„Pământul are loc pentru toți”… Eseu: Nicolae Tomescu
Publicat de nicolaetomescu,
27 martie 2015, 22:59
***
Agenția Națională pentru Protecția Mediului se alătură celor care sărbătoresc „Ora Pământului”, sâmbătă 28 martie 2015. Alăturați-vă acțiunii prin stingerea luminii, în intervalul 20:30-21:30! O acțiune de conștientizare are efect prin diseminarea ei și în rândurile celor cunoscuți; popularizați-o cât mai activ… Evenimentul, organizat sub sloganul „Dăruiește naturii din energia ta”, își propune să transmită opiniei publice un mesaj cu un puternic impact despre nevoia de acțiune împotriva modificărilor schimbărilor climatice din ultimii ani cauzate de emisiile majore în atmosferă a gazelor cu efect de seră, ca urmare a intervenției umane. Acțiunea planetară „Earth Hour” nu ne invită să respectăm doar natura, ci ne invită, în primul rând, să ne respectăm pe noi înșine, ajungând astfel să-i respectăm și pe cei din jur, să prețuim tot ce ne înconjoară, devenind mai responsabili și înțelegând că, deși suntem cu toții diferiți, comportându-ne ca o comunitate, putem schimba lumea în care trăim.
***
Nu mai sunt atât de naiv încât să clamez nerăbdarea oamenilor de a găsi în natură pedagogul de care avem nevoie. Pe vremea când citeam Rousseau, tinerețea și lipsa de experiență m-ar fi împins către lecții de decență; între timp, măcar din acest punct de vedere, am devenit mai lucid.
Reamintesc, totuși, că este datoria Statului să ia măsuri concrete și precise în domeniul protecției mediului, iar aceste măsuri să nu fie dirijate de interesele financiare sau politicianiste. Reamintesc și faptul că, prinși în vartejul reformist, o parte a guvernanților (de ieri și de astăzi) preferau/preferă declarații despre alegeri/arestări, mai puțin demonstrația potrivit căreia ne putem ridica deasupra slăbiciunilor strategice și morale ale unui Sistem (cu alte cuvinte, ar trebui să luăm în calcul atât gestionarea curentă, cât și integrarea europeană autentică, viitorul justiției, al administrației românești etc.). De fapt, defectul principal ar fi că ne jucăm cu vorbele și dezlanțuim spectacole, că am transformat acest lucru în vanitate interesată. Provocați de fapte, ieșim stingheriți din orgoliu. Soarta are prea multe asemănări cu viața pentru a nu atrage atenția…
*
Ca deschidere (nu tocmai falsă); vorbim, vorbim, dar nu se schimbă, fundamental, realitatea. Sau poate că ar trebui să dezbatem mai mult… Vom lua în discuție ansamblul factorilor și condițiilor (de relief, sol, climă, civilizație) care constituie ambianța în care există ființele și lucrurile? Am fost și suntem responsabili? Suntem buni cetățeni? Protejăm mediul și resursele?
*
Statul ar trebui să țină o evidență strictă a acțiunilor care au consecințe asupra mediului ambiant, regiunilor, peisajului, să coreleze cerințele dezvoltării economice cu motivația și gândirea pozitivă față de mediu. Toate personajele, toate „episoadele”, toate cercetările, proiectele, programele etc. ar trebui să fie autentice. Cred în transparența (totală) a informării legate de protecția mediului, atitudinea conștientă față de mediu, promovarea mentalității responsabile, învățătura acumulată de țările civilizate; totodată, cred că societatea civilă trebuie să participe în mod activ la discuții.
*
Pentru aplicarea normelor de protecție a mediului înconjurător se impune existența unor instituții competente (executive); avem asemenea instituții, se apropie funcționarea lor de standardele europene? În afara respectării normelor guvernamentale și locale (ce includ posibilitățile de intervenție ale puterii executive), credeți că se va putea forma (în scurt timp) o atitudine conștientă față de protejarea mediului, o motivație și o gândire pozitivă dezvoltată prin programe și proiecte educative bine concepute? În Occident, există o legătură strânsă și o colaborare între asociațiile pentru protecția mediului, ONG-uri, între instituțiile de stat și publice, de educație și de formare, biserică (doar creația lui Dumnezeu trebuie conservată), se dorește un dialog permanent, un schimb de informații asupra acțiunilor concrete…
*
Schimbările climatice sunt cauzate, în mod direct sau indirect, de activităţile umane, care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp comparabilă. Sunt vizibile schimbări climatice determinate de activităţile antropice ce produc emisii de GHG (Gaze cu efect de seră prevăzute de Protocolul de la Kyoto). Mai puţin de 1% din atmosfera Pământului este alcătuită din vapori de apă (H2O), dioxid de carbon (CO2), ozon (O3), metan (CH4), protoxid de azot (N2O) şi hexafluorură de sulf (SF6), gaze cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră (GES). Sectoarele aflate sub EU-ETS (European Union Emission Trading System) sunt: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlă, ceramică, celuloză, hârtie. Fiecare gaz cu efect de seră diferă prin capacitatea sa de a absorbi căldura şi prin durata staţionării în atmosferă, exprimate prin potenţialul de încălzire globală GWP – „Global Warming Potenţial”. GWP sau PGE (Efectul global potenţial) este o măsură a contribuţiei fiecărui gaz la încălzirea globală, comparativ cu cea a dioxidului de carbon. Indicatorul structural de mediu „emisii totale de gaze cu efect de seră” reprezintă cantităţile în tone/an de poluanţi ce sunt reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto. Toate ţările trebuie să realizeze progrese în ceea ce priveşte reducerea acestor gaze cu efect de seră. Principalele gaze cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O) şi metanul (CH4). Efectul global potenţial de seră (PGE) se exprimă în CO2 echivalent, CO2 având prin definiţie PGE egal cu 1, N2O multiplicându-se cu 310, iar CH4 cu 21. Cercetările științifice, naționale și internaționale, au evidențiat faptul că cei mai periculoși poluanți atmosferici sunt: dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), ozonul (O3), compușii organici volatili (COV), metale grele, pulberile sedimentabile (praf), pulberile în suspensie (funingine, fum). Încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţifică internaţională, evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe perioade lungi de timp. Simulările realizate cu ajutorul modelelor climatice globale au indicat faptul că principalii factori care determină acest fenomen sunt atât naturali (variaţii în radiaţia solară şi în activitatea vulcanică), cât şi antropogeni (schimbări în compoziţia atmosferei din cauza activităţilor umane). Analizând cantitatea de emisii de CO2 la nivelul Uniunii Europene, s-a constatat: cea mai mare cantitate rezultă în urma producerii de energie electrică și termică (spre exemplu, producția de energie bazată pe cărbune în statele UE a generat aproximativ 950 milioane de tone de emisii de CO2 în anul 2005, ceea ce reprezintă 24% din totalul emisiilor de CO2 din UE). În ceea ce priveşte România, emisiile de CO2 generate din diferite sectoare de activitate evidenţiază contribuţia majoră a sectorului energetic şi a transporturilor, ceea ce înseamnă că ele reprezintă domeniile asupra cărora sunt necesare implementarea unor măsuri și acțiuni de reducere a emisiilor de CO2.
***
Astăzi, 28 martie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va stinge luminile timp de o oră. „Earth Hour” a fost organizat pentru prima dată de către WWF – Australia în Sydney, pe 31 martie 2007, fiind brand înregistrat de organizația WWF (World Wide Fund for Nature) la nivel global. Peste 2,2 milioane de oameni și 2.000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră în acea seară, ca semn al conștientizării problemei schimbărilor climatice. Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut, în doar câțiva ani, ca Earth Hour să devină cel mai mare eveniment de mediu din istorie. Anul acesta, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Garda Națională de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și toate instituțiile de mediu din țară se implică în mod activ în celebrarea „Orei Pământului” stingând luminile, astăzi 28 martie, în intervalul 20:30-21:30. „Recomandăm tuturor instituțiilor publice, centrale și locale, precum și persoanelor juridice și fizice din România să dea dovadă că le pasă de mediu și să facă acest gest simbolic, să stingă lumina sâmbătă, între 20:30 și 21:30. Cu cât vom fi mai mulți, cu atât mai tare va fi auzită vocea noastră”, declara Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. În România, „Earth Hour” se sărbătorește din anul 2009, fiind parte a comunității globale de peste două miliarde de oameni. La ediția 2014, peste 7.000 de oraşe din peste 162 de țări au stins lumina de „Earth Hour”… Vă rog să le urmați exemplul în 2015!
***
