Viitorul Muzeu al Locomotivelor Iași, un nou punct de atracţie al capitalei spirituale a României. Paul Zamfir (directorul clubului CFR Iaşi) şi Emil Gnatenco (ing. ceferist, regizor şi actor la clubul CFR Iaşi) prezenți în Matinalul ”Bună dimineața”.
Bineînţeles că, la acest muzeu nu vor fi expuse doar locomotive, ci şi alte repere feroviare şi publicaţii feroviare. Pentru acest lucru, la Iaşi trebuie un buget şi poziţii de numire în schema de personal a oamenilor care vor amenaja şi coordona muzeul, inclusiv ghizi specializaţi iar oamenii care vor lucra efectiv în aceste muzee ceferiste să fie pasionaţi de tot ceea ce fac!
Pe 10 iunie 1939, sub tribunele stadionului Giuleşti din Bucureşti s-a înfiinţat primul muzeu ceferist. Numai că, în urma bombardamentelor americane din 4 aprilie 1944, de la Bucureşti, acesta a fost distrus în proporţie foarte mare.
În 1969 se redeschide Muzeul CFR din Bucureşti, locomotivele fiind trecute în anii care au urmat în tezaurul cultural al României.
Cert este că Iașul va avea, în curând, un Centru Muzeal al Locomotivelor.
Care este fundamentul acestui demers, ce trebuie exact pentru ca acest muzeu, care va fi unic în Moldova, să poată fi înființat, de unde vor fi aduse exponatele și din ce perioade vor fi acestea dar și unde va fi zona de amplasament, ne explică cei doi invitați Paul Zamfir (directorul clubului CFR Iaşi) şi Emil Gnatenco (ing. ceferist, regizor şi actor la clubul CFR Iaşi), astăzi marți, 2 aprilie 2019, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – varianta optimă pentru o trezire de bun augur, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată de Mihai Florin Pohoață.
Muzeul a luat fiinţă în 1972, la aniversarea unui secol de producţie de locomotive cu aburi la Reşiţa. Din cele 16 exemplare expuse, 14 sunt produse la Reşiţa, cea mai importantă fiind locomotiva „Resicza”, prima din cele trei locomotive cu aburi construite în spaţiul sud-est european, la Reşiţa, între anii 1872-1873. Este expusă pe un piedestal chiar la intrarea în muzeu, suferind puține modificări de-a lungul vremii. Proiectată de John Haswell, piesa are 4.48 m lungime și o greutate în serviciu de 11,5 tone. A fost recuperată în anul 1961 de la Câmpia Turzii, unde fusese garată pe o linie de manevră. Este o locomotivă tender cu două roți cuplate, care se poate înscrie în curbe cu raza de maxim 45 m, are o forță de tracțiune de 1125 kg și 45 CP la viteza de 11 km/h.
Un alt exponat deosebit este Locomotiva 230.516, fabricată în 1936, clasată în Tezaurul Patrimoniului Național Cultural. Locomotiva a fost comandată, de către Regele Ferdinand, societății Ernesto Breda, din Milano, cu specificația ca vagoanele sale să-i poată oferi tot confortul pe parcursul călătoriilor sale oficiale. Garnitura a fost finalizată după moartea Regelui, dar în vagoanele sale au călătorit, de-a lungul timpului, Carol al II-lea, Mihai I, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, dar și demnitari străini, precum Gerald Ford, Henry Kissinger, Leonid Brejnev, Erich Honecker și Todor Jivkov.
În total la Reşiţa au fost fabricate 1.491 de locomotive cu aburi, până în anul 1964, când s-a trecut la producerea de locomotive Diesel şi mai apoi electrice. Din anul 2004, Muzeul Locomotivelor cu Abur de la Reșița se află pe Lista Monumentelor Istorice.
Cea mai frumoasă „simfonie lichidă”
Lăsăm în urmă muzeul şi ajungem la o altă atracţie a oraşului. Un obiectiv mult mai tânăr, care va împlini în această lună doar 30 de ani. Este vorba de Fântâna cinetică din centrul municipiului. De o frumuseţe şi creaţie tehnică deosebite, a devenit simbolul reşedinţei Banatului Montan, vizualizând armonia dintre frumuseţile locurilor, talentul artistic al omului din zonă şi ştiinţa de a prelucra metalele.
Inaugurată la 23 august 1984, fântâna cinetică este opera sculptorului Constantin Lucaci, cea mai frumoasă „simfonie lichidă” din cele 9 fântâni monumentale realizate de maestrul luminii în mai multe oraşe din România: Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Vaslui, Brăila, Giurgiu şi Alba lulia.
Cea din Reşiţa este compusă din două părţi, una fiind alcatuită din 6 elemente şi una dintr-un singur picior cu mai multe braţe. Noaptea este luminată în diverse culori. E ca o horă de oţel şi apă.
Ajunşi în faţa fântânii, lăsaţi ca stropii care sar din dansul apei să vă împrospăteze faţa ca roua dimineţii. La Reşiţa, chiar dacă cerul e fără nicio umbră de nor, puteţi vedea curcubeul de două-trei ori pe zi. Este încă unui din „miracolele” fântânii lui Constantin Lucaci. Da, sub efectul ploii cinetice, curcubeul apare printre picăturile minuscule de apă străbătute de raze de soare.
Fântâna este un loc de popas şi de taifas, dar şi un loc de întâlnire a îndrăgostiţilor. Nu întâmplător, la sfârşit de săptămână, în zilele pentru nunţi, veţi vedea perechi de tineri, mire şi mireasă, care vin de la Biserica translatată, după cununia religioasă, şi se fotografiază aici, pe fundalul coroanelor de apă într-o mişcare cinetică cu semnificaţia temeiniciei căsniciei şi a tinereţii noii familii.
Aşadar, dacă paşii vă poartă prin Reşiţa, nu ezitaţi să vizitaţi două obiective turistice pe care nu le veţi uita uşor.
