(INTERVIU) Cum se vede Iașul din satelit

Publicat de ralucadiaconiuc, 15 iulie 2020, 18:47

Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu — ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, prin verde — ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru – ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.

Iașul are o infrastructură stabilă, cu excepția câtorva zone restrânse. Astfel, în zona Smârdan (strada Moldovei) și în apropierea zonei Sf. Lazăr (strada Zimbrului) există clădiri care se scufundă cu 3-5 mm/an, respectiv 7-10 mm/an. De asemenea, imaginile din satelit relevă deplasări în jurul Mănăstirii Hlincea (între 3 si 10 mm/an), în zona Baza 3 (intre 3 si 5 mm/an).

Raluca Daria Diaconiuc a realizat un material pentru emisiunea Pulsul zilei.

Harta – InventicoMania cu Bogdan Sălăvăstru (4.06.2016)

Publicat de Lucian Bălănuţă, 4 iunie 2016, 14:44

Ptolemeu se baza într-o foarte mare măsură pe informațiile primite de la alți savanți. A avut realizări extraordinare ca astronom și, în acest domeniu, s-a bizuit pe Hiparh. În geografie a recurs la opera lui Marinus din Tyr, pe care a verificat-o, a corectat-o și actualizat-o. În acest fel și-a construit măreața operă „Geografia”. La fel ca multe alte invățături clasice, aceasta a fost dată uitării sau pierdută în Europa, fiind păstrată numai de savanții arabi. Redescoperirea de către europeni a acelor exemplare arabe a dat un nou impuls Renașterii. Astronomul Hiparh a arătat că singura modalitate prin care se poate întocmi o hartă a lumii demnă de încredere este utilizarea observațiilor astronomice pentru determinarea latitudinii și longitudinii tuturor punctelor importante ale suprafeței. Era un principiu admirabil din punct de vedere științific, dar, din păcate, la acel moment nu existau mijloacele necesare obținerii acestor informații. Mai târziu, chiar înaintea vremii lui Ptolemeu, Marinus din Tyr a început să strangă determinări ale latitudinii și longitudinii din itinerarii. Nu se știe exact cât de departe a ajuns Marinus cu acest proiect, dar este limpede că Ptolemeu a utilizat opera lui Marinus și a continuat-o de unde o lăsase acesta.

Ptolemeu a împrumutat sistemul conceput de Hiparh aflat incă în uz, pentru impărtirea ecuatorului în 360 de părti, și acestea au devenit gradele longitudinale moderne. Ptolemeu a trasat linii prin aceste puncte, legându-le de Polul Nord și Polul Sud, nevizitate pe atunci, pentru a obține linii de longitudine. A trasat un alt set de linii paralele cu ecuatorul pentru a marca latitudinea.

Aici insă Ptolemeu a făcut o eroare ciudată. Eratostene calculase corect circumferință Pămantului, 40.000 de kilometri. Posidonius o redusese în mod greșit la 20.000 de kilometri, și atât Marinus, cât și Ptolemeu, l-au urmat pe Posidonius, nu pe Eratostene. Din acest motiv, harta revolutionară a lumii a avut erori semnificative incă de la început, erori care au avut consecințe epocale în secolul al XV-lea.

Totodată, Ptolemeu a avut la dispoziție relativ puține date în ceea ce privește longitudinea. Date fiind aceste fisuri, încercarea lui Ptolemeu de a realiza o hartă a lumii a fost rezonabilă. Europa, Asia și Africa pot fi recunoscute. A produs și hărti regionale, și, la drept vorbind, a inventat atlasul în același timp cu harta lumii. A întocmit hărti regionale și globale, la două scări diferite, ceea ce a constituit un pas important în schimbarea percepției oamenilor asupra lumii în care trăiau. În vremurile străvechi, cu mult înaintea lui Ptolemeu, nici măcar oamenii cei mai educați nu gândeau în termeni cartografici.

“Geografia” conține tabele cu locuri și amplasarea lor, demonstrând o admirabilă rigoare a abordării, care avea să devină un model în lumea renascentistă. Hărtile ptolemeice (sau, cel puțin, instrucțiunile pentru desenarea lor) au fost, cu toate greșelile lor, mai bune decât majoritatea hărtilor întocmite în Europa medievală. Redescoperirea în jurul anului 1300 a unui exemplar din “Geografia” lui Ptolemeu și a tabelelor statistice a permis refacerea hărtilor după miile de puncte de referintă, în special harta reconstruită a lumii a reprezentat un punct de cotitură în renașterea europeană, dând primilor exploratori și sustinătorilor financiari ai acestora o percepție clară asupra lumii pe care o cercetau.

Acea percepție nu era absolut exactă, și faptul că Posidonius considerase planeta mai mică însemna că se făcuseră unele erori destul de grave în estimarea distanței dintre Europa și China. Călătoria lui Columb din 1492 fusese anticipată pe harta lui Ptolemeu, și aceasta sugera că doar lățimea Atlanticului separă Spania și Portugalia de China.

Norocul a făcut să existe o altă întindere de uscat între ele, așa încât Columb a reușit să acosteze. Harta reconstruită a lui Ptolemeu a fost o senzație în sine, dar când textul pe care se baza a fost tradus din limba greacă în latină la începutul secolului al XV-lea, a reaprins entuziasmul pentru un sistem global de coordonate care folosește latitudinea și longitudinea ca mijloc științific de determinare și găsire a unor locuri anume. A revolutionat gândirea geografică în Europa, i-a dat un fundament științific și a pregătit drumul pentru marile descoperiri geografice care au avut loc câteva decenii mai târziu.

Sursa Foto: wikimedia.org, worldmapsonline.com, clker.com

TransRarău – a treia comoară aşezată pe covor de asfalt

Publicat de Lucian Bălănuţă, 1 noiembrie 2014, 13:33 / actualizat: 5 august 2015, 9:05

Şi nu sunt puţini cei care se încumetă să încerce TransRarăul. Însă înainte de a intra pe el, de-a dreapta şoselei, Giumalăul impozant îţi vorbeşte de la cei 1857 de metri ai săi despre peisajele superbe care îl însoţesc, iar, dincolo, pe partea stângă, culmile ascuţite ale martorilor calcaroşi Adam si Eva îţi fac cu ochiul. Şi când te gândeşti că preţ de mai bine de douăzeci de ani, pe acest drum se putea merge doar cu maşina de teren…

Cu privirea senină, turiştii îşi iau inima în dinţi şi îşi trasează obiectivul curajos.

Linia de start este trasată din satul Chiril, iar destinaţia finală este cabana Rarău. De acolo şi până la destinaţie, serpentinele sunt precum un covor magic care te ridică până la 1.500 de metri altitudine, iar duhul din lampa fermecată te poartă printre stânci suspendate, pe lângă povârnişuri şi văi pitoreşti, care mai de care mai abrupte, aşa cum se observă şi din filmuleţul postat pe YouTube de utilizatorul Silviu Burcă.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=TDNNXPVwAJc[/youtube]

Sincronizarea solară e cuvântul de ordine, căci TransRarăul vă propune, în aerul curat al dimineţii, un peisaj desprins dintr-un atlas ce aşteaptă, încă, girul editurii. Sub primele raze ale soarelui, crestele semeţe ale munţilor cufundate în valurile de lumină ale răsăritului, alunecă, necontenit, în mijlocul coroanei de pe fruntea Carpaţilor Orientali.

Drumul are o singura bandă şi trebuie parcurs cu grijă maximă. Liniştea muntelui este perturbată, din când în când, de claxoanele şoferilor, care trebuie să îşi facă simţită prezenţa la fiecare curbă. Însă inima sălbatică a Bucovinei răzbate în fiecare popas care însoţeşte drumul, iar pădurea din împrejurimi este locul care absoarbe fiecare zgomot împovărător pentru a-l preschimba într-o linişte tradusă în relaxare.

Traseul coboară, lesne, din realitate în sfera legendelor, căci unul dintre puncte sale de atracţie îl reprezintă Pietrele Doamnei, care consemnează, de altfel şi sfârşitul călătoriei. Legenda spune că în 1541, domnitorul Petru Rareş şi-ar fi găsit un loc în munţii Rarău pentru a-şi adăposti familia şi o parte de avere de hoardele de tătari.

Urmăriţi de cotropitori, doamna Elena, soţia lui Petru Rareş şi fiul acestora s-ar fi refugiat într-o peşteră să se roage, iar stânci uriaşe s-ar fi desprins şi ar fi căzut peste locul în care se afla averea, îngropându-i şi pe hoţi.

Apariţia Pietrelor Doamnei este învăluită într-o sumedenie de legende, iar farmecul muntelui, în general, nu se poate simţi din maşină. Aristotel Erhan, făuritor de buciume şi mare iubitor de tradiţii bucovinene, dar şi un om care are o legătură invizibilă cu muntele, a răspuns invitaţiei noastre de a vorbi despre Rarău:

Pentru a da frâu liber nevoii de a îmbrăţişa crestele spectaculoase care ţâşnesc, parcă intempestiv, spre cer, ar trebui scobit un mic tunel pe care să-l păstrăm secret.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=_ggxvGLthEg[/youtube]
Comoara este Rarăul însuşi, nicidecum ceea ce căutau sau caută dornicii de îmbogăţire. Nu doar Pietrele Doamnei sunt căutate de către temerari. Pietrele Buhei, rezervaţie geologică şi geomorfologică situată pe valea pârâului Izvorului Alb, se oglindesc în pârâul din împrejurimi, înfofolite cu o pădure de amestec şi înconjurată cu fâneţe, păşune şi curţi ale localnicilor. O privire mai îndrăzneaţă te poartă înspre Vârful Rarău, renumit pentru văile abrupte şi panorama spectaculoasă. Cheile Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor te însoţesc în zgomotul paşnic al cascadelor, iar dacă vrei să te scufunzi în adâncurile Rarăului, Peştera Liliecilor este locul ideal, fiind cea mai mare peşteră de tracţiune gravitaţională din România. Glasul acestor locuri rămâne întipărit pentru multă vreme.

“Rarăul reprezintă dimensiunea fundamentală a lumii, latură cosmică a vieţii şi a istoriei”, spunea scriitorul Geo Bogza. Şi mare dreptate are.

Realizator:
Valeriu Ştefan, Radio Iaşi
Text
Lucian Bălănuță

HARTĂ RATP Iași. MIjloace de transport și trasee în municipiul Iași

Publicat de Lucian Bălănuţă, 6 octombrie 2014, 09:20

Elevii şi studenţii care nu cunosc prea bine Iașul, au la dispoziție un instrument interactiv prin care să navigheze online prin intermediul unei hărți create de RATP.

Pentru a afla toate posibilitățile de transport, trebuie să intrdoceți numele zonei sau numele stației în care sunteţi şi cel al zonei sau staţiei în care doriţi să ajungeţi.

Harta poate fi accesată aici.

În cazul în care nu există rută directă, veţi primi un mesaj scris.

RATP mai are la dispoziție și serviciul bilet prin SMS. Călătorii îşi pot achiziţiona un bilet valabil timp de o oră sau un abonament pe o zi printr-un mesaj text trimis la numărul 7494. Un bilet simplu costă 0,45 euro, iar abonamentul pe o zi 1,50 euro. (Radio Iași/ FOTO cronicadeiasi.ro)

Autostrada nu va mai trece prin Iaşi. Vezi de ce

Publicat de Lucian Bălănuţă, 1 octombrie 2014, 14:00 / actualizat: 1 octombrie 2014, 18:05

Un alt tronson care nu se califică pentru autostradă, ci pentru drum expres, este Piteşti-Sibiu.

Ioan Rus a prezentat astăzi documentul în fața membrilor Comisiilor de transport reunite din Camera Deputaților și Senat.

DOCUMENTUL POATE FI CONSULTAT AICI.

Oficialul a dat asigurări că majoritatea studiilor de fezabilitate scoase la licitaţie în mandatul fostului ministru al Transporturilor Dan Şova rămân valabile, chiar dacă au vizat realizarea de autostrăzi, întrucât drumurile expres se vor face în regim de autostradă.

Conform Master Planului de Transport, România ar mai avea nevoie de 656 de kilometri de autostradă, care se vor adăuga celor 644 existenți, 2.226 de kilometri de drumuri expres, 2.674 kilometri de drumuri TransRegionale, 293 de kilometri de drumuri EuroTrans și 172 de kilometri de variante ocolitoare.

Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,589 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Master Planului General de Transport al României, iar pentru drumurile expres — 17,519 miliarde de euro, fără TVA.

Proiectele de autostrăzi prevăzute în Master Plan pentru a fi construite până în 2030 sunt: Sibiu — Brașov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA, Ploiești — Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA), Craiova — Pitești (115 kilometri, 870 milioane de euro, fără TVA), Brașov — Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA), Gilău — Borș (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA), Comarnic — Brașov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA), acest ultim proiect fiind și cel care se califică cel mai bine pentru autostradă, din punct de vedere al indicatorilor utilizați.

La capitolul drumuri expres, documentul prevede 16 proiecte: modernizarea centurii existente de sud a Capitalei, Bacău — Suceava, Suceava — Siret, Buzău — Focșani, Bacău — Focșani — Brăila — Galați, Turda — Halmeu, Găești — Ploiești — Buzău — Brăila, Lugoj — Craiova, București — Alexandria — Craiova, Sibiu — Pitești, Suceava — Botoșani, Pașcani — Iași — Ungheni, Târgu Mureș — Pașcani, Brașov — Pitești, Bacău — Piatra Neamț, Constanța — Tulcea — Brăila (inclusiv podul de la Brăila).

UPDATE (mediafax.ro) – 19:00 – România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, reiese din Master Planul de Transport.

Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA, susţine Mediafax.

Master Planul General de Transport va fi făcut public miercuri, 1 octombrie, când va fi prezentat în cadrul şedinţei comisiilor reunite de transport ale Parlamentului.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori. (mediafax.ro)

30 septembrie – Potrivit cursdeguvernare.ro şi hotnews.ro, masterplanul de transporturi prezentat Comisiei Europene de către guvernul de la Bucureşti arată că rutele  Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni şi Piteşti – Sibiu sunt retrogradate de la autostrăzi la drumuri expres. Informaţiile apar şi pe forumul construim-românia.ro, unde a fost postat un extras din documentul pe care Guvernul nu l-a făcut încă public. Contactată telefonic, conducerea Ministerului Transportului nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia, însă a precizat că documentul oficial va fi făcut public mâine şi va fi postat pe pagina ministerului.

Potrivit sursei citate, rămân autrostrăzi rutele Ploieşti-Comarnic, Comarnic-Braşov, Sibiu-Braşov, Braşov-Bacău şi Craiova-Piteşti,

Potrivit acestor documente, strategia din MPGT-ul transmis la Bruxelles prevede o reţea de drumuri expres de peste 2.200 de kilometri, în timp ce
reţeaua de autostrăzi este de doar 479 de kilometri.

La 21 mai 2014, în cadrul ultimei vizite de la Iaşi, Dan Şova, pe atunci Ministru al Transporturilor, preciza că prin judeţul Iaşi vor trece trei autostrăzi:

„Prin judeţul Iaşi vor trece, practic, trei autostrăzi. La două dintre ele le-am dat drumul, la una este documentaţia la ANRMAP. Cele trei sunt de la Bacău la Paşcani, deci avem autostrada Bacău-Paşcani care va fi finanţată pe fonduri de coeziune… de asemenea, autostrada Paşcani-Siret, iar din autostrada Iaşi-Târgu Mureş se află la ANRMAP, pe partea de judeţ care vă interesează pe dumneavoastră, tronsonul de 100 de km între Ungheni şi Târgu Neamţ.”

(FOTO  forumul construim-românia.ro)

Hartă cu starea drumurilor din România, lansată pe internet

Publicat de , 23 septembrie 2014, 16:59 / actualizat: 23 septembrie 2014, 18:39

Comunitatea activează pe forumul construimromania.ro, unde oricine îşi poate face un cont ca să dea informaţii despre starea în care se află drumurile pe care au condus recent. Harta se actualizează lunar, iar din 2015, speră cei din spatele site-ului, ea va fi una interactivă, căci acum este statică.

Conform administratorilor site-ului, comunitatea s-a cristalizat în jurul anilor 2008-2009, pornind de la dorinţa de a discuta tema infrastructurii naţionale: autostrăzi, căi ferate, aeroporturi. „La acea vreme, informaţiile publice erau puţine, iar în domeniul autostrăzilor progresul lucrărilor era complet necunoscut”, au scris cei de la Construim România. „Aşa că am început să ne informăm unii pe alţii despre progresul lucrărilor din zona fiecăruia care îşi făcea timp să dea o fugă pe şantierele în curs şi să realizeze fotografii”, au adăugat ei. (mediafax/ FOTO construim-romania.ro)