Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, promulgate

Publicat de , 8 martie 2021, 17:08

Şeful statului a promulgat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, bugetul pe 2021 va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, care adesea au fost ‘ignorate’ în trecut.

‘Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi al sustenabilităţii finanţelor publice. Ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite. Astfel se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile. Bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, prea adesea ignorate în trecut. Sunt alocate sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19. Investiţiile majore asigură susţinerea mediului de afaceri, noi oportunităţi de dezvoltare şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite’, arată sursa citată.

Creşterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează, susţine Administraţia Prezidenţială, cu un ‘angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investiţiile din fondurile europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă’.

‘Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Doar prin reforme autentice, care să genereze transparenţă şi eficienţă în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creşteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori’, mai susţine Administraţia Prezidenţială.

Parlamentul a adoptat, săptămâna trecută, legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat în forma Guvernului, nefiind acceptat niciun amendament.

Conform legii, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 173,700 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 326,407 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de 261,050 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 87,349 miliarde lei.

La nivel consolidat, deficitul este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut (pe cash) în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei.

Actul normativ este configurat pe un cadru economic cu o creştere de 4,31% prevăzută pentru anul 2021.

Conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetul aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 90,08 miliarde lei lei, şi identic la cheltuieli, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare.

Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte la venituri în sumă de 283,325 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 140,395 milioane lei, atât la credite de angajament, cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 142,93 milioane lei.

La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2021 s-au avut în vedere următoarele: valoarea punctului de pensie de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% la 1 septembrie 2020; creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2021 la 5.380 lei, faţă de 5.150 lei estimat pentru anul 2020 şi 4.853 lei realizat în anul 2019; creşterea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2021 la 310.000 persoane, de la 305.000 persoane la finele anului 2020, şi creşterea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2021 la 3,6% faţă de 3,5% la finele anului 2020, se menţionează în nota de fundamentare a actului normativ.

(Agerpres/FOTO captură video)

Bugetul UE/Iohannis:Sunt foarte hotărât să negociez la sânge să obţinem cât mai mulţi bani pentru România

Publicat de , 7 februarie 2020, 13:49

‘Ceea ce ne preocupă în această fază foarte mult dacă vorbim despre Brexit este negocierea relaţiilor viitoare, fiindcă acordul de ieşire a fost negociat, este foarte bun. Nouă ne-a convenit forma aceasta de acord, însă relaţiile viitoare trebuie negociate într-un termen foarte strâns şi aici vor apărea probleme destul de complicate de negociat’, a afirmat Iohannis, înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Şeful statului a precizat că, pe lângă discuţiile UE – Marea Britanie, trebuie începută o negociere bilaterală cu această ţară. El a arătat că negocierile cu Uniunea acoperă doar o parte din relaţia între state şi rămân părţi semnificative care trebuie discutate bilateral.

‘Noi practic am început negocierile de mult. De când a apărut discuţia pe Brexit noi am început discuţii pe bilateral fără să ne amestecăm cu tema acordului de ieşire şi fără să ne implicăm în ceea ce am convenit să rămână pentru relaţia viitoare partea de UE. Discuţii avem cu britanicii încă de multă vreme şi sunt discuţii foarte bune. Noi, România, cu Marea Britanie avem în bilateral o relaţie foarte bună şi cred că vom reuşi destul de bine să avansăm în domeniul bilateral unde chiar dorim să consolidăm relaţia strategică’, a spus Iohannis.

UPDATE – Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze ‘la sânge’ pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

‘Ideea este de a găsi prin discuţii de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la Bucureşti. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie. Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune, sunt mai multe fonduri care vin în această categorie care pentru noi sunt vitale pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante destinate agriculturii şi pe aceste două capitole sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România, dar sunt şi anumite condiţionalităţi care pentru noi sunt importante, de exemplu flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi. Este, de asemenea, important ca de exemplu fondul de tranziţie spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. Astăzi am venit cu toate condiţiile pe care ni le dorim noi. Va fi o discuţie şi în final se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obţină cât de mult se poate’, a spus Iohannis înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

El a afirmat că România susţine o contribuţie a statelor la bugetul multianual al UE ‘un pic mai mare’ de 1% din Venitul Naţional Brut.

‘Trebuie să fim extrem de realişti. Ecuaţia este extrem de complicată, fiindcă sunt două feluri de state – unii care plătesc mai mult decât primesc şi unii care primesc mai mult decât plătesc. Noi suntem din categoria statelor care primesc mai mult decât contribuim şi încă nu s-a ajuns în niciun fel la o înţelegere între cei care contribuie mai mult şi cei care primesc mai mult. Sunt state care rămân ferm pe poziţie că vor să plătească doar 1% din Venitul Naţional Brut şi aici sunt nişte calcule care arată că ajungem la o limită foarte mult în jos. Propunerea Comisiei de la care am pornit discuţiile acum mai multă vreme au pornit de la o contribuţie de 1,1 şi ceva (n.r.- %), vă daţi seama că dacă se coboară spre 1, atunci suma totală va fi considerabil mai mică şi tăierile trebuie făcute undeva. Noi încercăm în continuare prin negocieri să ajungem totuşi la o contribuţie un pic mai mare decât 1% ca să fie bani la dispoziţie şi pentru coeziune, şi pentru agricultură şi pentru proiectele noi de cercetare, de Green Deal şi aşa mai departe’, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a susţinut că este destul de complicat de legat finanţarea pe fonduri europene de statul de drept, însă a precizat că România nu se opune acestui mecanism.

‘Noi suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până când elaborează criterii foarte concrete care se pot aplica. (…) Dacă se ajunge la o procedură clară, noi suntem ok cu ea’, a adăugat Iohannis. (

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze ‘la sânge’ pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.

‘Ideea este de a găsi prin discuţii de acest tip bilateral numitorul comun pentru bugetul multianual. Eu vin cu ideile pe care le-am elaborat la Bucureşti. Avem o gândire destul de bine fundamentată pentru bugetul pe care îl dorim noi, pornind de la premisa că în orice condiţie se negociază bugetul pentru exerciţiul bugetar următor trebuie să fie un pic mai mare decât bugetul pe exerciţiul care se încheie. Avem aşteptări legate de fondurile dedicate politicii de coeziune, sunt mai multe fonduri care vin în această categorie care pentru noi sunt vitale pentru a atinge o convergenţă acceptabilă cât mai repede. De asemenea, pentru noi sunt foarte importante destinate agriculturii şi pe aceste două capitole sunt foarte hotărât să negociez la sânge ca să obţinem cât mai mulţi bani pentru România, dar sunt şi anumite condiţionalităţi care pentru noi sunt importante, de exemplu flexibilitatea între fonduri ar fi foarte importantă pentru noi. Este, de asemenea, important ca de exemplu fondul de tranziţie spre o economie mai verde să nu fie parte din coeziune, ci să fie suplimentar. Astăzi am venit cu toate condiţiile pe care ni le dorim noi. Va fi o discuţie şi în final se va trece la o fază de negociere, unde fiecare încearcă să obţină cât de mult se poate‘, a spus Iohannis înainte de întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

(Agerpres/FOTO presidency.ro)