Anticorpii monoclonali, ineficienţi în faţa noilor variante de coronavirus (EMA)
Publicat de Andreea Drilea, 10 decembrie 2022, 06:27
Numeroasele tratamente pe bază de anticorpi monoclonali, administrate în spitale pe cale injectabilă sau prin perfuzii şi care ţintesc proteina spike a virusului SARS-CoV-2, au contribuit la gestionarea celor mai severe perioade ale pandemiei.
Însă, potrivit EMA, acestea ”nu mai par la fel de eficiente în faţa noilor variante” ale virusului.
Testele de laborator au demonstrat că tratamentele bazate pe anticorpi monoclonali s-au dovedit ”mai puţin eficiente în contextul variantelor Omicron BA.4.6, BA.2.75.2 şi XBB”, a subliniat într-un comunicat agenţia europeană cu sediul la Amsterdam.
”Totodată, ele nu mai reuşesc să neutralizeze într-o manieră semnificativă (variantele) BQ.1 şi BQ.1.1, care urmează să devină tulpini dominante pe teritoriul Uniunii Europene în decursul săptămânilor viitoare”, au precizat reprezentanţii EMA.
Principalele tratamente pe bază de anticorpi sunt Evusheld – produs de AstraZeneca -, Ronapreve – produs de Roche – şi Xevudy – produs de laboratoarele GSK şi Vir.
Tratamente antivirale precum Paxlovid, produs de laboratoarele Pfizer, ar trebui în schimb să rămână eficace, preconizează EMA.
Anticorpii monoclonali au reuşit într-o primă etapă să reducă cu 80% riscul de spitalizare şi de deces, dar au devenit mai puţin eficienţi pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 a dezvoltat mutaţii.
OMS a recomandat în septembrie sistarea utilizării Xevudy şi a Ronapreve, estimând că nu mai sunt eficiente în faţa noilor variante ale virusului.
EMA a autorizat în septembrie şi octombrie administrarea vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Moderna împotriva variantelor BA.4 şi BA.5 persoanelor care au primi deja o primă doză.
Agenţia europeană a precizat marţi că cele două vaccinuri vor putea fi de acum înainte ”folosite pentru primovaccinare”.
Deşi variantele precedente Alpha şi Delta au dispărut în cele din urmă, Omicron şi subvariantele sale au dominat tot anul 2022 şi se estimează că vor continua să se răspândească şi în 2023.
Subvariantele BA.4 şi BA.5 au contribuit în principal la o creştere a numărului de cazuri noi de COVID-19 în Europa şi în Statele Unite pe parcursul ultimelor luni.
Toate tipurile de Omicron au tendinţa de a declanşa o evoluţie mai lentă a bolii, întrucât virusul se instalează mai puţin la nivelul plămânilor şi mai mult în căile aeriene superioare, provocând simptome precum febră, oboseală şi pierderea mirosului. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
