Securitatea continentului este tema unei noi reuniuni organizate la Paris

Într-un interviu acordat marţi presei regionale franceze, Emmanuel Macron a vorbit despre activităţile ostile ale Kremlinului din ultima perioadă, precum şi despre ingerinţele în procesul electoral din România.

Securitatea continentului este în această seară tema unei noi reuniuni organizate la Paris, după cea de luni, în format restrâns. De această dată este prezentă şi România, prin preşedintele interimar, Ilie Bolojan.

Liderul francez s-a arătat foarte critic la adresa lui Vladimir Putin, enumerând activităţile Kremlinului din ultima perioadă, care au afectat interesele mai multor ţări din Uniunea Europeană: acţiunile sale la graniţa poloneză, atacuri cibernetice în toate ţările noastre, manipularea de informaţii sau procese electorale ca în România.

De asemenea, preşedintele francez a insistat pe ameninţările explicite ale lui Putin privind recurgerea la arme nucleare, cu încălcarea acordurilor internaţionale la care Rusia este parte.

Cu toate acestea, preşedintele Macron şi-a arătat disponibilitatea de a discuta cu omologul său rus despre încheierea conflictului şi revenirea păcii în Ucraina. Preocuparea noastră, a tuturor, este că doar o simplă încetare a focului în Ucraina nu ar rezolva conflictul. Trebuie ajuns la o pace deplină, cu garantarea condiţiilor de securitate, de stabilitate socială, economică şi politică în Ucraina, care să permită reinstalarea păcii pe termen lung, a explicat Emmanuel Macron.

Referindu-se la ce s-a întâmplat în conflictele declanşate de Rusia în fostele republici sovietice, el a subliniat că istoria recentă ne-a permis să constatăm că, ori de câte ori au făcut un acord de încetare a focului, acesta nu a fost niciodată respectat de Rusia.

Printre soluţiile ce ar putea fi propuse Ucrainei ca garanţii de securitate în cadrul unui eventual acord de pace cu Moscova ar fi trimiterea de experţi sau chiar de trupe de menţinere a păcii în afara zonelor de conflict, pentru a-i încuraja pe ucraineni. Preşedintele Macron a subliniat că aceasta este deocamdată o temă de gândire pentru europeni.

El a menţionat o altă posibilitate, şi anume o decizie în cadrul negocierilor pentru o operaţiune de menţinere a păcii sub mandat ONU, care să fie desfăşurată pe linia frontului.

(RADOR/FOTO – Administrația Prezidențială a României, presidency.ro)

Franţa a convocat pentru mâine un nou summit, la care este invitată şi România

Două surse diplomatice au declarat că ţările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia şi Belgia.

Unele ţări ar putea participa prin videoconferinţă, au declarat doi diplomaţi.

Lideri din Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania, Olanda şi Danemarca s-au reunit luni, la Paris, la invitaţia preşedintelui Emmanuel Macron, alături de conducerea Uniunii Europene şi de secretarul general al NATO, pentru a dezbate ultimele evoluţii legate de Ucraina, în contextul iniţiativelor de pace lansate de noua administraţie americană.

Potrivit unor oficialităţi UE, unele ţări au fost nemulţumite de faptul că întâlnirea a fost doar pentru anumiţi lideri şi nu este un summit al întregii Uniuni Europene.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Franţa: Cel puţin 12 persoane au fost rănite după ce o grenadă a fost lansată într-un bar din Grenoble

Publicat de Andreea Drilea, 13 februarie 2025, 09:03 / actualizat: 13 februarie 2025, 10:14

‘O persoană a intrat, a lansat o grenadă, nu a rostit niciun cuvânt, din câte se pare, şi apoi a fugit’, a declarat pentru presă procurorul Francois Touret de Coucy, prezent la faţa locului. ‘Nicio ipoteză nu este privilegiată în acest stadiu’, a adăugat el.

Însă ‘poate fi exclus atentatul pur terorist, pentru că nu există nimic care să ne permită să credem că aceasta este legat de terorism’, a declarat magistratul, evocând ‘un act de violenţă extremă’ care ‘poate fi legat de o reglare de conturi, într-un fel sau altul’.

O legătură cu traficul de stupefiante este una dintre ipotezele explorate, a mai declarat procurorul.

‘Această persoană ar fi fost înarmată de asemenea cu un kalaşnikov, însă rămâne să stabilim. Nu este sigur dacă acest kalaşnikov a fost utilizat. Aprioric, pagubele au fost cauzate de explozia unei grenade’, a explicat el. ‘Mulţi clienţi’ erau prezenţi în momentul exploziei, potrivit procurorului.

Explozia a avut loc la scurt timp după ora locală 20:00 (19:00 GMT), într-un cartier sensibil al Oraşului Olimpic, în sudul oraşului Grenoble.

Catherine Seguin, prefect al Departamentului Isere a cărui capitală este Grenoble, aflată şi ea la faţa locului, a anunţat la rândul său şase grav răniţi, cu un bilanţ ce ar putea creşte. ‘Acesta este un act de mare laşitate, care nu-şi are locul în Republica noastră. Statul nu va tolera astfel de acte’, a declarat ea.

În momentul de vârf al intervenţiei de salvare, 80 de pompieri erau prezenţi la faţa locului.

Spitalul din Genoble a declanşat un plan de urgenţă pentru îngrijirea celor răniţi, a precizat primarul ecologist al oraşului, Eric Piolle, care a condamnat pe reţeaua X, ‘cu cea mai mare fermitate, un act criminal de o violenţă nemaivăzută’.AGERPRES

Liderul istoric al extremei drepte franceze, Jean-Marie Le Pen, a murit

Le Pen s-a stins într-un centru din regiunea Parisului în care fusese internat cu câteva săptămâni în urmă.

‘Jean-Marie Le Pen, înconjurat de familia sa, a fost chemat înapoi la Dumnezeu marţi, la 12:00 (11:00 GMT)’, a anunţat familia sa într-un comunicat transmis AFP.

Le Pen, un naţionalist neruşinat, potrivit Reuters, era fondatorul partidului de extremă dreapta Frontul Naţional.

Jean-Marie Le Pen a zguduit sistemul politic francez atunci când a ajuns în mod cu totul neaşteptat în turul doi al alegerilor prezidenţiale, înfruntându-l cu amestecul său combativ de populism şi carismă pe Jacques Chirac în 2002.

El a fost succedat în funcţia de şef al partidului de fiica sa, Marine Le Pen, care de atunci a candidat la preşedinţie de trei ori, fără succes, şi a transformat partidul, numit acum Adunarea Naţională (RN), într-una dintre principalele forţe politice ale ţării.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Franţa are un nou guvern

Publicat de Andreea Drilea, 24 decembrie 2024, 07:20

Cu mai multe informaţii despre cabinetul condus de premierul François Bayrou, corespondenta RRA Daniela Coman.

Reporter: Daniela Coman – Noul guvern al Franţei are 14 miniştri plini, şase femei şi opt bărbaţi, şi alţi 21 de miniştri delegaţi cu atribuţii pe lângă miniştrii plini. Cea mai mare parte a membrilor noului cabinet provine din rândul partidului prezidenţial şi al aliaţilor săi de centru, la care se adaugă câteva figuri marcante ale dreptei tradiţionale, Partidul Republicanilor. În componenţa noii echipe este remarcată prezenţa doi foşti prim-miniştri: Élisabeth Borne, aproape doi ani şefă a guvernului după alegerile din 2022, însărcinată acum cu portofoliul Educaţiei Naţionale şi al Cercetării, şi Manuel Valls, fost premier socialist în timpul preşedintelui François Hollande, care a primit astăzi Ministerul Teritoriilor Franceze de Peste Mări. În funcţia de ministru al Europei şi al Afacerilor Externe a fost menţinut Jean-Noël Barrot, în vârstă de 41 de ani, membru al partidului de centru MoDem şi un apropiat al premierului Bayrou. Noul guvern îşi intră în atribuţii imediat, întrucât numirea cabinetului este strict atribuţia preşedintelui ţării. Constituţia Franţei nu prevede aprobarea echipei guvernamentale şi nici a programului de guvernare de către Parlament.

Rador/FOTO imagine ilustrativă

Doliu naţional în Franţa pentru victimele ciclonului din Mayotte

Publicat de Andreea Drilea, 23 decembrie 2024, 08:14

Preşedintele Emmanuel Macron a decretat doliul naţional în timpul vizitei sale pe insulă, săptămâna trecută. Chiar dacă numărul oficial al victimelor este de 35 de morţi, autorităţile se tem că bilanţul ar putea ajunge la sute, posibil mii de victime.

Mulţi localnici au criticat livrarea lentă a ajutoarelor în Mayotte – teritoriu aflat între continentul african şi Madagascar. Supravieţuitorii ciclonului nu au suficientă apă potabilă, iar comunicaţiile şi electricitatea sunt grav perturbate.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că nouă cetăţeni români care se aflau în insula Mayotte, lovită de ciclonul Chido, au fost evacuaţi la bordul unei aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Franceze. 

Rador/FOTO wikipedia

Nicolas Sarkozy devine primul preşedinte din istoria Franţei condamnat penal la o pedeapsă cu executare

Decizia – pronunţată pentru corupţie şi trafic de influenţă, în dosarul privind interceptări telefonice ale unor magistraţi, pentru a afla detalii ale unor anchete judiciare în desfăşurare – confirmă condamnarea anterioară a Curţii de Apel, la 3 ani de închisoare, dintre care unul de arest la domiciliu cu brăţară electronică şi doi cu suspendare.

Sarkozy urmează să fie citat de judecător pentru stabilirea termenilor şi condiţiile în care va trebui să poarte brăţara electronică. Avocatul său a anunţat că va reclama sentinţa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro – imagine ilustrativă)

Franţa intră în criză politică, după răsturnarea guvernului Barnier în parlament

Publicat de Andreea Drilea, 5 decembrie 2024, 06:12

După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională – camera inferioară a parlamentului francez – şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.

Acesta este acum obligat să îşi prezinte demisia şi pe cea a guvernului preşedintelui Emmanuel Macron. Abia întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită, Emmanuel Macron trebuie să numească un nou prim-ministru, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Răsturnarea guvernului, care a fost precipitată de o luptă privind bugetul de austeritate al lui Barnier, aruncă unul dintre cei mai puternici actori europeni într-o turbulenţă politică mai profundă, pe fondul unor provocări economice majore. Conform Constituţiei Franţei, nu pot fi organizate noi alegeri parlamentare decât la un an după ultimul vot din iulie, scrie DPA.

Niciunul dintre blocurile politice nu deţine majoritatea absolută în parlament, ceea ce înseamnă că este puţin probabil să poată fi format un guvern mai puternic decât unul minoritar.

Barnier, un politician francez conservator veteran, cunoscut pentru faptul că a condus negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din bloc, a fost ales de Macron pentru a fi prim-ministru în septembrie. Barnier a preluat funcţia după săptămâni de incertitudine provocate de decizia lui Macron de a organiza alegeri parlamentare anticipate în iunie şi iulie, în încercarea de a-şi consolida sprijinul.

Înfrângerea sa de miercuri era aşteptată şi a venit după ce alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP) şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari – şi cea care a dus la căderea guvernului – a venit din partea alianţei de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.

Moţiunea a fost depusă după decizia de luni a premierului de a utiliza puteri speciale pentru a promova o parte a bugetului său pentru 2025 – care prevede creşteri de taxe şi reduceri ale cheltuielilor guvernamentale – fără aprobarea Parlamentului.

Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.

După prăbuşirea guvernului german luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum la un impas politic din cauza crizelor interne, comentează DPA.AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă