Liderul istoric al extremei drepte franceze, Jean-Marie Le Pen, a murit
7 ianuarie 2025, 14:08 / actualizat: 7 ianuarie 2025, 15:38
Le Pen s-a stins într-un centru din regiunea Parisului în care fusese internat cu câteva săptămâni în urmă.
‘Jean-Marie Le Pen, înconjurat de familia sa, a fost chemat înapoi la Dumnezeu marţi, la 12:00 (11:00 GMT)’, a anunţat familia sa într-un comunicat transmis AFP.
Le Pen, un naţionalist neruşinat, potrivit Reuters, era fondatorul partidului de extremă dreapta Frontul Naţional.
Jean-Marie Le Pen a zguduit sistemul politic francez atunci când a ajuns în mod cu totul neaşteptat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, înfruntându-l cu amestecul său combativ de populism şi carismă pe Jacques Chirac în 2002.
El a fost succedat în funcţia de şef al partidului de fiica sa, Marine Le Pen, care de atunci a candidat la preşedinţie de trei ori, fără succes, şi a transformat partidul, numit acum Adunarea Naţională (RN), într-una dintre principalele forţe politice ale ţării.
Cu mai multe informaţii despre cabinetul condus de premierul François Bayrou, corespondenta RRA Daniela Coman.
Reporter: Daniela Coman – Noul guvern al Franţei are 14 miniştri plini, şase femei şi opt bărbaţi, şi alţi 21 de miniştri delegaţi cu atribuţii pe lângă miniştrii plini. Cea mai mare parte a membrilor noului cabinet provine din rândul partidului prezidenţial şi al aliaţilor săi de centru, la care se adaugă câteva figuri marcante ale dreptei tradiţionale, Partidul Republicanilor. În componenţa noii echipe este remarcată prezenţa doi foşti prim-miniştri: Élisabeth Borne, aproape doi ani şefă a guvernului după alegerile din 2022, însărcinată acum cu portofoliul Educaţiei Naţionale şi al Cercetării, şi Manuel Valls, fost premier socialist în timpul preşedintelui François Hollande, care a primit astăzi Ministerul Teritoriilor Franceze de Peste Mări. În funcţia de ministru al Europei şi al Afacerilor Externe a fost menţinut Jean-Noël Barrot, în vârstă de 41 de ani, membru al partidului de centru MoDem şi un apropiat al premierului Bayrou. Noul guvern îşi intră în atribuţii imediat, întrucât numirea cabinetului este strict atribuţia preşedintelui ţării. Constituţia Franţei nu prevede aprobarea echipei guvernamentale şi nici a programului de guvernare de către Parlament.
Preşedintele Emmanuel Macron a decretat doliul naţional în timpul vizitei sale pe insulă, săptămâna trecută. Chiar dacă numărul oficial al victimelor este de 35 de morţi, autorităţile se tem că bilanţul ar putea ajunge la sute, posibil mii de victime.
Mulţi localnici au criticat livrarea lentă a ajutoarelor în Mayotte – teritoriu aflat între continentul african şi Madagascar. Supravieţuitorii ciclonului nu au suficientă apă potabilă, iar comunicaţiile şi electricitatea sunt grav perturbate.
Ministerul Afacerilor Externe precizează că nouă cetăţeni români care se aflau în insula Mayotte, lovită de ciclonul Chido, au fost evacuaţi la bordul unei aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Franceze.
Nicolas Sarkozy devine primul preşedinte din istoria Franţei condamnat penal la o pedeapsă cu executare
18 decembrie 2024, 17:06
Decizia – pronunţată pentru corupţie şi trafic de influenţă, în dosarul privind interceptări telefonice ale unor magistraţi, pentru a afla detalii ale unor anchete judiciare în desfăşurare – confirmă condamnarea anterioară a Curţii de Apel, la 3 ani de închisoare, dintre care unul de arest la domiciliu cu brăţară electronică şi doi cu suspendare.
Sarkozy urmează să fie citat de judecător pentru stabilirea termenilor şi condiţiile în care va trebui să poarte brăţara electronică. Avocatul său a anunţat că va reclama sentinţa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională – camera inferioară a parlamentului francez – şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.
Acesta este acum obligat să îşi prezinte demisia şi pe cea a guvernului preşedintelui Emmanuel Macron. Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei.
Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie, scrie DPA.
Niciunul dintre blocurile politice nu deţine majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decât unul minoritar.
Barnier, un politician francez conservator veteran, cunoscut pentru faptul că a condus negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din bloc, a fost ales de Macron pentru a fi prim-ministru în septembrie. Barnier a preluat funcţia după săptămâni de incertitudine provocate de decizia lui Macron de a organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie şi iulie, în încercarea de a-şi consolida sprijinul.
Înfrângerea sa de miercuri era aşteptată şi a venit după ce alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP) şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari – şi cea care a dus la căderea guvernului – a venit din partea alianţei de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.
Moţiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 – care prevede creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor guvernamentale – fără aprobarea Parlamentului.
Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.
După prăbuşirea guvernului german luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum la un impas politic din cauza crizelor interne, comentează DPA.AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
