Grecia, între rămânerea în zona euro şi revenirea la drahmă – actuala dilemă a Uniunii Europene

Publicat de Andreea Drilea, 6 iulie 2015, 07:13

‘Există argumente pro şi contra legalităţii unui Grexit (ieşirea Greciei din zona euro)’, au declarat pentru agenţia EFE surse comunitare, ce menţionează că o asemenea posibilitate nu este prevăzută în tratatele europene, dar acestea nici nu prevăd explicit că apartenenţa unei ţări la zona euro este ireversibilă, deşi proiectul monedei comune este precizat în tratate ca fiind unul ireversibil. De asemenea, posibilitatea unei excluderi din zona euro nu este prevăzută nici măcar în situaţia în care împotriva unei dintre ţări au fost instituite sancţiuni pentru deficit excesiv.

În practică, dacă o ţară din zona euro, intrată în incapacitate de plată, rămâne fără acoperirea Băncii Centrale Europene (BCE), cum s-ar putea întâmpla cu Grecia, atunci aceasta ar fi obligată să introducă în circulaţie temporar sau definitiv o monedă naţională, pentru a-şi salva sistemul bancar. Dar nici la acest capitol nu există prevederi legale cu privire la modalităţile de acţiune şi nici cu privire la drepturile şi obligaţiile reciproce dintre această ţară şi ceilalţi membri ai zonei euro.

Guvernul grec, prin vocea ministrului său de finanţe Yanis Varufakis, a promis că va folosi toate căile legale pentru a evita părăsirea zonei euro, inclusiv acţiuni la Curtea de Justiţie a UE.

Pe de altă parte, în timp ce premierul grec Alexis Tsipras consideră referendumul de duminică drept un mijloc de a obţine mai multă forţă de negociere în faţa creditorilor internaţionali, mulţi oficiali europeni afirmă că votul pentru ‘Nu’ echivalează cu ieşirea din clubul monedei unice.

Chiar dacă alegătorii greci nu au luat în seamă această ameninţare când au votat, ea a devenit acum o temă principală de dezbatere pentru Uniunea Europeană, ce trece odată cu acest referendum prin cea mai severă criză de la crearea sa şi care este agravată în plus de diviziunile interne.

‘Mulţi au mizat pe raţionalitatea procesului şi au luat dorinţele lor drept realităţi’, sperând că în final grecii vor vota ‘Da’, declară pentru AFP Nicolas Veron, economist la centrul european de studii Bruegel. În opinia sa, pentru a evita o catastrofă financiară ce ar împinge şi mai puternic Grecia către ieşirea din zona euro, statele Eurogrupului vor mai da o şansă negocierilor cu Atena, deşi, într-o primă reacţie după aflarea rezultatelor referendumului, vice-cancelarul german Sigmar Gabriel a apreciat că astfel de negocieri au devenit acum ‘greu de imaginat’. ‘Dar aceasta chiar va fi ultima şansă şi mai rămâne foarte puţin timp’ pentru a o valorifica, anticipează expertul citat.

În schimb, alţii consideră că UE trebuie să se pregătească pentru revenirea Greciei la drahmă. ‘De ce să continuăm să procedăm ca şi când nu s-ar întâmpla nimic şi să pierdem vremea în timp ce există riscul unui dezastru social?’, se întreabă Pieter Cleppe, expert la centrul de analiză Open Europe.

Există în plus şi guverne, mai ales în partea de nord a blocului comunitar, cum ar fi cele din statele baltice şi Finlanda, care cred că zona euro va funcţiona mai bine fără Grecia, subliniază economista franceză Anne-Laure Delatte, adăugând că aceeaşi presiune vine şi din partea populaţiei unor ţări, cum este cazul electoratului conservator german, care nu mai vrea să contribuie la împrumuturile acordate Greciei.

Totuşi, în sprijinul evitării pe cât posibil a ieşirii Greciei din zona euro vin şi argumente ce ţin de incertitudinea asupra implicaţiilor economice şi geopolitice ale unui Grexit, precum şi presiunea SUA, ‘care doresc să se evite cu orice preţ o nouă criză financiară’, mai remarcă Anne-Laure Delatte. În plus, acceptarea unui Grexit va da apă la moară euroscepticilor, precum Marine Le Pen şi Nigel Farage, care au văzut deja în rezultatul referendumului grec o victorie în faţa ‘dictatelor europene’.

Totuşi, ‘coşmarul arhitecţilor monedei euro, acela că o ţară ar putea părăsi acest club, pare acum un scenariu realist’, a scris duminică pe Twitter unul dintre reprezentanţii nucleului dur al adversarilor rămânerii Greciei în zona euro, ministrul slovac de finanţe, Peter Kazimir.

Însă ‘liderii europeni nu vor dori să deschidă Cutia Pandorei’, apreciază Pascal Delwit, profesor de ştiinţe politice la Universitatea liberă din Bruxelles. ‘Odată ce s-a creat un precedent, nu se mai poate spune ‘niciodată’ (…) şi riscul este să pierdem şi firava creştere economică pe care o vedem de câteva luni’, adaugă acesta, avertizând totuşi că o astfel de opinie reprezintă ‘un punct de vedere raţional’, iar criza greacă nu i-a lăsat impresia că raţiunea prevalează de fiecare dată.

După numărarea a 95% din buletinele de vot la referendumul convocat de premierul grec Alexis Tsipras pentru ca populaţia să se pronunţe asupra propunerilor creditorilor internaţionali, rezultatele arată un procent de 61,31% din voturi pentru ‘Nu’, împotriva acestor propuneri, pentru ‘Da’ votând numai 38,69 %, transmite AFP citând Ministerul grec de Interne.

Rata participării a fost de 62,5%, peste pragul minim de 40% necesar validării scrutinului. Potrivit autorităţilor de la Atena, votul s-a desfăşurat fără incidente.

Premierul Tsipras, care şi-a îndemnat compatrioţii să voteze ‘Nu’, a transmis duminică seară un mesaj televizat în care a făcut apel la ‘unitate’ şi a promis – la fel ca înainte de referendum – că va încerca să obţină un acord mai favorabil din punct de vedere social, aluzie la măsurile de austeritate cuprinse în propunerile respinse prin acest referendum.

El a admis că prioritatea absolută este acum sistemul bancar aflat în criză de lichidităţi, situaţie care a impus închiderea băncilor şi impunerea de restricţii asupra mişcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro de persoană pe zi.

Deşi guvernul de la Atena a anunţat că doreşte reluarea imediată a negocierilor cu creditorii internaţionali şi un acord cât mai repede posibil, responsabilii acestor instituţii, UE şi FMI, încă nu s-au pronunţat.

În ultimele sale contra-propuneri înaintate creditorilor, Tsipras a cerut un nou împrumut de 30 de miliarde de euro pe doi ani, în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), şi o înţelegere asupra spinoasei datorii externe a Greciei, adică o nouă restructurare a acestei datorii.

Grecia a beneficiat în anul 2012 de o reducere cu 107 de miliarde de euro a datoriei externe şi, în plus, a primit în ultimii patru ani împrumuturi în valoare de 220 de miliarde de euro în cadrul a două programe succesive de asistenţă financiară. Al doilea program a expirat marţi, când Grecia a intrat practic în incapacitate de plată, neachitând Fondului Monetar Internaţional o tranşă în valoare de 1,6 miliarde de euro. Grecia trebuie să ramburseze şi Băncii Centrale Europene, pe 20 iulie, o altă tranşă de împrumut de 3,5 miliarde de euro.

(Agerpres/FOTO huffingtonpost.com)