România acesează împrumuturi de 4 miliarde euro prin instrumentul SURE

Publicat de , 2 octombrie 2020, 13:02

Conform sursei citate, în şedinţa de Guvern din data de 1 octombrie 2020, a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană şi România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă ca urmare a apariţiei epidemiei de Covid-19 (SURE).

Împrumutul a fost acordat la cererea părţii române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

MFP menţionează că împrumutul va susţine măsurile adoptate de Guvernul României în contextul generat de criza Covid-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajaţii şi persoanele care desfăşoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidenţa şomajului şi pierderea veniturilor.

Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene, instituţia enumeră şomajul tehnic, programul de muncă flexibil, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profesionişti a căror activitate a fost redusă/întreruptă, ca urmare a pandemiei de Covid-19, precum şi sporuri şi alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoaşterea meritelor acestora.

Acordarea împrumutului se face în baza Regulamentului (UE) 2020/672.

Caracteristicile împrumutului acordat României sunt următoarele: perioada de tragere a sumelor împrumutului este de 18 luni de la data intrării în vigoare a Deciziei Consiliului Uniunii Europene (respectiv până la sfârşitul lunii martie 2022); împrumutul poate fi disponibilizat în maximum 8 tranşe; valoarea tranşelor şi calendarul de disponibilizare vor fi stabilite de Comisie, prin consultare cu statul membru; maturitatea medie a împrumutului este de 15 ani; împrumutul va fi acordat în aceiaşi termeni financiari în care Comisia s-a împrumutat de pe piaţă pentru disponibilizarea acestuia, la care se adaugă eventuale costuri/cheltuieli efectuate de Comisie pentru contractarea respectivei finanţări. Având în vedere reputaţia Uniunii Europene, susţinută şi întărită în cadrul acestui instrument prin mecanismul de garantare de către statele membre, împrumutul contractat va fi la costuri avantajoase.

Din partea României, Acordul de împrumut va fi semnat de ministrul Finanţelor Publice. După semnarea de către ambele părţi, Acordul de împrumut va fi supus aprobării, conform legislaţiei în vigoare, prin act normativ cu putere de lege.

Alături de România, în cadrul acestui instrument au accesat finanţare alte 15 state membre, printre care Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Belgia. Dintr-un total de 100 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană în cadrul acestui instrument valoarea cumulată a împrumuturilor acordate până în prezent se ridică la circa 87,4 miliarde de euro anterioară datei de 31 martie 2020 inclusiv. (Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

România va primi de la Uniunea Europeană un împrumut de aproape 5 miliarde de euro

Publicat de , 22 august 2020, 07:27

Cum vor fi folosiţi aceşti bani a explicat ieri şeful Guvernului.

Ludovic Orban: Este vorba de finanţarea măsurilor de susţinere a angajaţilor şi mediului de afaceri, măsurilor active, de tip program flexibil de muncă, şomaj tehnic şi toate celelalte categorii de cheltuieli care vine în sprijinul angajaţilor şi companiilor care au ca obiectiv apărarea locurilor de muncă şi susţinerea dezvoltării locurilor de muncă. Deci, repet, aceşti bani vor fi folosiţi pentru a susţine companiile, angajaţii, pentru a apăra locurile de muncă şi pentru a susţine crearea de noi locuri de muncă pentru români.

(Rador/FOTO radioiasi.ro)

Cîţu: Astăzi, pentru prima oară în istorie, România s-a împrumutat cu dobânzi negative în euro

Publicat de , 27 februarie 2020, 15:21

‘Astăzi avem şi o veste bună şi este o veste istorică pentru România: pentru prima oară în istorie, România s-a împrumutat cu dobânzi negative în euro, aşa cum fac alte ţări dezvoltate. (…) Investitorii au încredere în România şi de aceea astăzi ne-am putut împrumuta în euro la dobânzi negative. Asta pentru a elimina orice urmă de neîncredere sau de dubiu care exista acolo, că ceea ce facem noi nu este bine pentru România. Astăzi avem această dovadă clară – România se împrumută la dobânzi negative în euro, nimeni nu mai poate să ne ia acest lucru şi este o performanţă istorică pentru ţara noastră. (…) Ce înseamnă dobânzi negative? Înseamnă că dacă ne împrumutăm un leu trebuie să dăm înapoi 90 de bani, deci nu mai aruncăm povara împrumuturilor pe generaţiile viitoare, dăm înapoi mai puţini bani‘, a spus Cîţu la începutul şedinţei de guvern.

El a adăugat că România a reuşit ceea ce fac ţări cu rating mai mare, adică să se împrumute cu dobânzi negative, deşi are un guvern interimar.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Cîţu: România a împrumutat în ianuarie de pe pieţele internaţionale 3 miliarde de euro

Publicat de , 28 ianuarie 2020, 12:29

Potrivit acestuia, economiile la buget realizate prin cele două emisiuni au fost de 22 milioane de euro.

‘O ţară ca România care are deficit bugetar trebuie să se împrumute. Vreau să vorbesc despre emisiunile de obligaţiuni din 21 ianuarie. Da. Ne-am împrumutat de pe pieţele internaţionale şi azi pot să vorbesc despre acest împrumut de 3 miliarde de euro, la 12 şi la 30 de ani. Partea bună este că la 12 ani ne-am împrumutat la cel mai redus cost din istorie, la 2%, şi la 30 de ani ne-am împrumutat cu 1,65 procente mai ieftin decât ce s-a împrumutat guvernul anul trecut. Economiile la buget doar din aceste două emisiuni sunt împreună, şi informaţia este deja la comisia economică de la Senat, de 22 milioane de euro. Am împrumutat mai ieftin faţă de ce se împrumuta până acum‘, a precizat ministrul Finanţelor într-o conferinţă de presă.

El a afirmat că, în ultimii trei ani, Guvernul PSD s-a împrumutat aproape 230 de miliarde de lei.

‘În fiecare an se împrumuta de pe piaţa internă şi am cifrele aici: 41 de miliarde de lei s-a împrumutat în 2017, 48 de miliarde în 2018 şi până am venit eu în minister, în noiembrie, s-a împrumutat 43 de miliarde de lei de pe piaţa internă. Acestea au fost împrumuturile făcute de PSD în ultimii trei ani de zile. Dar a mers şi pe pieţele internaţionale în ultimii trei ani de zile. S-au împrumutat în euro în 2017 de 2,75 de miliarde, în 2018 s-a împrumutat în euro 2 miliarde şi în dolari 1,2 miliarde, iar anul trecut s-a împrumutat 5 miliarde de euro pe pieţe internaţionale. Problema nu a fost că s-a împrumutat şi eu am tot discutat despre aceste împrumuturi în ultimii ani, nu faptul că s-a împrumutat, faptul că se împrumuta la dobânzi în creştere de la un an la altul. Acum, de ce a trebuit să împrumute PSD sumele acestea, 230 de miliarde aproape în ultimii trei ani de zile? Pentru că a crescut deficitul în fiecare an’, a declarat Florin Cîţu.

Potrivit cifrelor prezentate de ministrul Finanţelor, deficitul a crescut constant în fiecare din cei trei ani. Dacă la 10 luni în 2016, deficitul era de un miliard de lei, în 2017 la 10 luni a urcat la 10 miliarde de lei, în 2018 la 10 luni la 20 de miliarde de lei, iar în 2019 la 10 luni la 29 de miliarde de lei.

‘Aceşti bani au trebuit finanţaţi de fiecare dată. Când ai un buget cu deficit trebuie să-l acoperi de undeva, trebuie să te împrumuţi. Deci asta a fost o politică pe care a avut-o PSD. Problema a fost că în fiecare an s-a împrumutat mai scump. Când PSD a preluat guvernarea, dobânzile erau de 0,87%, gândiţi-vă erau de sub un procent pe termen scurt şi 2 şi ceva pe termen lung. Au ajuns cu dobânzile la 5%. Noi ne împrumutăm de când am preluat această guvernare în fiecare lună mai ieftin. Fiecare împrumut pe care l-am făcut pe pieţe a fost mai ieftin. Anul trecut au fost economii de aproape 600 milioane de lei la buget la dobânzi, iar de la începutul anului fiecare împrumut pe care l-am luat a fost mai ieftin decât ce era piaţa la momentul respectiv, deci reuşim să ne împrumutăm în timp real mai ieftin decât piaţa şi mai ieftin decât a împrumutat guvernul precedent’, a spus Florin Cîţu.

El a subliniat că acesta este un semn că investitorii au încredere în Guvern.

De asemenea, Florin Cîţu a spus că în fiecare lună statul plăteşte în jur de 11 miliarde de lei pensii şi ajutoare sociale, 10 miliarde de lei salarii şi 4 miliarde de lei medicamente şi alte bunuri şi servicii. 

(Agerpres/FOTO gov.ro)

BEI acordă României un împrumut de un miliard de euro pentru proiecte prioritare de infrastructură în domeniul transporturilor

Publicat de Andreea Drilea, 19 iulie 2017, 07:19

Împrumutul este acordat pe o perioadă de până la 25 de ani, din care o perioadă de grație de până la 7 ani, fiecare tragere fiind considerată un împrumut de sine stătător, cu propria sa maturitate și perioadă de grație. Dobânda poate fi fixă sau variabilă, stabilită de comun acord cu BEI și nu se va percepe decât în cazul în care se efectuează trageri din împrumut. Rambursarea fiecărei trageri poate fi efectuată în una sau mai multe tranșe, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.

„România are calitatea de împrumutat și este reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, iar promotorul este Ministerul Transporturilor. Beneficiarii proiectelor sunt autoritățile și societățile române relevante care implementează proiectele incluse în axele 1 și 2 din POIM”, precizează MFP.

Fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investiții prioritare de infrastructură în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 — 2020 (POIM). Aceste proiecte vor fi implementate în diverse regiuni, majoritatea fiind în zonele mai puțin dezvoltate din România și/sau pe Axele prioritare TEN-T (Coridoarele Pan-Europene) .

Investițiile vor beneficia de granturi UE și se vor concentra pe promovarea unui transport sustenabil și pe eliminarea blocajelor din infrastructurile cheie din rețea. De asemenea se va pune accent și pe dezvoltarea unor sisteme de transport multimodal și pe reducerea impactului transporturilor asupra mediului.

România este reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice, iar beneficiarii sunt autoritățile naționale relevante și companiile care implementează proiecte conform programului strategic de dezvoltare a infrastructurii naționale în perioada de programare 2014 — 2020 (POIM).

„Împrumutul de la Banca Europenă de Investiții va sprijini investițiile strategice de infrastructură de transport, care sunt importante pentru creșterea mobilității, siguranței și a interconectivității în România și pentru întărirea competitivității țării. Acesta proiect reprezintă un bun exemplu al cooperării BEI cu economia românească, căreia instituția îi oferă servicii de finanțare și consultanță accesibile pe termen lung, accelerând absorbția fondurilor UE și stimulând avansul economiei și scăderea șomajului, precum și îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor”, a declarat Andrew McDowell, vicepreședinte BEI.

Ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, a afirmat la rândul său că „noul împrumut contractat de la BEI este o dovadă a bunei colaborări stabilite între România și Banca Europenă de Investiții acând ca scop încurajarea investițiilor în țara noastră, punerea în practică a Mater Planului General de Transport convenit cu Comisia Europeană și creșterea absorbției fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 — 2020. Obținută în condiții financiare favorabile și pe termen lung, acest tip de facilitate de creditare sprijină suplimentar eforturile Guvernului României de a crea sau de a menține locuri de muncă, de a reduce decalajele dintre diferitele zone și de a asigura bunăstarea populației într-un mediu benefic, toate ducând la o creștere sustenabilă a economiei. România a beneficiat în trecut de patru facilități similare: două facilități legate de perioada anterioară de programare UE, în valoare de 1,3 miliarde de euro, și alte două pentru perioada de programare curentă, în valoare de 660 milioane de euro, care acoperă proiectele de mediu din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Capital Uman”.

Și comisarul pentru politică regională Corina Crețu a subliniat că „dezvoltarea rețelei strategice de transport în România va aduce beneficii semnificative comerțului și turismului și va alimenta direct economia reală, dar, la fel de important este și impactul pozitiv al conexiunilor mai rapide, al drumurilor mai sigure și al unor sisteme de transport mai sustenabile pentru cetățeni. De aceea mă bucur să văd că Fondurile de Coeziune și resursele BEI sunt unificate pentru o mai bună conectivitate în România.”

Finanțarea BEI se acordă sub forma unui împrumut pentru programe structurale (SPL), care permite atât finanțarea proiectelor mari de infrastructură, cât și a unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor lor limitate, nu ar putea beneficia de finanțare directă de către BEI, se precizează într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene la București.

Inițiativa de asistență tehnică JASPERS (asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene — furnizată în comun de BEI și Comisia Europeană) a contribuit la pregătirea unor strategii de dezvoltare pe termen lung care stau la baza selectării proiectelor care urmează a fi implementate cu fonduri din acest împrumut, verificând astfel și asigurând calitatea consistentă a proiectelor care urmează a fi efectuate.

Banca Europeană de Investiții este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, deținută de statele membre ale UE. Aceasta face ca finanțările pe termen lung să fie disponibile pentru investiții solide, pentru a contribui la atingerea obiectivelor politicii UE.

(Agerpres/FOTO arhivă libertatea.ro)