Filmări: Vlad Cătană, Nicolae Tomescu, Alexandru Iurea
editare video: Dan Berescu
*
Veche vatră monahală de trăire duhovnicească, Mănăstirea Secu se revendică dintr-o anumită formă istorică, în secolul al XVII-lea, atunci când Nestor Ureche vornicul Ţării de Jos, împreună cu soţia sa/Mitrofana/, ctitoreau construcția de piatră, în forma cetății dreptunghiulare, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, căreia i-au fixat hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”…
Filmări: Vlad Cătană, Nicolae Tomescu
editare video: Alexandru Iurea
*
Deși nu are proporțiile marilor ctitorii voievodale, cu rol însemnat în trecutul Moldovei medievale, Mănăstirea Sihăstria invocă trei secole de existență… În arhitectură, ea continuă, cu fidelitate, stilul clasic moldovenesc (menținut, în pofida înnoirilor și adăugirilor până într-o epocă târzie)… Astăzi, întâlnim două biserici în același spațiu. Iar în cimitirul mănăstirii, unde se află mormântul Părintelui Cleopa, devenit loc de pelerinaj întâlnești zeci de credincioși, care aprind o lumânare și se roagă pentru odihna sufletului său, amintindu-și, poate, de cuvinte și de dragostea nesfârșită…
Filmări: Vlad Cătană, Nicolae Tomescu
editare video: Alexandru Iurea
*
Lăcaşul de rugăciune închinat „Intrării în Biserică a Maicii Domnului” (popular, „Vovidenia”) cristalizează procesul formării profund isihastice a ierarhilor moldoveni de acum două-trei secole, strânsa legătură dintre mănăstiri şi ierarhi, dorirea trăirii mistice în monahismul românesc…
Filmări: Vlad Cătană, Nicolae Tomescu
editare video: Alexandru Iurea
***
AUDIO
aprilie 2019_la Mănăstirea Neamț-din emisiunea „Pulsul Zilei”
#StareaEducației: (INTERVIU) Au strălucit la Olimpiada Internațională a Elenismului! Teodora Chirilă și Tudor Cionca, doi elevi ieșeni, de la Colegiul Național, au obținut premiul I la o competiție în care au concurat cu vorbitori nativi de limba neogreacă
Nu se studiază în mod obișnuit la școală, nici măcar ca disciplină opțională, însă avem rezultate de excepție la olimpiadele...
#InfoEconomic: la Iași, 24 – 25 octombrie, forum economic trilateral. Paul Butnariu, președinte CCII: promovăm Iașiul ”ca un posibil hub economic și strategic și de logistică pentru viitoarea colaborare și reconstrucție masivă a Ucrainei”
În perioada 24-25 octombrie, la Iași, urmează să se desfășoare Forumul Economic Trilateral pentru afaceri si reconstrucție în Ucraina....
#StareaEducației (INTERVIU) Liviu George Maha, rectorul UAIC Iași: “Sprijinim partea de cercetare, care este esențială într-o instituție de învățământ superior. Oferim granturi atât pentru profesorii tineri cât și pentru cei experimentați. Ne dorim și studenți străini, care reprezintă un indicator al actului didactic de calitate”
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a deschis noul an academic la începutul acestei săptămâni, într-o atmosferă de sărbătoare,...
#InfoEconomic: Eddy Hilițanu, manager de proiecte pentru consilierea tinerilor: ”noi îi încurajăm să se îndrepte către problemele comunității; tiparul nou de afaceri n-ar trebui să se concentreze doar spre profit, cât și spre ce nevoie rezolvi în comunitate”
În luna octombrie 2021, din numărul total al persoanelor juridice ce figurau în Registrul Comerțului, categoria de vârstă de până în 29 de...
Mănăstirea, întemeiată[1] – în anul 1655 – de episcopul Ghedeon de Huși[2], i-a avut ca primi viețuitori[3] pe cei 7 (șapte) sihaștri din Mănăstirea Neamț…
Tendinţele[4] s-au acumulat în timp; nu pot fi asociate doar cu o persoană sau cu un eveniment, oricât de spectaculoase sau de perturbatoare ar fi acestea (chiar luate separat). La începutul secolului al XVIII-lea, Schitul Sihăstria ajungea într-o stare vecină cu năruirea, surparea, degradarea. În anul 1734, Episcopul Ghedeon de Roman construiește o nouă biserică pe care o închină Mănăstirii Secu. În 1821, ca urmare a luptelor dintre eteriștii lui Alexandru Ipsilanti și turci, Mănăstirea Sihăstria a suferit distrugeri[5]; dar, cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi, lucrările de refacere[6] au început în anul 1824.
În vara anului 1941, un incendiu mistuia paraclisul de lemn și o parte a chiliilor Sihăstriei. În 1942, era ales[7] stareț Părintele Cleopa (1912-1998)[8]. S-au refăcut incinta și chiliile arse ale mănăstirii[9]. Din ansamblul construcțiilor, biserica „Nașterea Maicii Domnului” impresionează prin câteva caracteristici unice: echilibrul proporțiilor, zveltețea turlei, efectul liniilor, sobrietatea interiorului, simplitatea decorație eterioare[10]. După 1947, Sihăstria a devenit o mănăstire misionară căutată de mulți pelerini. Pe 16 octombrie 1988 a avut loc resfințirea solemnă a bisericii centrale[11]. Din 1989, atunci când obștea a început să sporească, s-a simțit nevoia construirii unei biserici mai mari[12]; intrarea se face prin partea de vest, în nartex, pe a cărui fațadă sunt șapte firide pictate în mozaic; accesul în pridvorul bisericii[13] este posibil printr-o ușă masivă metalică, cu ornamente de bronz încastrate. Astăzi, întâlnim două biserici în același spațiu. Iar în cimitirul mănăstirii, unde se află mormântul[14] Părintelui Cleopa, devenit loc de pelerinaj[15] întâlnești zeci de credincioși, care aprind o lumânare și se roagă pentru odihna sufletului său, amintindu-și, poate, de cuvinte și de dragostea nesfârșită[16].
Călugăriii pictează sau înrămează icoane, mai scriu și cărți religioase[17], cântă la biserică[18], lucrează la câmp, în pădure, se folosesc de atelierul mecanic, croiesc haine, fac încălțări, prelucrează lemnul, coc pâine, pregătesc mâncarea la bucătarie, servesc la trapeză (sala de mese din mănăstire), au grijă de vite, păstoresc oile mănăstirii (cel mai important ar fi sensul de a îndruma oamenii în spiritul dogmelor); multe contează în viața obștii – postul, rugăciunile, jertfelnicia fiecăruia, mai ales dragostea/acea virtute care trebuie să definească (nicidecum să limiteze) obștea monahală a Mănăstirii Sihăstria…
[2] Fost ucenic al mitropolitului Varlaam Moțoc, mitropolit al Moldovei (1653-1659)… Până atunci, în marile mănăstiri Neamț, Secu și Agapia se găseau destui călugări dornici să continue tradiția Cuviosului Daniil Sihastrul, a altor pustnici; codrii neumblați ofereau cele mai bune condiții; însemnări pe vechi cărți de cult, unele urme de chilii, atestă că la începutul secolului al XVII-lea trăia o mulțime de sihaștri în imprejurimi; pe episcopul Ghedeon de Huși l-a preocupat înființarea unei „sihăstrii” la îndemână…
[3] Primii viețuitori ai Schitului Sihăstria au fost cei șapte ieroschimonahi întemeietori; „(…)rugând-o pe Maica Domnului să ia sub sfântul ei acoperământ schitul și pe cei ce vor viețui într-însul, au făcut legământ ca în acest schit să nu fie îngăduită strângerea de averi personale, să nu se mănânce niciodată carne și să nu se săvârșească păcate trupești. Această rânduială, cu ajutorul lui Dumnezeu, se păstrează până astăzi, iar daca cineva a greșit și nu s-a îndreptat imediat, s-a observat că Maica Domnului nu l-a mai îngăduit să petreacă cu ceilalți frați, ci îndată l-a izgonit din lăcașul ei(…) Totodată, se menține rânduiala Sfinților Părinți, de a oferi pelerinilor gratuit cazare și masă, timp de trei zile, regulă introdusă la Sihăstria de Părintele Cleopa (pe vremea când era stareț). Acest lucru nu este deloc ușor, având în vedere că în unele zile iau masa la trapeză sute de persoane, dar este acceptat cu dragoste de părinții Sihăstriei”…
[4] Deși nu are proporțiile marilor ctitorii voievodale, cu rol însemnat în trecutul Moldovei medievale, Mănăstirea Sihăstria invocă trei secole de existență… În arhitectură, ea continuă, cu fidelitate, stilul clasic moldovenesc (menținut, în pofida înnoirilor și adăugirilor până într-o epocă târzie)…
[5] Lupta sângeroasă s-a încheiat prin arderea și prădarea mănăstirilor… Schitul nu a ars în întregime iar tezaurul Sihăstriei (așa consemnează pomelnicul ctitoricesc) a fost ascuns la „Poiana Crucii”, „sub un fag”, într-un cazan de aramă/taina obiectelor de cult s-a pierdut…
[6] Au durat aproape doi ani (au fost refăcute biserica de piatră, turnul clopotniță, un corp de chilie în partea de sud, turnul porții, zidul de incintă; renumitul „calfa pietrar” Nicolae Cerneschi din Botoșani a condus lucrările, contribuind și cu însemnate sume de bani, devenind al treilea ctitor principal al mănăstirii; fiind pierdute vechile obiecte de cult, s-au lucrat noi obiecte bisericești, în atelierele Mănăstirii Neamț – vase liturgice, candele, cădelnițe de argint, două clopote)… În 1837, se construia un paraclis/din lemn/ cu hramul „Sfinții Părinți Ioachim și Ana” plus două corpuri de chilii (în partea de est și de nord)… În 1842, „o cișmea cu două țevi precum se vede” aducea în incintă „apa racoritoare și de viață dătătoare”…
[7] Fiind bătrân și bolnav părintele stareț Ioanichie, era ales locțiitor de stareț Părintele Cleopa…
[8] Cuvintele părintelui Cleopa s-au păstrat în 16 volume de învățături „Ne vorbește părintele Cleopa”, iar pentru cunoașterea vieții sale poate fi vizitat Schitul „Sfântul Părinte Cleopa”…
[9] Prima grijă a noului stareț a privit refacerea incintei, a chiliilor arse… Cu ajutorul mănăstirii Neamț, până în 1944 s-au construit două corpuri de chilii cu peste 20 de încăperi; războiul și seceta nu au împiedicat întărirea duhovnicească a obștii conduse de Părintele Cleopa; mai mult, ea reușește să construiască, în 1946, un nou paraclis…
[10] În anul 1988, au fost pictate două icoane mari în frescă: „Acoperământul Maicii Domnului” și „Nașterea Maicii Domnului”-hramul mănăstirii. Pronaosul este secționat de un arc transversal suspendat, care amintește de vechea încăpere destinată mormintelor; în prima parte, bolta este împărțită, de un arc longitudinal, în două calote sferice paralele, detaliu rar în Moldova; turla, în formă cilindrică, strapunsă de patru ferestre înguste, este susținută de același sistem de arcuri moldovenești, suprapuse pieziș, care preiau descărcările tamburului și se sprijină pe cei patru pandantivi. Pe lângă icoanele împărătești ale lui Iisus Hristos și Maicii Domnului cu Pruncul la piept, se remarcă „Cina cea de taina” (apostolii sunt așezați la o masă rotundă, obișnuită, asemănătoare cu cele din casele țărănești); catapeteasma a fost lucrată în anul 1947 și, privită în ansamblu, se impune prin amploare și stil, drept cea mai reprezentativă sculptură din paraclis; uușile împărătești reprezintă o adevărată broderie în lemn; se adaugă, sculptate în lemn de păr, „Strana Maicii Domnului” – broderia reprezentând prooroci din Vechiul Testament, iconostasul cu „Învierea Domnului”, în lemn de chiparos, „Cei doisprezece apostoli” – medalioane aplicate din lemn de tisă…
[11] Pictate de Protosinghelul B(V)artolomeu Florea… Sub povățuirea pictorului bisericesc al mănăstirii, deveniseră ucenici câțiva părinti din obște, care au deprins tainele picturii bizantine; echipa de pictori a împodobit, cu pictura în frescă, mai multe biserici ale Mănăstirii Sihăstria, ale schiturilor dependente sau ale altor mănăstiri; pe timpul iernii, atunci când nu sunt condiții pentru pictarea în tehnica fresco, acestia își desfășoară activitatea în cuprinsul unui atelier…
[12]Sfânta Teodora de la Sihla a fost aleasă ca ocrotitoare a noii biserici – finalizate în 1999; Catedralei „Sfinta Teodora de la Sihla” i-a fost terminată, în anul 2004, pictura interioară în frescă. Biserica nouă este construită în plan triconc, cu o turlă pe naos și încadrată în partea dinspre apus de două turnuri laterale. Biserica cea nouă atrage numeroși turiști impresionați de picturi și de obiectele bisericești, dar și cunoscători ai părintelui arhimandrit Cleopa (1912-1998)…
[13] Pridvorul este încadrat de două turnuri, deasupra lui fiind cafasul sub care se găsesc două uși, una spre sud, care duce la scara spre cafas, alta către nord, spre pangarul bisericii. Pronaosul are trei nave, una centrală și două laterale, înscrise de opt coloane, din care două sunt angajate în zid. La demisolul bisericii se află un paraclis având hramul „Sfântul Mucenic Victorin” și „Toți Sfinții Romani” (sfințit în anul 2001). În partea stângă a demisolului se află o raclă de lemn sculptat, unde se găsesc părticele din Sfinte moaște. Situat în colțul de nord-est al incintei, turnul-clopotniță al mănăstirii face parte din ansamblul construcțiilor ridicate în anul 1825. Lucrările de restaurare din anii 1983-1984, consolidarea zidurilor, fresca interioară și exterioară și acoperirea cu tablă de cupru, dau clopotniței durată și frumusețe…
[14] Așezat în locul actual de Părintele însuși, între anii 1944-1945…
[15] Totodată, în cimitir se află mormintele ieroschimonahului Onufrie Frunză și arhimandritului Ioanichie Bălan… Între marii ctitori de suflete îi amintim pe Părintele Paisie Olaru, duhovnicul Sihăstriei (părinte al răbdării, smereniei, blandeții, dragostei) și egumenul Ioanichie Moroi – cel care, la începutul secolului al XX-lea, a renăscut viața monahală a Sihăstriei pustiite, formându-l pe Părintele Cleopa…
[16]Ilie Cleopa, ctitorul duhovnicesc al mănăstirii de astăzi, a format obștea în duhul dragostei desăvârșite; spusese odată unui ucenic: „Nu știți voi cât mă rog eu noaptea cu lacrimi, ca să aveți dragoste unii față de alții”…
[17] La Sihăstria funcționează o editură, unde era scoasă o nouă ediție a celor 12 volume cu „Viețile Sfinților”… Mănăstirea se poate mândri și cu o bibliotecă, având peste 1.000 de volume (unele tipărite în secolele XVII-XVIII)…
[18] Mănăstirea Sihăstria are propriul cor psaltic, numit „Sihăstria Carpaților”…
Botoşani: Slujbă de pomenire, oficiată la Mănăstirea Cozancea la 17 ani de la moartea părintelui Ilie Cleopa
Publicat de ,
2 decembrie 2015, 16:18
Potrivit protopopului de Botoşani, Lucian Leonte, slujba de pomenire a părintelui Ilie Cleopa, care a vieţuit la Cozancea, este oficiată de două ori pe an, pe 10 aprilie, dată la care s-a născut, dar şi 2 decembrie, dată la care s-a stins din viaţă.
Protopopul de Botoşani i-a îndemnat pe toţi creştinii să se aplece asupra operei părintelui Cleopa, ‘o operă plină de profunzime şi foarte bine documentată‘.
‘Opera părintelui Cleopa foloseşte un limbaj uşor accesibil tuturor, nu unul profund teologic. Este o operă accesibilă şi îi îndemn pe toţi creştinii să se aplece asupra ei‘, a afirmat Leonte.
Părintele Cleopa este inclus în rândul marilor monahi români ai secolului al XX-lea, fiind considerat ‘un apărător fără rezerve al dreptei credinţe‘, dar şi ‘un mare formator de conştiinţe’.
Părintele Cleopa s-a născut în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, pe 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei de ţărani Alexandru şi Ana Ilie. A urmat cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929 s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, au fost primiţi în obştea schitului. În 1935 a fost luat în armată, în oraşul Botoşani. În 1936 s-a reîntors la schit şi a fost tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de Cleopa.
În iunie 1942 a fost numit locţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotonisit arhimandrit. În 1948, urmărit de Siguranţă, s-a retras pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina Suceava unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.
A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obşte care număra peste 80 de persoane. Între 1952-1954 a fost urmărit de Securitate şi s-a retras în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.
În 1956, a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959 s-a retras pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde îşi va petrece următorii cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât călugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani.
Părintele Ilie Cleopa a încetat din viaţă pe 2 decembrie 1998, fiind înmormântat la Sihăstria.
Botoşani: 103 ani de la naşterea părintelui Cleopa, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României
Publicat de ,
10 aprilie 2015, 10:01
Părintele Cleopa este inclus în rândul marilor monahi români ai secolului al XX-lea, fiind considerat ‘un apărător fără rezerve al dreptei credinţe’.
Protopopul de Botoşani, preotul Lucian Leonte, spune că duhovnicul Ilie Cleopa a fost ”un mare formator de conştiinţe’, fiind atât de iubit încât ”este revendicat de milioane de oameni din ţară şi din străinătate’.
”Pe lângă harul de a vorbi omului, de a fi convingător, de a avea capacitatea de a-l capta pe om şi de a-l îndruma pe drumul cel bun, el a avut şi o memorie extraordinară, reţinând textele biblice’, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preotul Lucian Leonte.
Potrivit acestuia, prin cuvântul său, părintele Cleopa i-a învăţat pe credincioşi să ‘poarte crucea cu mare demnitate’.
”Mereu a ştiut să facă viaţa omului mai frumoasă. Cel care pleca de la dânsul era cu ochii în lacrimi şi se întorcea acasă mai liniştit, mai împăcat, mai bucuros, mai optimist’, a adăugat protopopul de Botoşani.
Părintele Cleopa spunea că ”cea mai mare înţelepciune care păzeşte pe om de tot păcatul şi-l duce la Rai este să vadă pururea moartea”, adică să se gândească mereu la acest moment final al vieţii, şi tot el îi întâmpina pe credincioşi cu expresia ”mânca-v-ar Raiul”. El pornea de la minte către inimă. De aceea, mai întâi învăţa, hrănea sufletul prin cuvânt şi abia la urmă spovedea şi asculta glasul conştiinţei şi al inimii celor care veneau la el. Întrebat cum au convieţuit în acelaşi suflet pasiunea sihăstriei, a smereniei absolute, împreună cu vocaţia de mare duhovnic, unul dintre ucenicii Părintelui Cleopa a răspuns că sufletul îl trăgea în singurătate, iar inima îl ţinea lângă semeni.
La moartea sa, la 2 decembrie 1998, Arhiepiscopul Bartolomeu Anania a vorbit despre marea lucrare pe care Ilie Cleopa a săvârşit-o: ‘A făcut din Mânăstirea Sihăstria un Athos al poporului român, dar raza lui a strălucit din hotar până-n hotar şi dincolo de hotare (…) Astfel, ca om, Părintele Cleopa era înţeleptul cu minte de bătrân şi cu sufletul de copil. Plângea ca un copil, se supăra ca un copil, râdea ca un copil şi se bucura ca un copil. Rar pe lume ne este dat să vedem un asemenea om, curat la suflet şi fără vicleşug.’
Părintele Cleopa s-a născut în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, pe 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei de ţărani Alexandru şi Ana Ilie. A urmat cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929 s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, au fost primiţi în obştea schitului. În 1935 a fost luat în armată, în oraşul Botoşani. În 1936 s-a reîntors la schit şi a fost uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de Cleopa. În iunie 1942 a fost numit locţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotonisit arhimandrit. În 1948, urmărit de Siguranţă, s-a retras pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina Suceava unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obşte care număra peste 80 de persoane. Între 1952-1954, a fost urmărit de Securitate şi s-a retras în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.
În 1956, a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959, s-a retras pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde îşi va petrece următorii cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât calugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani.
Părintele Ilie Cleopa a încetat din viaţă pe 2 decembrie 1998, fiind înmormântat la Sihăstria. (Agerpres/ FOTO doxologia.ro)
