Şerban Brădişteanu, condamnat definitiv la un an cu suspendare în dosarul favorizării lui Năstase

Publicat de andreeadaraban, 2 martie 2015, 12:48

 Iniţial, Şerban Brădişteanu fusese achitat pe 4 martie 2014 pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, însă un complet de cinci judecători de la Curtea supremă a admis luni apelul DNA şi a decis condamnarea medicului la un an închisoare cu suspendare.

Trebuie precizat că din cei cinci membri ai completului, magistraţii Lucia Macavei şi Săndel Macavei au votat pentru achitare, însă opinia lor nu a fost împărtăşită şi de ceilalţi trei judecători, inclusiv de preşedintele completului Ionuţ Matei.

Şerban Brădişteanu, medic şef secţie la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în decembrie 2012, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, în legătură cu internarea în spital a lui Adrian Năstase, după ce acesta a încercat să se sinucidă.

 Pe data de 20 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Adrian Năstase la 2 ani închisoare în regim de detenţie în dosarul ‘Trofeul calităţii’ şi, în aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a emis în cazul lui Năstase mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, conţinând menţiunea expresă de încarcerare în penitenciar a fostului premier.

 ‘În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase. Concret, inculpatul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist chirurgie cardio-vasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în cadrul acestei secţii, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de către un alt medic dintr-o altă secţie’, susţin procurorii.

Procurorii anticorupţie spun că, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a lui Adrian Năstase, medicul Brădişteanu şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că Năstase are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente, gestionate deja de un alt medic.

De asemenea, medicul este acuzat că a evitat să le comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase putea fi încarcerat.

 ‘Toate acestea au avut drept consecinţă prelungirea internării în spital şi amânarea momentului transferului la o unitate de detenţie, situaţie care a impus reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie Municipiului Bucureşti să facă demersuri legale suplimentare pentru clarificarea îndeplinirii condiţiilor juridice de transfer. Ca urmare a acestor demersuri, la data de 26 iunie 2012, Tribunalul Bucureşti, ca instanţă de executare, a stabilit că situaţia persoanei condamnate Adrian Năstase de a se afla internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti nu împiedică cu nimic punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei, lucru care s-a realizat în aceeaşi zi’, este concluzia DNA.(Agerpres/ FOTO adevarul.ro)

ÎCCJ va pronunţa la 5 ianuarie sentinţa în dosarul privatizărilor strategice

Publicat de , 5 ianuarie 2015, 06:25

Procurorul de şedinţă a cerut, pe 17 decembrie, Instanţei Supreme pedepse orientate spre maximul prevăzut de lege în dosarul privatizărilor strategice, fără a individualiza pedeapsa pentru fiecare inculpat. Tot atunci, avocaţii au susţinut pledoariile finale care au continuat şi pe 19 decembrie, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor care şi-au susţinut nevinovăţia.

ÎCCJ a decis pe 15 octombrie ca foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, precum şi Mihai Radu Donciu şi Mihai Dorinel Mucea să fie judecaţi sub control judiciar în dosarul privatizărilor strategice.

Măsura a fost luată de instanţă pentru a preîntâmpina plecarea acestora din ţară înainte de judecarea ultimului termen al dosarului, stabilit pentru 26 noiembrie, şi după ce un alt inculpat, Gabor Kerekes, a părăsit ţara fără încuviinţarea magistraţilor.

De altfel, instanţa a dispus arestarea în lipsă a lui Gabor Kerekes, urmând ca pe numele lui să fie emis un mandat internaţional de arestare.

În decembrie 2013, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat de Înalta Curte la şase ani închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice, iar fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy, la cinci ani de detenţie.

Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, urmând ca el să execute pedeapsa cea mai grea, de şase ani.

Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracţional.

Alte condamnări: Michal Susak (cetăţean ceh) – 10 ani închisoare (pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj); Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez) – 9,6 ani închisoare (pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi pentru complicitate la spionaj).

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de închisoare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit şapte ani de închisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, a fost condamnat la şase ani de închisoare, Gabor Kerekes – cinci ani de închisoare, iar cetăţeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.

În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, acuzaţi de aderare la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete.

Acuzaţiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA.

De asemenea, ei sunt acuzaţi şi în legătură cu adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la Romtelecom. (Agerpres/ FOTO bzi.ro)