(Multimedia) Oglinda Memoriei: Județul Botoșani

Publicat de nicolaetomescu, 31 martie 2021, 14:20

Iată cum, înainte de a-mi propune (în și prin noul proiect) filmarea mănăstirilor şi bisericilor de lemn ale judeţului Botoşani (care, potrivit unor surse, par a fi de acelaşi nivel cu cele din Bucovina, din Maramureş), am scris și filmat despre oameni, am asociat „mari figuri”…

Unde ar duce o dezbatere privind incidenţa ridicată de apariţie, într-o anumită perioadă, a geniilor în județul Botoşani? Până a mă convinge că am la îndemână toate „instrumentele”, nu m-am concentrat pe „determinarea genetică” sau pe „creuzetul în care s-au amestecat diferite etnii şi rase”, ci pe contribuția numărului mare de personalităţi determinante ale României născute la Botoşani…

O imagine fără perspectivă pare săracă în informaţie, poate chiar să creeze false percepţii; pentru „fenomenul” Eminescu /„Românii au două păcate: primul este că nu-l cunoaştem noi înşine pe Eminescu; al doilea, că nu-l facem cunoscut lumii aşa cum se cuvine.” (Constantin Noica)/ vedeam în profunzime şi analizam în cunoştinţă de cauză, reflectarea subiectivă plus o imaginare – conformă cu aceasta –, în conștiință, a faptelor; nu a lipsit perspectiva: locul nașterii, Biserica „Uspenia”, atmosfera reînviată a celor treizeci de ani (1848-1878) în care familia poetului a locuit la Ipoteşti (casa construită de căminar odată cu mutarea definitivă la moşia din sat)/(VIDEO) Ipoteștii lui Eminescu…/…

Pasiunea „colecționarilor” a plasat județul Botoşani (locul nașterii a fost Ștefănești) pe traseul obligatoriu al celor care îl recunosc pe marele pictor Ștefan Luchian /Ștefan Luchian: „M-am închis într-o lumină”/; a redat peisajul românesc în opere-miracol iar pastelul, alăturat tehnicii uleiului pentru peisaj și pentru natura moartă cu flori, a ajuns la o măiestrie neegalată în fluiditatea contururilor, delicatețea catifelată a petalelor; „florile” lui au intensitatea dramatică a sentimentului, lumina interioară, simplitatea gravă care fac din ele – pare îndestulător să menționăm Anemonele – adevărate capodopere; totodată, Luchian s-a expus suferinţelor fizice care l-au istovit şi i-au înrăutăţit situaţia; instinctul de creator a fost mai puternic decât cel de conservare…

Liveni – Mihăileni – Dorohoi – Tescani desemnează forța unui patrulater /George Enescu, o ilustrare a permanenței/ în care și-a extras, în care s-a mișcat și care i-a oferit cele mai bogate resurse de creație geniului muzical George Enescu… S-a născut într-un spațiu care începe cu localitatea natală (Liveni), se abate pe la Cracalia (în vecinătate, acolo unde a copilărit, până la plecarea către Viena)//, trece prin vechiul târg al Mihăilenilor (prin curtea casei bunicilor materni), se întoarce la Dorohoi (în căsuța de lângă gară, unde a locuit o vreme, ia drumul spre Bacău (oprindu-se la Tescani)…

Tendinţele s-au acumulat în timp; este cazul altei personalități – reprezentative nu doar pentru județ… Casa în care s-a născut și a copilărit savantul, în care a locuit familia sa (perioada 1876-1880), este amplasată pe actuala stradă „Nicolae Iorga” (nr. 14) din Botoșani… /Nicolae Iorga: „Poți închide ochii, dar nu poți stinge Soarele”/ Dintre cele 10 locuințe în mod esențial caracteristice copilăriei și adolescenței, rămâne singura care s-a păstrat din secolul al XIX-lea…

Există și casa lui Grigore Antipa (născut în Botoșani)//, dar acolo a funcţionat un cazinou, nicidecum ceva memorial dedicat fostului director al Muzeului de Istorie Naturală, savantul care îi sporea patrimoniul, potrivit principiilor muzeologice moderne (prezentarea ecosistemelor prin diorame, permițându-se, astfel, o „călătorie” prin diverse habitate naturale din România și din lumea largă, cu fauna lor caracteristică)… /Călăuză prin timp: Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”/

Sunt lucruri care destramă urzeala veacurilor, reaprind imaginația prin focul neliniștii ce împrumută ideea… Spre exemplu, operele semnate de Dumitru Chipăruș, cel care văzuse lumina zilei în Dorohoi… Cunoscut și sub numele de Dimitri, Dmitri, Demetre sau Dimitrius Chiparusa /Dumitru Chipăruș. Un geniu… anonim pentru mai toți românii/, considerat părintele sculpturii „Art Déco” (curent născut în Franța perioadei interbelice), a rămas singurul român în pleiada de artiști…

Așa cum se desprinde și din alt film, nimic nu poate fi asociat doar cu un om sau cu un eveniment, oricât de importante ar fi acestea (chiar luate separat); în cimitirul mănăstirii Sihăstria-Neamț, /Mănăstirea Sihăstria / FILM de Nicolae Tomescu/ unde se află mormântul Părintelui Cleopa, devenit loc de pelerinaj, întâlnești credincioși care aprind o lumânare și se roagă pentru odihna sufletului celui născut în comuna Sulița-Botoșani, amintindu-și, poate, de cuvinte, de dragoste nesfârșită…

Nu am uitat o legendă… vie a sportului românesc /Doina Ignat: „Nu eu am ales canotajul, el m-a ales pe mine”/, originară din nordul îndepărtat al Moldovei (Rădăuţi-Prut); Doina Ignat a cucerit 27 de medalii la Olimpiade, Campionate Mondiale şi Cupe Mondiale, intrând în topul celor mai bune canotoare ale lumii din toate timpurile…

Personalitățile cărora le-am dedicat filme documentare nu aparțin, neapărat, unui spațiu generos – cu sentimentul de bine, de armonie, de încântare; ar fi excesiv să invoc și Spiritus loci/Genius loci – calitatea intangibilă a unui loc material, perceput fizic, spiritual, dezvăluit prin trăsături nemateriale vizibile, tangibile, perceptibile, semnificantul unui proces care se întâmplă și nu poate fi creat în mod intenționat; mai mult, din punctul meu de vedere, județul Botoșani respectă, în timp, doar câteva cerințe fundamentale pentru păstrare și transmitere, care să exploateze specificul, particularul, inconfundabilul, pentru a-i spori frumuseţea şi atractivitatea...

Iată partea introductivă a discursului în care am expus, rezumativ, chestiunile pe care le voi dezvolta (ceva timp de acum încolo): mănăstiri şi biserici de lemn din județul Botoșani, reunirea acestora desemnând o premieră absolută…

© FOTO: Nicolae Tomescu