In Memoriam Catinca Ralea

Publicat de nicolaetomescu, 19 ianuarie 2020, 19:51

Catinca Ralea (născută pe 5 septembrie 1929), realizator de emisiuni radio-tv, traducător, regizor de film, actriţă,

a fost fiica filosofului, esteticianului Mihai (Mihail) Ralea şi soţia lui Emanoil Petruţ.

A urmat cursurile secundare în Statele Unite ale Americii, devenind absolventa Facultăţii de Limba şi Literatura Franceză a Universităţii din Bucureşti.

S-a impus ca reporter şi redactor de radio şi de televiziune.

Între traducători, Ralea ocupă un loc de seamă prin echivalenţe perfecte ale expresivităţii moderne.a debutat, în 1957, cu Jurnalul Annei Frank, piesă de Frances Goodrich şi Albert Hackett. A transpus, pentru cititorul român, fie coerenţa stilistică din proza lui D.H. Lawrence – prin contrapunctări de ritmuri, nuanţe şi tonalităţi, fie limbajul şi stilul colocvial, cu multe repetiţii şi expresii specifice limbii “engleze-americane”, proprii lui J. D. Salinger, fie stilul baroc al lui Lawrence Durrell din Justine şi Balthazar, transpunerea acestor prime două romane din Cvartetul din Alexandria, publicată postum, în 1983, reprezentând şi încununarea carierei sale de traducător (ciclul va fi încheiat, în 1984, de Antoaneta Ralian prin tălmăcirea romanelor Clea şi Mountolive).

A publicat interviuri, traduceri şi comentarii – mai cu seamă în revista „Secolul 20”.

Din 1953, a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate din Radiodifuziunea Română, în calitate de crainic, redactor, apoi şef de secţie. „Profesionistă a întrebarii”, a fost apreciată pentru fineţea, eleganţa şi ineditul cu care îşi croia interviurile cu unele dintre marile personalităţi ale vremii: Saul Bellow, William Saroyan, Alvin Toffler, Iris Murdoch, Yehudi Menuhin, Arthur Rubinstein, Henry Moore, Margaret Thatcher, Edward Kennedy, Barbara Walters, Christian Barnard. Personalitate cu un farmec cuceritor, înzestrată cu o inteligenţă ascuţită şi cu o exprimare limpede şi atrăgătoare, Ralea a stăpânit cu succes arta radiofonică; în reportaje şi emisiuni, a fost comentată informaţia culturală, se stabileau conexiuni, se sugerau contexte.

Pe 20 iulie 1969, împreună cu crainicul Ion Ghiţulescu, asigura transmisia radiofonică live a aselenizării şi a celor mai importante momente ale misiunii Apollo 11.

„Mă simt atât de singur, că-mi vuie a pustiu pereții și-n acest strâmt hotar mă las lumii în dar”, mărturisea Emanoil Petruț (plecat, pe 8 august 1983, la întâlnirea cu cea care i-a fost soție; amândoi își dorm somnul de veci în Cimitirul Bellu).

În Bucureşti există o stradă care îi poartă numele; în sediul Societății Române de Radiodifuziune avem o sală de reuniuni numită în cinstea Catincăi Ralea; Consiliul Naţional al Audiovizualului (i-)a decernat (2003) premiul In memoriam …