Cele mai prost plătite joburi de IT din Europa de Est sunt în România (studiu)

Publicat de , 23 iulie 2019, 15:25

Astfel, IT-iştii care lucrează în România încasează un salariu mediu net de 805 euro pe lună, mai puţin decât specialiştii în domeniu din Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Estonia, Slovenia, Cehia sau Slovacia, potrivit comparatorului salarial Paylab, lansat în România de eJobs.ro.

Cele mai mari salarii din regiune pentru cei care lucrează în IT le încasează specialiştii din Estonia, a căror medie salarială netă este de 1.567 de euro pe lună, potrivit Paylab. Aceştia sunt urmaţi de IT-ştii din Slovenia, cu 1.341 de euro lunar, de cei din Cehia, cu 1.289 de euro, şi de cei din Slovacia, care câştigă, în medie, 1.159 de euro lunar. Ungaria închide lista ţărilor cu un salariu de peste 1000 de euro, înregistrând o medie netă de 1010 lei/lună.

Mai puţin de 1.000 de euro lunar mai câştigă doar specialiştii IT din Croaţia (990 de euro) şi cei din Serbia (816 euro), menţionează eJobs.

Directorul eJobs România, Bogdan Badea, a remarcat faptul că Bulgaria depăşeşte România la acest capitol.

‘Interesant este faptul că Bulgaria ne depăşeşte sensibil, cu un salariu mediu net de 1.027 de euro pentru industria IT, în condiţiile în care, în general, aceasta era una dintre puţinele ţări cu salarii mai mici decât ale noastre’, a comentat reprezentantul eJobs.

‘IT-ul este, fără îndoială, unul dintre cele mai fierbinţi domenii ale ultimilor ani. Nu doar din perspectiva numărului tot mai mare de opţiuni pe care le au candidaţii, ci şi datorită faptului că IT-ştii au devenit şi cel mai bine plătiţi angajaţi din România, depăşind domenii care în mod tradiţional erau recunoscute pentru salariile mari pe care le ofereau. Mă refer aici la banking, avocatură sau servicii financiare. Cu toate acestea, IT-ştii români câştigă mai puţin decât colegii lor din alte ţări din regiune, diferenţele fiind, în unele cazuri de la simplu la dublu, cum este cazul Estoniei, spre exemplu, unde salariul mediu net al unui IT-ist este de 1.567 de euro’, a comentat Bogdan Badea.

Numărul tot mai mare de joburi în IT, perspectivele de avansare rapidă, dar şi pachetele salariale şi extrasalariale sunt principalele motive pentru care acest domeniu a intrat, în ultimii doi ani, pe primele locuri în topul celor care strâng, de la lună la lună, cel mai mare număr de aplicaţii din partea candidaţilor, se menţionează în comunicatul transmis de eJobs. Astfel, în prima jumătate a anului 2019 au fost înregistrate peste 500.000 de aplicări pentru joburile din IT, potrivit sursei.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Populația generală a României este analfabetă digital

Publicat de Andreea Drilea, 4 aprilie 2017, 10:55

„Deși știm foarte bine că avem printre cele mai mari viteze broadband de acces la internet din Europa și poate chiar din lume, stăm cu siguranță mai bine decât americanii, gradul de penetrare este foarte mic. Deși avem foarte mulți experți buni în IT și comunicații, numărul lor este destul de mic, raportat la populația generală. Populația generală a României este în momentul de față analfabetă digital. Ca să putem adopta transformarea trebuie să facem această alfabetizare”, a spus Jianu.

Potrivit acestuia, alfabetizarea digitală trebuie realizată în primul rând la nivelul profesorilor și la cel al părinților.

„Dacă ratăm această a patra revoluție industrială, ne va fi foarte greu să evoluăm ca țară și să atingem obiectivele pe care ni le dorim. Alfabetizarea digitală trebuie făcută în primul rând la nivelul profesorilor și la nivelul părinților. Acolo, gradul de înțelegere a transformărilor digitale, magnitudinii acestor transformări este cel mai scăzut. Copiii sunt nativi, ei nu au neapărat nevoie să înțeleagă. Ei se nasc cu asta, ei știu asta, dar ei, la 2-3 ani, au tableta în mână și se descurcă cu această unealtă cum ne descurcăm noi cu bățul în nisip”, a explicat ministrul Comunicațiilor.

Potrivit acestuia, Ministerul Comunicațiilor a gândit în acest sens un proiect cu Ministerul Educației.

„Proiectul pe care l-am gândit împreună cu Ministerul Educației trebuie să se adreseze copiilor, facem pre-training practic, noi trebuie doar să le arătăm o manieră mai eficientă și mai sigură de a folosi tehnologia. Trebuie făcut și pentru profesori, pentru ca ei să continue în momentul în care proiectul se finalizează, să asigure perioada de sustenabilitate, dar și pentru părinți. Părinții văd internetul într-o manieră foarte ciudată. De la o categorie de vârstă în sus subiectele digitale sunt marginale”, a precizat Jianu.

(Agerpres/FOTO arhivă presalocala.com)