„Conexiuni” între Universitățile de Arte din București și Iași

Publicat de isoreanu, 25 martie 2024, 18:32

O altă etapă a unui proiect prin care studenții graficieni și sculptori din București expun la Iași este în desfășurare, iar Ioana Soreanu a participat la vernisaj:

Joi seara, la Galeria „Victoria” a Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Iași, a fost vernisată expoziția de grafică și sculptură „Conexiuni”, a studenților de la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității Naționale de Arte din București.

Proiectul, coordonat de criticul de artă, cercetător științific dr. Mirela Ștefănescu, de la Facultatea de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, are ca scop crearea unor conexiuni între tinerii artiști de la instituțiile de învățământ superior din țară. De altfel, expoziția chiar așa se și intitulează: „Conexiuni”. Este a doua întâlnire a studenților din București cu publicul și colegii din Iași, iar în luna aprilie, artiștii de la Grafică și Sculptură ieșeni vor expune la Galeria Universității bucureștene.

Mirela Ștefănescu a descris expoziția ca pe un puzzle complet, în care sunt bine armonizate trăiri și viziuni despre lumea în care trăim, despre problemele acestei lumi:

Mirela Ștefănescu: Iată că ne bucurăm astăzi de o nouă expoziție, de o nouă, eu aș spune, o explozie a creativității. Este o bucurie să vezi atât de multe lucrări amplasate ca un puzzle din care chiar nu lipsește nimic. Totul e la locul lui, totul e în sfera în care trebuie să fie, atât din punct de vedere stilistic, cromatic, din punct de vedere al temei pe care o abordează și totul este ca un puzzle foarte bine definit și foarte bine ancorat. Pe de altă parte, aș spune că studenții explorează și își creează în zona lor de creativitate o poveste prin care vor să ne sensibilizeze, vor să ne transmită trăirile lor emoționale, vor să ne transmită toate aceste frământări, ce-i macină pe ei la ora actuală: societatea contemporană, cu toate provocările, cu toate schimbările care se produc, de ordin social, de ordin uman, partea asta de dezvoltare tehnologică, subiecte dureroase, societatea marcată de acest război care nu se mai termină, profunde probleme climatice. Ei bine, ei integrează în lucrările lor, prin materiale tradiționale, prin materiale neconvenționale, integrează toate aceste aspecte care-i frământă, ale societății contemporane.

Ioana Soreanu: Studenții de la Iași vor merge, de asemenea, cu expoziția la București.

Mirela Ștefănescu: În acest cadru, în acest parteneriat pe care îl avem între Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea Națională de Arte ”George Enescu” din Iași, în perioada 1 aprilie –  13 aprilie avem rezervată galeria Universității Naționale din București, iar noi, specializările Grafică și Sculptură de la Universitatea noastră din Iași, vom merge și vom expune creațiile propriilor studenți. E o… chiar o provocare, o reconectare a studenților între ei.  Asta este foarte important să relaționeze studenții de la mai multe universități de arte din țară.

Proiectul este realizat printr-un parteneriat încheiat, în urmă cu mai mulți ani, între Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.

Expoziția de anul acesta este coordonată de lector univ. dr. Elena Dumitrescu, de conf. univ. dr. Ovidiu Croitoru și lector univ. dr. Dumitru Cojocaru, de la Universitatea bucureșteană.

Emoțiile și viziunea despre lumea în care trăim sunt exprimate cu mult curaj de tinerii artiști bucureșteni. Materialele și perspectivele sunt diverse și dezvăluie personalități artistice puternice, deși încă în formare. Lector univ. dr. Elena Dumitrescu, de la Secția Sculptură:

Elena Dumitrescu: Aceste expoziții sunt foarte importante pentru studenți, de fapt. Sigur că prin ei noi ne reflectăm munca, dar în primul rând, noi ne bucurăm pentru reușita lor, pentru performanțele lor și credem foarte tare în aceste colaborări prin care ei își cunosc colegii de generație, stabilesc conexiuni cu colegii lor din alte centre universitare. Am adus împreună departamentul de sculptură și cel de grafică. Sigur că undeva în univers ideile circulă și cumva, noi le-am așezat, le-am scenografiat în expoziție astfel încât, să aibă legătură sculptura cu grafica, dar ne bucurăm că sunt diverse și asta reprezintă, de fapt, preocupările lor. Nu sunt uniforme, fiecare individualitate este clar delimitată.

Ioana Soreanu: Foarte curajos exprimate ideile…

Elena Dumitrescu: Da, exact, cu materiale diverse. Noi încurajăm să se descopere în primul rând, să se contureze ei ca niște artiști independenți.

Vizitarea unei astfel de expoziții reprezentă privilegiul de a privi lumea prin ochii tinerilor care, în exprimarea artistică, sunt de o sinceritate copleșitoare. Astfel de expoziții ne solicită și nouă, privitorilor, deschidere și sinceritate în fața unor teme noi, complicate, dar actuale. Lector univ. dr. Maria Bilașevschi, președinte al UAPR Filiala Iași:

De fiecare dată când intri într-o expoziție a unui tânăr, indiferent că este un proiect personal sau mai ales un proiect de grup, ai ocazia să simți care este pulsul actual. Noi uităm cumva ce se întâmplă de jur împrejur, poate că are fiecare câte un gând obsesiv cu privire la nu știu… planetă, război, pandemie. Dar când vii în contact cu arta vizuală, în special cea realizată de tinerii până în 35 de ani, ca așa se definește tinerețea din perspectiva artistică, îți dai seama cam unde ești tu. Cred că este foarte important atunci când intri într-o expoziție a unui tânăr, să intri fără prejudecăți, cu ochii larg deschiși și să accepți ceea ce vezi într-un context care înseamnă pentru actualitatea lor enorm. Poate pentru noi, atunci când ne gândim la o temă ecologică, când gândim la o temă mitologică, cumva reperele sunt deja ancorate, dar intri și o vezi cum poți să explorezi, prin creativitate și mai ales prin trăirea ta individuală, un subiect care, poate, pentru mulți, pare de multă vreme epuizat. Iar expoziția ”Conexiuni” de astăzi aduce o viziune asupra sculpturii, pe de o parte, și a graficii, îmbinată într-un dialog așa cum se și dorește și cu publicul, dar mai ales între ele, un dialog unde nu contează atât de mult forma, nu trebuie să identifici un figurativ ca să știi că lucrarea respectivă îți vorbește despre ceva. Trebuie tu să te oprești, să vezi întregul și să începi să dezlipești părțile pentru a vedea încotro. Eu, când am intrat, mă întrebam cum au reușit să suprapună interogațiile care vin din zona fotografică, din zona desenului, din zona gravurii, asupra sculpturii unde-s foarte adesea bucăți fragmentate din realitate, că vorbim de un computer, vorbim de amintiri inserate pe vasele de ceramică pe care cu toții le avem în gospodărie, moștenite dintr-o ladă de zestre sau vorbim de desprinderi ale corpului uman. Ce înseamnă toate acestea pentru noi, nu pentru artist. Artistul a creat, a expus, a lăsat dovada și amprenta sa în timp, dar noi, cei care pricepem astăzi arta, cum ne vibrează și încotro ne transmite. Eu cred că o expoziție a unui tânăr este și un semnal de alarmă. Indiferent cât de optimist sau cât de radiantă sau explozivă este expoziția vine cu niște frământări pe care poate generația mea, generațiile din trecut, le vedea undeva într-un background foarte îndepărtat, ca aparținând unei societăți multilateral dezvoltate, așa cum vedeam Vestul. Ei,  astăzi suntem și noi Vestul, iar ceea ce înseamnă angoasă în privința direcției spre viitor, că vorbim de job, vorbim de sănătatea fizică sau de cea psihică, că vorbim de certitudinile cu privire la valorile noastre, rădăcinile noastre, toate aceste teme, care nouă, cum spuneam, ne păreau a fi subiectele altora, devin adevăruri și sunt expuse și exorcizate prin astfel de discursuri și cred că artistul are marea șansă, mai ales tânăr fiind, odată ce este receptat, odată ce este parcurs, să se așeze cu el însuși și să devină o individualitate.

Una dintre lucrările din expoziție, cea a studentei de la Sculptură, Matilda Ardeleanu, intitulată „Origini”, este o reprezentare a universului interior al artistei, ale cărei căutări au dus la descoperirea propriei persoane:

Niște farfurii moștenite de la bunica mea, pe două buturugi de lemn. Este despre moștenirea mea, a familiei mele. În artă, cumva mereu încerc să mă exprim pe mine, să fie personal, lumea mea interioară și mai mult, cred că prin lucrare, am descoperit despre mine și despre familia mea.

Lucrarea Mariei Laura Mihai, tot de la Sculptură, dezvăluie gândurile, năzuințele, principiile artistei despre felul în care trăim și ne raportăm la existența noastră, dar și despre legătura noastră cu natura:

Eu am venit cu lucrarea aceasta de aici, cu scoarțele de copac și atașate de fiecare scoarță sunt niște bilețele pe care sunt scrise niște mesaje. Toate sunt legate între ele și fac parte din același text. Și cum zice și titlul expoziției, „Conexiuni”, conexiunea noastră cu ceea ce gândim, cu natura, cu tot ce se întâmplă în jurul nostru și gândurile exprimate, mai mult sau mai puțin, a tuturor oamenilor din jur.

Expoziția poate fi vizitată la Galeria Victoria până la 30 martie.