Invazie de buburuze în câteva localităţi arădene, unde oamenii le adună cu lopata din case

Publicat de gabrielarotaru, 6 noiembrie 2014, 18:48

Localnicii din oraşul Lipova şi alte câteva sate învecinate se plâng că de cateva zile, de când temperaturile diurne ajung la 20 de grade, se confruntă cu o invazie de buburuze, care formează „covoare” vii pe terase, în curţi, grădini, pe străzi şi chiar în case, dacă se lasă ferestrele deschise câteva minute.

„Am scos cu mătura şi lopata zeci de mii din casă că am aerisit doar câteva minute şi nu am observat ce e afară. Nu am mai văzut aşa ceva şi nu înţelegem ce se întâmplă. Nu ne este teamă de ele că nu sunt periculoase, dar nu poţi călca nici pe stradă decât pe buburuze”, a declarat corespondentului Mediafax o localnică din Lipova.

„Am fost la Primărie la Lipova şi am cerut să vină să stropească. Au dat cu ceva fum, dar au apărut iarăşi şi nu mai ştim ce să facem. Trebuie să astupăm toate orificiile de la locuinţe, aerisirile, că intră peste tot”, a spus o altă localnică.

Primarul oraşului Lipova, Mircea Jichici, a declarat că au mai fost invazii similare primăvara şi toamna, dar niciodată oamenii nu s-au confruntat cu un număr atât de mare de buburuze.

„Avem pădurea lângă oraş şi de acolo vin, când temperaturile sunt la 20-22 de grade. Şi în primăvară am stropit şi am scăpat de ele, dar acum ne-au luat prin surprindere şi sunt mult mai multe. Este un fenomen foarte ciudat”, spune primarul.

Specialiştii afirmă că aceste insecte stârpesc dăunătorii de plante, fiind benefice la culturi. Ei cred că în acest an buburuzele s-au înmulţit mai mult şi din cauza ploilor din timpul verii.

„Ploile au condus la înmulţirea afidelor, care sunt daunători ai plantelor. Din această cauză a crescut şi numărul buburuzelor, pentru că ele se hrănesc cu afide. Dacă vom avea din nou o iarnă blândă, s-ar putea ca anul viitor numărul lor să fie şi mai mare”, a declarat biologul arădean Mihai Pascu.

Localnicii speră că problema va fi rezolvată odată cu scăderea temperaturilor, dar între timp Primăria Lipova a anunţat că va stropi cu insecticide. (mediafax.ro/ FOTO realitatea.net)

Destinaţia zilei. Lipova. EU Aleg România – 15 august

Publicat de Lucian Bălănuţă, 16 august 2014, 17:43

Ei bine, legenda spune despre aceste cetăți că au fost construite de trei surori. În timp ce se ridica cetatea, prima dintre ele declara: „Dacă mă ajută Dumnezeu, cetatea mea va fi terminată mâine”. A doua a consimțit așișderea, dar cea de-a treia le-a sfidat spunând: „Cetatea mea va fi oricum gata mâine”. După ce meșterii au desăvârșit construcția, drept pedeapsă pentru necredință, cetăţile s-au prăbușit, fecioarele s-au transformat în trei șerpi albi cu coroană și o cheie de aur în gură. Șerpii apar în fiecare an, așteptând un eliberator care să le ia povara coroanelor și să le elibereze cu cheile. De abia atunci ei se vor transforma din nou în fete şi cetăţile se vor înalţa din nou în toată splendoarea lor de odinioară.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=Ng4WTdi7SJ0[/youtube]

De pe dealul Cetății Șoimoș poate fi admirată Lipova, localitate seculară aflată pe malul stâng al Mureșului, deci în Banat, dar și Radna, localitatea vecină de pe malul drept, care aparține de Ardeal. Mureșul este considerată frontieră naturală a Banatului și așa se face că Aradul este jumătate în Banat și cealaltă jumătate în Ardeal: Mureșul trecând chiar prin municipiul reședință de județ arădean.

Şi tot de aici, de la Șoimoș, se poate ajunge la Mănăstirea Maria Radna, loc de pelerinaj spre cinstirea Sfintei Fecioare Maria la fiecare miez de august.

„Maica Harurilor” – bazilica Maria Radna din Lipova, judeţul Arad, trece printr-un proces complex de restaurare. Începând cu primăvara anului 2015, după finalizarea proiectului Regio, se estimează că lăcaşul de cult va primi peste 50.000 de vizitatori anual, iar sezonul turistic în zonă se va prelungi de la 6 la 12 luni.

De-a lungul timpului, toate aceste obiective s-au aflat în centrul unor lupte aprige și, dacă vă lăsați conduși de curiozitate, aveți ocazia să le vedeți neatinse, pentru că și-au păstrat specificul și patina vremii.