Luna pădurii 15 martie – 15 aprilie 2021. George Celsie la ”Bună dimineața”, cu Mihai Florin Pohoață – 15.03.2021.

Publicat de mihaipohoata, 16 martie 2021, 08:43

Cunoscut la începuturi ca „Sărbătoarea sădirii arborelui”, evenimentul își are rădăcinile în Statele Unite ale Americii, încă din 1872.

Inițierea sa a venit ca răspuns la nevoia de protejare a pădurilor care în acea perioadă erau grav afectate de o exploatare masivă. Și-a făcut debutul cu o acțiune de mobilizare a populației pentru plantarea de arbori în locurile cele mai afectate de despăduriri, apărute ca efect al luptei pentru cucerirea Vestului.

În România, acest eveniment a fost introdus de către Spiru Haret, pe atunci ministrul Cultelor și Instrucției Publice, 30 de ani mai târziu, în 1902.

Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, însumând aproape 24.000 ha, au fost încluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.
Comitetul Parimoniului Mondial UNESCO a adoptat la Cracovia, înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO a proprietății „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe„.

Au fost astfel înscrise în lista patrimoniului mondial o selecție din cele mai reprezentative și bine conservate păduri de fag din întreg arealul natural al speciei.
Este un eveniment istoric pentru silvicultura românească, iar pădurile virgine devin al doilea sit natural Unesco din România. Până în prezent, din categoria valorilor naturale, la noi în țară exista numai Rezervația Biosferei Delta Dunării ce a fost inclusă in anul 1991 în această listă.
Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.
În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale.

În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate.

Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei.
Pentru a proteja pădurile, în 2012, WWF România a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri.

Apoi, în 2013, WWF a inițiat și susținut, alături de Ministerul Mediului – Departamentul Păduri, Regia Națională a Pădurilor – RNP Romsilva, Institutul de Cercetări si Amenajări Silvice (ICAS) și Greenpeace România,  procesul de nominalizare a acestor suprafețe și parcurgerea procedurilor pentru înscriere în UNESCO.

Trei din cele opt situri înscrise (Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strâmbu-Băiuț) au fost identificate, propuse și susținute de WWF prin proiectul ”Susținerea unui management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabilă în ecoregiunea Dunăre Carpaţi”.

Parteneriatul WWF/IKEA a adus o contribuție semnificativă procesului de protejare a pădurilor virgine.
Rezultatul de excepție obținut,  ilustrează cum, prin unirea  eforturilor și o atitudine constructivă a societății civile alături de autoritățile competente, instițutiile de cercetare, a silvicultorilor și a mediului economic, se poate clădi fundamentul dezvoltării durabile a României.
Invitat îl avem pe George Celsie, purtător de cuvânt al Direcției Silvice Suceava, astăzi, luni, 15 martie 2021, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – garanția trezirii zilnice fără griji, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată de Mihai Florin Pohoață.

Producător – Horia Daraban.

Surse: romaniasalbatica.ro; tablouri-de-vis.ro

China, a treia țară din lume care colectează probe de sol de pe Lună

Publicat de , 14 decembrie 2020, 07:47

Astfel, China este pe cale de a deveni prima țară care colectează cu succes probe de pe Lună de după anii ’70.

Duminică dimineața – ora locală a Beijingului – motoarele sondei Chang’e-5 au pornit la o altitudine de 230 de km de sol, având direcția Pământ, a transmis Xinhua, citând un comunicat al Administrației Spațiale Naționale din China.

Dacă sonda va ateriza cu succes în zona Inner Mongolia, China va deveni a treia țară din lume care colectează probe de sol de pe Lună, după SUA și Uniunea Sovietică.

Obiectivul sondei spațiale chineze a fost colectarea a 2 kg de probe, însă nu a fost dezvăluită cantitatea reală care a fost colectată.

Sonda spațială Chang’e-5 a fost lansată la 24 noiembrie, iar un vehicul spațial a reușit să atingă suprafața Lunei la 1 decembrie.

Potrivit estimărilor, misiunea spațială va dura 23 de zile, relatează Reuters, preluată de Rador.

10 ianuarie 2020 – Eclipsă de Lună

Publicat de Andreea Drilea, 10 ianuarie 2020, 14:51

Chiar dacă Luna nu va intra în umbra Pământului, eclipsa va fi vizibilă, în momentul fazei maxime magnitudinea eclipsei prin penumbră fiind de 89.56%.

Eclipsa de Lună din 10 ianuarie 2020 este cea mai importantă eclipsă de Lună vizibilă din România din următorii doi ani.

La ora 21.10 debutează faza maximă a eclipsei, moment în care tot discul Lunii se va afla în penumbra Terrei. Din cauză că penumbra nu este destul de întunecată, se va putea vizualiza doar o reducere a strălucirii Lunii, şi posibil o modificare a culorii, spre un gălbui.

În perioada 2020-2025, din România se vor putea observa patru eclipse de Lună prin penumbră (10 ianuarie 2020, 5 iunie 2020, 5 mai 2023 și 14 martie 2025) și trei eclipse parțiale (16 mai 2022, 28 octombrie 2023 și 18 septembrie 2024), dar cu magnitudine mică.

Abia pe 7 septembrie 2025 vom putea observa o eclipsă totală de Lună de pe teritoriul României, durata totalității fiind atunci de 1 oră și 22 de minute.

(Radio Iaşi/Andreea Drîlea/FOTO uk.businessinsider.com)

Ce este „Super Luna” – fenomenul care a putut fi observat la începutul acestui an

Publicat de Lucian Bălănuţă, 10 august 2018, 08:29 / actualizat: 22 august 2018, 10:33

Este un termen nou introdus în astronomia modernă care își are originea în cercetările astronomului Richard Nolle în 1979. Anterior, astronomii numeau acest fenomen pur şi simplu „Lună plină la perigeu”, respectiv „Lună nouă la perigeu”.

Pratic, este vorba de modul în care este văzut satelitul Pământului, care se află la punctul cel mai apropiat de Terra pe orbita satelitului. Fenomenul este considerat banal din punct de vedere astronomic, pe parcursul unui an putând fi observate, în medie, aproximativ 4-6 „Super Luni”.

Astfel, în timpul observației, Pământul, Soarele şi Luna sunt aliniate – Terra aflându-se între Lună şi Soare.

La începutul lui 2018, oamenii au fost martorii unui fenomen inedit –  eclipsa totala de lună, Luna albastră şi Luna sângerie, lucru nemainîntâlnit în ultimii 150 de ani.

Lucian Bălănuță