Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului. Preot Mircea Stoleriu în Matinal, cu Mihai Florin Pohoață – 30.07.2020.

Publicat de mihaipohoata, 30 iulie 2020, 07:43 / actualizat: 30 iulie 2020, 10:04

Postul Sfintei Marii este unul dintre cele mai importante posturi din calendar ortodox 2020 pe care credincioșii îl țin de-a lungul anilor.

Ca durată, postul Adormirii Maicii Domnului este mai scurt decât postul Paștelui și postul Crăciunului.

Postul Adormirii Maicii Domnului Lăsata secului sau postul Sfintei Marii începe din data de 31 iulie.

Lăsatul de sec, de data aceasta, se ține cu o zi mai înainte pt că mâine, 31 iulie, este vineri și zi de post.

Biserica Ortodoxă a rânduit postul acesta între 1 și 14 august, pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru întâmpinarea celor două praznice importante ce au loc în luna august: Schimbarea la Față – 6 august; Adormirea Maicii Domnului – sărbătoare prăznuită de Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 15 august.

În primele secole, Postul Adormirii Maicii Domnului nu se ținea peste tot în același timp.

Creștinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Față a Domnului, în partea Constantinopolului se postea doar patru zile și doar creștinii din Ierusalim posteau opt zile.
Momentul Adormirii Fecioarei Maria nu este consemnat în Sfânta Scriptură, dar mărturia lăsată de Dionisie Areopagitul lămurește faptul că Fecioarei Maria i-a fost descoperit momentul morții – adormirii sale, iar Apostolii care erau în diferite țări spre a împlini misiunea de propovăduire au fost aduși pe nori la sicriul Maicii și au săvârșit rugăciuni și cântări până în momentul îngropării ei în satul Ghetsimani.

Maica Domnului a fost îngropată într-un mormânt din Ghetsimani.

Maica Domnului a fost îngropată într-un mormânt din Ghetsimani, iar după trei zile, mormântul ei a fost găsit gol, după cum mormântul Mântuitorului a rămas gol.

Amplasarea celor 2 săptămâni de post, înaintea sărbătorii din ziua de 15 august scoate în evidență și trăirile adânci ale neamului nostru creștin ortodox, legate de cultul Maicii Domnului.

Lăsatul de sec, de data aceasta, se ține cu o zi mai înainte pt că mâine, 31 iulie, este vineri și este zi de post.

Invitatul emisiunii este preotul Mircea Stoleriu, astăzi, joi, 30 iulie 2020, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – garanția trezirii zilnice fără griji, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață.

Surse fotografii: ro.ortodoxwiki.org; identitatea.ro; crestinortodox.ro

Astăzi este Lăsatul Secului. Mâine începe Postul Paștelui

Publicat de , 22 februarie 2015, 06:36

Mâine, va fi prima zi din Postul Mare al Paştelui. Postul Paștelui are o durată de șapte săptămâni, fiind cel mai mare post din an si încheindu-se, anul acesta, la 11 aprilie.

În toată țara, există o serie de tradiţii şi de obiceiuri care se ţin cu ocazia Lăsatului Secului dinainte de începerea Postului Mare. (Radio Iași/ FOTO realitatea.net)

Lăsata Secului. Începe Postul Crăciunului

Publicat de gabrielarotaru, 13 noiembrie 2014, 08:00 / actualizat: 13 noiembrie 2014, 9:07

Anul acesta lăsatul de sec se face în această seară. Postul Crăciunului ţine de mâine, 15 noiembrie, şi se încheie marţi, 24 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post aspru. Dezlegarea la alimentele de dulce se face după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

„Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumeni care, în seara acestei zile, primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la liturghia săvârşită atunci în acest scop”, a explicat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie – 16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.

Conform Calendarului creştin ortodox pe anul 2013, zilele din Postul Crăciunului cu dezlegare la peşte sunt: 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului; 23, 24 şi 25 noiembrie, în această din urmă zi fiind sărbătoriţi Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina şi Sfântul Mare Mucenic Mercurie; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României; 1 decembrie; 3 decembrie – ziua Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani; 5 decembrie – Sfântul Cuvios Sava cel Sfinţit; 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae; 7 decembrie; 8 decembrie; 12 decembrie, când este sărbătorit Sfântul Ierarh Spiridon; 14 şi 15 decembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină. (mediafax.ro/ FOTO stiri.acasa.ro)