(AUDIO) Botoşani: Mănăstirea Coșula, o bijuterie din patrimoniul cultural național, a fost reabilitată

Publicat de gabrielarotaru, 14 februarie 2016, 08:42

Lăcașul de cult a fost refăcut cu fonduri europene, după 18 ani de insistențe și demersuri la ministerul Culturii. S-a reușit chiar și restaurarea picturii originale, veche de 500 de ani.

De altfel, mănăstirea este renumită pentru pictura realizată în galbenul de Coșula- culoare naturală unică, precum Albastrul de Voroneț, dar și pentru faptul că de aici a pornit secularizarea averilor mănăstirești.

Din primăvară, lăcașul de cult se poate înscrie în lista monumentelor istorice obligatoriu de vizitat de către turiștii din întreaga lume.

Gheorghe Sorescu, președintele Consiliului Județean Botoșani:

Aproximativ 5 milioane de euro din Programul Operațional Regional s-au investit pentru reabilitarea Mănăstirii Coșula. 3 milioane de lei a costat numai restaurarea picturii, care datează din anul 1536. (radioiasi/ FOTO doxologia.ro)

Botoşani: Beciul de la Mănăstirea Coşula în care ar fi fost închis din greşeală domnitorul Cuza a fost reabilitat

Publicat de Andreea Drilea, 10 februarie 2016, 16:31 / actualizat: 10 februarie 2016, 19:35

Legenda spune că în acest beci ar fi fost reţinut, timp de trei zile, domnitorul Moldovei pentru că şi-ar fi permis să lase caii să pască liberi prin curtea mănăstirii. Stareţul de la acea vreme nu şi-a dat seama că proprietarul cailor este însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi a dat ordin ca acesta să fie închis în beci. După trei zile, când s-au dus să îl elibereze pe boier, călugării l-au găsit în haine de domnitor.

‘Se spune că la Mănăstirea Coşula deseori poposea domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Fiind o mănăstire foarte mare la acea vreme şi recunoscută pe plan european, el venea la toate sărbătorile. Într-o duminică, la o sărbătoare, venind cu caleaşca la mănăstire, i-a dat ordin vizitiului să dea drumul la cai să pască în curtea mănăstirii şi el a intrat în biserică. Era o lege atunci, ca şi acum, fiind un loc sfânt nu aveau voie animalele să pască sau să umble prin curtea mănăstirii. Atunci, stareţul, neştiind că este Cuza, a dat ordin să ducă boierul în beci, iar caii în gospodăria anexă. După trei zile, când s-au dus să vadă ce face boierul, acesta era dezbrăcat de hainele de rând, aşa cum îi plăcea să umble, şi era în haine de domnitor. Aşa şi-a dat seama că este Cuza. Atunci, stareţul a intrat în panică’, povesteşte stareţul Mănăstirii Coşula, părintele Constantin Chirvase.

Beciul, care urmează să devină muzeu, a fost reabilitat în cadrul unui proiect cu finanţare europeană în valoare de 19 milioane de lei, care a avut ca scop reabilitarea Complexului monahal Coşula.

Mănăstirea Coşula este o mănăstire de călugări, situată la o distanţă de aproximativ 20 kilometri sud-est de municipiul Botoşani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaş Coşolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin.

Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldoveneşti. În secolele XVII-XVIII, aşezământul reprezenta un important centru duhovnicesc şi cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserica parohială. A fost reînfiinţat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coşula este inclus pe lista monumentelor istorice.

(Agerpres/FOTO arhivă worldwideromania.com)