#StareaEducației (INTERVIU) Genoveva Farcaș, profesor de pedagogie: “Numărul orelor pentru fiecare disciplină nu este un indicator neapărat confirmat, într-o calitate superioară a rezultatelor învățării. Încremenirea curriculumului, a conținuturilor, în general, este cel mai mare pericol pe care îl avem noi în zona educațională”
Publicat de gabrielarotaru, 14 februarie 2025, 10:01
Propunerile privind planurile-cadru au generat numeroase dispute privind prezența sau ponderea unor materii în anii de liceu. Vorbim aici despre discipline care nu vor mai fi într-unchiul comun sau vor dispărea din curiculum de specialitate. Un element de noutate, adus de aceste planuri-cadru în sistemul de învățământ românesc, este introducerea curri culumului la decizia elevului din oferta școlii.
Astfel, elevii vor avea posibilitatea de a alege opționalele în funcție de preferințele proprii, însă dintr-o gamă stabilită de unitatea de învățământ. Conceptul principal constă în faptul că nu întreaga clasă va studia același opțional, ci grupuri de elevi din fiecare clasă vor putea selecta cursuri în funcție de nevoile și dorințele lor. Ministrul educației a spus că aceste planuri au rolul de a pune în centru elevul, de a susține profesorii și de a lăsa loc pentru implicarea părinților și societății.
Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat despre noutățile aduse de planurile-cadru pentru liceu, cu doamna Genoveva Farcaș, profesor de pedagogie la Colegiul Național Pedagogic “Vasile Lupu” din Iași, doctor în științele educației, fost inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași.
Andreea Daraban: Iată, odată lansate planurile-cadru au început și discuțiile aprinse. Nu e mai puțin adevărat că modificările în ceea ce privește legile educației, de-a lungul timpului, nu au fost majore, iar multă lume din sistem vorbește despre nevoia de schimbare. Sigur, îngrijorările unor profesori sunt firești, documentele puse în dezbatere sunt perfectibile și vor fi ajustate, cu siguranță. Însă cel mai important aspect este acela că există consultări, opinia publică, actorii din sistem sunt întrebați. E un pas înainte, doamna profesoară?
Genoneva Farcaș: Da, este un mare pas, pentru că toți actorii educaționali trebuie să își exprime punctul de vedere. Ne interesează, în egală măsură, ca aceste planuri-cadru, care au fost construite de către oameni cu expertiză și experiență didactică educațională, să fie dublate de opinia beneficiarilor educației. Și aici mă raportez la vocea elevilor și, desigur, la vocea profesorilor, cei care practic vor implementa planurile-cadru, fiecare pe specialitatea sa.
Andreea Daraban: Să explicăm mai întâi niște noțiuni. Vorbim despre trunchiul comun, despre curiculum de specialitate și de cel la alegerea elevului din oferta școlii. Le luăm pe rând ce înseamnă trunchiul comun?
Genoneva Farcaș: E acel ansamblu de discipline care sunt obligatorii pentru toți elevii de pe același nivel de clasă și specializare, filieră, profil. Desigur, discipline care sunt reper pentru evaluările externe, la care elevii respectivi vor participa, în cazul nostru, examenul de bacalaureat. Sunt acele conținuturi pe care le studiază în mod obligatoriu toți elevii.
Andreea Daraban: Curriculum de specialitate?
Genovea Farcaș: Ei bine, această propunere inovativă i-aș spune, pentru acest moment, reprezintă ansamblul de discipline care sunt consonante cu filiera, profilul și specializarea elevului de liceu. Pentru elevii de la Matematică-Informatică, am consultat aceste planuri desigur și am văzut că în acest curriculum de specialitate întâlnim matematică, fizică, chimie și biologie, pentru profilul real, pentru specializarea Matematică-Informatică. Va fi o posibilitate de studiu extins a acestor discipline. Și este firesc acest lucru, pentru că elevii din acest exemplu se formează în zona disciplinelor exacte. Mai mult, în cadrul acestui curiculum de specialitate există pentru fiecare clasă de liceu așa-numitul curiculum de specialitate flexibil. Ce înseamnă lucrul acesta? Se alocă în clasa a IX-a și a X-a câte o oră, în clasa a XI-a două ore, iar în clasa a XII-a trei ore, iată, dacă mă raportez la profilul și specializarea Matematică-Informatică. Sunt ore care vor putea fi accesate de către școală, dar într-o manieră particulară. Dacă elevii de la specializarea respectivă au un nivel înalt pentru matematică, se va merge pe un conținut pe care și-l alege școala, un conținut de dificultate mai mare, în cazul elevilor cu abilități înalte. Curiculumul acesta de specialitate este dimensionat, pe de o parte, într-un curiculum fix, disciplinele despre care vă vorbeam, și între o oră și trei ore – curriculum de specialitate flexibil.
Andreea Daraban: Și acest curiculum de specialitate este stabilit tot de școală?
Genoveva Farcaș: Este stabilit, sigur că da, de școală, prin analiza oportunității acestei discipline pentru o clasă sau alta.
“Această descentralizare moderată a noilor planuri-cadru propuse, induce și această posibilitate ca elevii să-și aleagă, indiferent de clasa de liceu la care se află, un anumit curs opțional. Aici va fi o provocare majoră pentru directori, pentru liderii școlari.”
Andreea Daraban: În ceea ce privește această noutate, curriculum la alegerea elevului din oferta școlii, va putea elevul să-și aleagă chiar ceea ce iși dorește?
Genoneva Farcaș: Acest curiculum la decizia elevului din oferta școlii vine să îi ofere posibilitatea elevului de a alege anumite discipline pe care să le studieze în funcție de interesele și aptitudinile pe care le are. Întrebați adineauri dacă aceste discipline opționale vor fi constituite, livrate de către școală sau le va impune ministerul sau de unde le vor lua profesorii pentru a le aduce în fața elevilor? Aceste discipline opționale vor putea fi alese, pe de o parte, din opționalele propuse de către Ministerul Educației. Sunt multe discipline care au fost deja constituite de-a lungul timpului: educație pentru sănătate, strategii meta-cognitive, managementul emoțiilor și exemplele pot continua. Dintre aceste discipline pot alege elevii pentru a avea acest curriculum la decizia lor, dar din oferta ministerului. După cum, se pot propune, totodată, discipline de către profesori, care își exprimă în acest fel preocuparea pentru un anumit domeniu de cunoaștere, la care elevii să acceadă. Această descentralizare moderată, i-aș spune eu, a noilor planuri-cadru propuse, induce și această posibilitate ca elevii să-și aleagă, indiferent de clasa de liceu la care se află, un anumit curs opțional. Aici va fi o provocare majoră pentru directori, pentru liderii școlari, întrucât trebuie să fie un număr de elevi care să constituie până la urmă o grupă, o clasă, pentru ca ora respectivă să se poată desfășura, să putem încadra un profesor la specialitatea și la disciplina respectivă. Va fi, spun eu, o provocare, la care nu trebuie să dăm înapoi, pentru că, într-adevăr, s-ar putea ca o disciplină, dau un exemplu, matematica financiară, să fie dorită de elevi din clase de liceu diferite. Ori, o formulă administrativă bună poate să vină în întâmpinarea nevoilor elevilor noștri de a alege această disciplină, indiferent de nivelul de clasă. Nu este, desigur, exclus ca o clasă întreagă să meargă către aceeași disciplină opțională, dacă este preferința majorității elevilor.
Andreea Daraban: În ceea ce privește liceele pedagogice, cum stau lucrurile ?
Genoveva Farcaș: Pentru noi, liceele pedagogice, să spunem, noile planuri-cadru nu sunt totalmente diferite, pentru că noi și până acum aveam un curiculum diferențiat, ceea ce s-ar suprapune peste disciplinele acestea de specialitate, în cadrul cărora avem multe discipline psihopedagogice și, desigur, practica pedagogică pentru formarea competențelor viitorilor învățători și educatori. Avem și noi elemente inovative, pentru că, iată, între disciplinele acestea de specialitate apar două discipline, spun eu, atractive din punct de vedere al conținutului și foarte utile pentru viitorii învățători și educatori: “Managementul emoțiilor”, pe de o parte, pe de altă parte “Educație pentru stil de viață sănătos”. La noi curricula din zona disciplinelor de specialitate cuprinde foarte multe metodici de specialitate, care îi pregătesc pe elevii noștri pentru a putea preda pentru nivelul preșcolar și învățământul primar.
“Nevoile de formare, pe zona de matematică aplicată pentru segmentul de vârstă la care vor preda absolvenții de licee pedagogice, sunt asigurate, prin noile planuri cadru.”
Andreea Daraban: Exista o discuție, la un moment dat, legată de orele de matematică alocate pentru elevii liceelor pedagogice. În ultimii doi ani de liceu se spunea că vor fi scoase aceste ore.
Genoveva Farcaș: Este o dezbatere aprinsă și e firesc să fie așa, pentru că orice absolvent de liceu trebuie să dețină competențe STEM, competențe din domeniul matematicii, tehnologiei, competențe digitale, etc. Matematica își are rolul său foarte precis într-o curiculă pentru formarea cadrelor didactice, indiferent de nivelul la care acestea predau. Vin cu un exemplu, pentru profilul de învățători, zona de învățământ primar. În noile planuri cadru, în clasele a XI-a și a XII-a, matematica nu este ca disciplină în trunchiul comun, dar avem în zona disciplinelor de specialitate matematică aplicată. La fel regăsim în curiculumul de specialitate aritmetica. Cu alte cuvinte, nevoile de formare, pe zona de matematică aplicată pentru segmentul de vârstă la care vor preda absolvenții noștri, sunt asigurate.
Andreea Daraban: Așadar, nu vor fi văduviți viitorii absolvenți de licee pedagogice de cunoștințe de matematică, odată cu introducerea noilor planuri…
Genoveva Farcaș: Nu, nu au cum să fie. Și vom milita și în dezbaterea care se va produce la Iași, pe 25 februarie, pentru ca în curiculumul de specialitate, dacă nu în trunchiul comun, să apară matematica ca disciplină de studiu. Este firesc, pentru că vedeți, aceste planuri-cadruri, la toate filierele, profilurile, specializările, sunt construite avându-se în vedere competențele pe care trebuie să le dezvolte segmentul respectiv. Ori, pentru noi este important ca aceste competențe profesionale ale educatorilor, învățătorilor să cuprindă noțiuni, abilități din zona disciplinelor exacte, respectiv matematică.
Andreea Daraban: Modificările propuse prin aceste planuri-cadru nu urmăresc doar reducerea numărului de ore, ci și descentralizare a deciziei educaționale, astfel încât școlile și elevii să aibă un rol mai activ în conturarea parcursului școlar, susținea domnul ministru al educației, Daniel David. Domnia sa a mai spus că demersul înseamnă, de fapt, încurajarea unui registru opțional mai consistent pentru a personaliza educația. Ce înseamnă, practic, acest lucru? Cum arată un sistem educațional personalizat?
Genoveva Farcaș: Ceea ce propun noile planuri-cadru reprezintă un lucru extraordinar pentru sistemul de educație. Și nu doar pentru sistem, care e o noțiune abstractă, ci pentru elevii pe care noi îi educăm. Dacă la clasele a IX-a și a X-a, în ciclul inferior al liceului, trunchiul comun cuprinde 65% dintre discipline, în curriculumul de specialitate avem 25%, respectiv 10 procente se alocă pentru aceste discipline opționale. În ciclul superior al liceului, se merge pe posibilitatea ca elevul să aleagă trasee personalizate, în funcție de ceea ce își dorește să dezvolte în plan academic. Să spunem că este la un profil de “Științe ale Naturii”. În condițiile acestea, curriculumul de specialitate este mai bine dimensionat, respectiv 45% dintre discipline vin în această zonă de curiculum de specialitate, urmând ca disciplinele opționale pentru a XI-a și a XII-a să însemne 20% din totalul disciplinelor. Dacă avem în vedere aceste două segmente, putem să spunem că da, într-adevăr, este o variantă optimă pentru ca elevul, pe de o parte, să se profesionalizeze, pentru că are anumite opțiuni de carieră, pentru a merge pe disciplinele care îl pasionează, îl interesează, pentru că va urma o facultate în profilul acela. Pe de altă parte, de ce nu, să mergem cu gândul și către ideea de bacalaureat diferențiat, care să îi permită dezvoltarea acestor domenii, pentru care el se pregătește și se prespecializează, spunem noi pedagogii, în ciclul superior al liceului, respectiv clasele a XI-a și a XII-a.
Andreea Daraban: Așadar, putem spune că prin introducerea acestor planuri-cadru se personalizează sistemul educațional românesc?
Genoneva Farcaș: E poate prea mult spus. Se diferențiază. Personalizarea vine într-o zonă individualității și doar prin acest curriculum opțional pot să mă gândesc la niște trasee personalizate, în sensul că eu, elev, aleg un opțional sau altul din această zonă a preocupărilor și a intereselor mele. Și aici, conceptorii de noi planuri-cadru au făcut o diferențiere bună, aș spune eu. Pentru clasele a IX-a și a X-a, plaja orară pentru aceste discipline opționale este între o disciplină și trei discipline. Dacă mergem către clasele a XI-a și a XII-a, avem mai multe discipline, între cinci și opt discipline opționale, pe care, iată, elevii și le pot alege pentru a merge în sensul celor spuse, a unei diferențieri, personalizări pe măsura nevoilor lor de formare.
“Într-o reformare curriculară, cel mai important pas este legat de conținuturile care vor fi în programele școlare pentru fiecare disciplină.”
Andreea Daraban: Aerisirea curriculumului trebuie să se facă apoi și la nivel de programe, spunea domnul ministru Daniel David. E vorba aici de conținuturi și de cum se vor prezenta acestea elevilor. E nevoie de schimbare și în ceea ce privește aceste aspecte esențiale, din punctul meu de vedere.
Genoveva Farcaș: Într-adevăr, primul pas într-o reformare curriculară este acesta al construirii de noi planuri-cadru. Însă cel mai important este legat de conținuturile care vor fi în programele școlare pentru fiecare disciplină din curricula obligatorie, din trunchiul comun sau din cel de specialitate. Ei bine, aici se va da măsura dorinței noastre de reformare autentică, de schimbare a conținuturilor, pentru că încremenirea curriculumului, a conținuturilor, în general, este cel mai mare pericol pe care îl avem noi în zona educațională. Au mai fost multe încercări de schimbare a planurilor-cadru pentru liceu. În 2017 a fost o dezbatere amplă: colegi profesori din Iași care au fost consultați, care și-au exprimat opinii foarte pertinente. Am trimis atunci ministerului un material cu argumentație pentru fiecare dintre propunerile noastre. Probabil au rămas acolo, într-un sertar.
Andreea Daraban: Cum poate fi stabilit dozajul de ore al disciplinelor, în așa fel încât să se obțină scopul urmărit, și anume îmbunătățirea calității educației?
Genovea Farcaș: Aș spune că numărul orelor pentru fiecare disciplină nu este un indicator neapărat confirmat, într-o calitate superioară a rezultatelor învățării. Cu alte cuvinte, dacă aloc un număr mai mare unei discipline, nu e obligatoriu să obținem rezultate superioare, competențe mai bine formate elevilor. Sigur că sunt foarte multe elemente care trebuie luate în ecuația aceasta, foarte complexă, de altfel, a construirii unui curriculum. Sunt multe criterii avute în atenție. Pe de o parte, cultura generală care trebuie transmisă prin intermediul diferitelor științe către noile generații, noile descoperiri din domeniile epistemologice, științifice. Mergem mai departe către noile descoperiri în tehnologii, în zona socială, artistică, etc. și se pune în balanță și modul în care noi construim elevul din punct de vedere personal. Care sunt acele discipline care îl ajută să devină un cetățean implicat, un cetățean care să se exprime liber, să aibă gândire critică, să-și definească identitatea națională, culturală, geografică, istorică. Sunt deopotrivă foarte importante aceste discipline în contextul în care vorbim despre formarea acestui tip de competențe. Însă nu putem să supraîncărcăm programul școlar al tinerilor noștri de liceu și nu numai. Am să vă dau un exemplu. Sunt dirigintă a unei clase a XII-a. Elevii au în catalogul școlar 20 de discipline. Actualmente, în afară de consiliere și orientare, dacă ne uităm foarte atent la curiculumul pentru același nivel de vârstă pentru ultima clasă de liceu din alte țări, vedem că state precum Germania, Franța sau Spania au între opt și zece discipline care sunt studiate în acest moment, în care ei, repet, se află într-un nivel de orientare academică, către anumite domenii de formare. Sunt țări care au și mai puține, cum ar fi Suedia sau Marea Britanie, respectiv șase-șapte discipline pentru elevii care sunt în ultimul an de liceu. Cum împăcăm totuși această miză formativă? Ne interesează să formăm buni cetățeni, să conturăm identitatea națională, dar să nu supraîncărcăm și să păstrăm acest echilibru formativ. Mă interesează ca absolventul de matematică-informatică, de exemplu, să dispună în curriculă de suficiente ore din zona științelor exacte. Cred că sunt elemente pe care eu le-aș pune într-o altă formă. Cel puțin pentru clasa a XII-a, m-aș duce cu focus către discipline care sunt în orizontul lor formativ academic, de opționalitate pentru o facultate.
“Odată schimbată arhitectura aceasta curriculară, trebuie să avem și disciplinele la care se susține bacalaureatul modificate. În liceele pedagogice , deși formăm învățători și educatori, aceștia nu susțin probă de bacalaureat la niciuna dintre disciplinele psihopedagogice studiate.”
Andreea Daraban: S-a tot vorbit despre importanța profilului absolventului la final de liceu. Există în prezent un astfel de profil conturat?
Genoveva Farcaș: Da. Este foarte important. Pentru prima dată, profilul specific al absolventului de liceu este pentru fiecare dintre specializările din curriculumul național. Sunt acolo înscrise cunoștințe, abilități, valori pe care trebuie să le dețină absolventul de Matematică-Informatică, de Științe ale naturii, Științe sociale, Pedagogie și așa mai departe. Sunt repere importante în această construcție curriculară, pe care, personal, o consider una complexă și foarte necesară. Nu mai putem sta deoparte pentru că timpurile sunt altele. Elevii noștri au și alte nevoi de formare decât am avut noi acum 30 de ani, când eram ca ei și e momentul în care trebuie să se ia aceste decizii.
Andreea Daraban: Odată cu modificările planurilor-cadru și a schimbării programelor școlare, trebuie regândit și bacalaureatul. Iată o altă provocare.
Genoveva Farcaș: Este o provocare care vine firesc, pentru că odată schimbată arhitectura aceasta curriculară, trebuie să avem și disciplinele la care se susține bacalaureatul modificate. Vă dau un exemplu care privește toate liceele pedagogice din țară. Deși formăm învățători și educatori, aceștia nu susțin probă de bacalaureat la niciuna dintre disciplinele psihopedagogice studiate în liceu și care cuprind, actualmente vorbind, un număr important de ore. În această manieră trebuie gândită și noua formulă de bacalaureat. Poate mai multe tipuri de competențe, poate, la fel, să lăsăm și elevul să-și exprime opțiunea pentru una-două dintre probe. E de gândit și sunt convinsă că lucrurile vor merge în această direcție, pentru că și contextul curicular ne obligă.
Varianta audio a interviului:
Genoveva FARCAȘ este profesoară de pedagogie la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, doctor în științele educației și cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. A fost inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Iași, dar și inspector de specialitate. A absolvit Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, ca șefă de promoție, apoi Facultatea de Filosofie, secția pedagogie, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, urmând un masterat în educație integrată. În 2010 și‑a susținut teza de doctorat în științele educației cu teza “Formarea autonomiei personale și sociale a preșcolarului.” Coordonează lucrări pentru obținerea gradului didactic I, este membră în diverse comisii naționale organizate la nivelul Ministerului Educației. A publicat cărți de specialitate, între care amintim “Pedagogie. Fundamente ale pedagogiei. Teoria și metodologia curriculumului. Educația pentru cunoașterea științifică” (2008, coautor) și „Evaluarea elevilor din ciclul primar. Repere teoretice și aplicații” (2006).
