Mărțișorul, simbolul primăverii – Ioana Repciuc de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”

Publicat de gabrielarotaru, 1 martie 2023, 11:03

(Radio Iași)

Mărțișorul simbol tradiţional românesc. Vasile Ungureanu invitat la ”Bună dimineața”, cu Mihai Florin Pohoață – 1.03.2021.

Publicat de mihaipohoata, 1 martie 2021, 07:06 / actualizat: 1 martie 2021, 9:51

În această zi, se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţişoare, ca mici semne de mulţumire.

Se consideră că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc fiind sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşu cu alb,  la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar, inimă.

Acest simbol este purtat la vedere o săptămână sau două.

În vechime, pe data de 1 martie, mărţisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă.

Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept.

El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele.

Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se:  „Ia-mi negretele şi dă-mi albetele”.

Unele legende populare spun că mărţişorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Acum mulţi ani, o femeie bătrână care se numea Dochia avea o fiică vitregă pe care o ura. Într-o zi de iarnă cumplită, Dochia i-a dat o haină foarte murdară cerându-i să o spele la râu până devine albă ca zăpada. Tânăra fată a spălat-o mult timp, dar pe cât o spăla ea mai tare, pe atât devenea haina mai neagră! Atunci a apărut un bărbat care se numea Mărţişor şi a întrebat-o de ce plânge. Ea i-a povestit ce i s-a întâmplat. Atunci Mărţişor i-a spus că posedă o putere magică şi i-a oferit o floare roşie şi albă şi a îndemnat-o să mai spele încă o dată veşmântul şi apoi să se întoarcă acasă. Când a ajuns fata acasă, pânza era albă ca şi neaua. Bătrânei Dochia nu i-a venit să îşi creadă ochilor. Ea nu ar fi crezut că fiica sa vitregă va reuşi să îndeplinească sarcina. Deodată, a văzut floarea din părul fetei. „De unde o ai?” o întrebă bătrâna, „este încă iarnă„.

Bătrâna crezu că primăvara a revenit şi plecă cu turma pe munte. Pe drum, vremea era frumoasă, aşa că a renunţat la cojoacele pe care le purta. La sfârşit, a fost însă prinsă de burniţă. Când a ajuns în vârf i s-a arătat Mărţişor: „Vezi cât de rău este să stai în frig şi umezeală” a grăit el, „tu, cea care ţi-ai obligat fiica să spele iarna hainele la râu.” Apoi a dispărut. Bătrâna a rămas singură pe munte, a venit gerul şi oile au fost transformate în pietre.

De atunci roşul şi albul simbolizează lupta între bine şi rău, între iarnă şi primăvară.

Cu timpul, la şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui.

Poetul George Coşbuc, într-un studiu dedicat mărţişorului afirma:

” scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet… Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească.”

Cu banul de la şnur se cumpărau vin roşu, pâine şi caş proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primavară să aibă faţă albă precum caşul şi rumenă precum vinul roşu.

Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul „Cu bastonul prin Bucureşti”:

„…La început, atunci când va fi fost acest început, mărţişorul nu era mărţişor şi poate că nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând „farmece” şi făcând şi de dragoste, au învăţat fetele cu pistrui să-şi încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gât. …Vântul uşurel de martie, care împestriţa pleoapele, nasul şi bărbia, se numea mărţişor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, înţelegem că el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”

Menţionăm că la geto-daci anul nou începea la 1 martie.

Astfel, luna Martie era prima lună a anului.

Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna.

Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreună cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.

Ce însemna mărțișorul pentru românii din trecut și ce reprezintă acest simbol al venirii primăverii pentru românii din prezent – ne va spune profesorul de limba și literatura română Vasile Ungureanu din Tudora, județul Botoșani, astăzi, luni, 1 Martie 2021, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – garanția trezirii zilnice fără griji, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM , dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață.

Surse: istoriiregasite.wordpress.com; totb.ro; ziuaconstanta.ro; ortodoxinfo.ro

?? Prognoza vremii de Mărţişor

Publicat de Andreea Drilea, 27 februarie 2020, 07:38

Duminică, în prima zi de martie, soarele îşi va face apariţia, blând şi cu temperaturi pozitive.

Vântul va sufla slab până la moderat, iar dimineaţa, se va semnala ceaţă.

Temperaturile maxime ale aerului se vor încadra, între: 5 şi 11 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între: minus 5 şi plus 3 grade.

(Radio Iaşi/Andreea Drîlea/FOTO radioiasi.ro)

Mărțișor Radio Iași

Publicat de nicolaetomescu, 1 martie 2019, 15:30

Mi-am pecetluit gândul, descoperind că 1 martie ne apropie şi mai mult. M-am gândit la simboluri, la conotaţii şi echivalenţe. Pot să o fac, fie şi în completarea cuvintelor pe care le rostim. Simbolul este un semn cu o serioasă deschidere informaţională; dezvăluie, în majoritatea cazurilor, nu numai forţa evocatoare a arhetipurilor culturale sau percepţiilor moştenite, ci şi structura dinamică a minţii umane. Simbolul reprezintă, indirect şi în virtutea unei similitudini, un obiect concret, o fiinţă, o noţiune abstractă, o idee, un sentiment, o însuşire etc.

Ce reprezintă, pentru dumneavoastră, ghiocelul? Dar Ziua de 1 Martie? Pornind de la o realitate concretă, simbolul instituie raporturi extraraţionale şi imaginative între fapte, obiecte şi semne, dar şi între diferitele planuri ale existenţei, adică între lumea pământeană şi cea divină. El se revelează omului, adresându-se atât inteligenţei, cât mai ales sufletului său sensibil, declanşându-i rezonanţe emoţionale neaşteptate. Putem cunoaşte aproape toate conotaţiile unui simbol… În cazul ghiocelului: alinare, curaj, fidelitate, gingăşie, modestie, primăvară, puritate, răbdare, rezistenţă, smerenie, speranță, umilinţă acceptată; În cazul primăverii: ape ieşite din matcă, arbori înfloriţi, barză, brânduşă, buburuză, crin, ghiocel, întinerire, măr înflorit, narcisă, o nouă iubire, renaştere, smarald, speranţă, tinereţe, verde; primăvara veşnică duce cu gândul la paradis; În dreptul satului, găsim: stup de albine, fântână, nostalgie, leagănul copilăriei, amintire, obârşie; brad, cal, galben, livadă, primăvară, verde… Cam tot atâtea conotaţii pentru tinereţe… Pace: ape liniştite, oază, plug, smochin, verde, porumbel, ramură de măslin; Speranţă: alb, albastru, albină, amurg, apus de soare, coloană fără sfârşit, deal, dimineaţă, drum la capătul căruia răsare soarele, ghiocel, primăvară; Viitor: muguri; pentru singurătate, ca simbol, conotaţiile şi echivalenţele ar fi: bufniţă, coloană, copac izolat, cuc, plop, lup, zăpadă.

V-am redat câteva exemple şi (aproape) toate conotaţiile lor. Credeţi că amintitele simboluri vă definesc existenţa? „Călătorule”, ne învaţă un vechi proverb spaniol, „nu există drumuri; drumurile se fac păşind”. Îndrept mărţişorul către lumea Internetului, pe „recepţie” fiind prietenii care au făcut din Radio Iaşi ceea ce înseamnă inelul – adică alianţă, ataşament, continuitate, fidelitate, legământ, legătură liber acceptată, protecţie, putere, unire. Avându-se în vedere că lumea din jurul nostru abundă în motive simbolice, adică de fiinţe, lucruri, pictograme evocatoare de sens, trebuie să ştim cum să le identificăm, să le interpretăm, să le utilizăm inteligent – spre binele nostru, al comunităţii în cadrul căreia ne amnifestăm, ne mişcăm.

*

Luna Martie /sau a mărţişorului/ este legată de obiceiul cu acelaşi nume ce simbolizează sosirea primăverii. Renaşterea naturii, aducând oamenilor puteri şi speranţe noi se leagă, prin tradiţie, de invocarea bunilor auguri printr-un semn anume, care este mărţişorul – la originea sa, un bănuţ de aur sau de argint, găurit sau cu o toartă iscusit meşteşugită, atârnat de souă fire de bumbac colorate în alb şi roşu; el se oferea copiilor, mult mai târziu fetelor şi femeilor. Culoarea roşie a sângelui personifica viaţa, iar albul – puritatea luminii şi curăţenia florilor. Dăruirea unui mărţişor este o urare de fericire, sănătate, belşug şi frumuseţe, dar această credinţă avea (are) interpretări diferite de la regiune la regiune. Mărţişorul face parte din categoria talismanelor vechi, iar aceste mici obiecte pe care le purtăm au tradiţia de a ne proteja de pericole, de boli, de lucruri malefice. În cadrul diverselor credinţe şi civilizaţii, au virtuţi profilactice, iar încărcătura lor magică nu-şi găseşte egal decât în numărul dorinţelor: dragoste, putere, sănătate şi noroc.

Mărţişorul desemnează o tradiţie în România, Republica Moldova (conform unui mit care circulă în Basarabia, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel; iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor; o picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie; în acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă…) şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia… Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul – înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea. Răspândit în toate zonele ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu; în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca părinţii să lege, la 1 martie, copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.

Mărţişorul, un mic obiect prins într-un şnur alb cu roşu, este oferit persoanelor apropiate, pe 1 Martie, ca vestitor al sosirii primăverii, primind însă, în ultimii ani, semnificaţii diverse, de la podoabă aducătoare de noroc la simbol al renaşterii naturii În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii. Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată – albă şi neagră sau albă şi albastră – şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului – primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei. Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca turma la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia torcea firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic…

Nicolae Tomescu, Redactor Șef

Semnificații, credințe și legende legate de mărțișor, cu etnologul Dan Ravaru, în Matinal.

Publicat de mihaipohoata, 1 martie 2019, 09:57 / actualizat: 4 martie 2019, 6:17

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco–tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini.

În mitologia modernă a bulgarilor mărțișorul ar fi legat de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681, dar numele latin indică altceva.

Se mai consideră, de asemenea, că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte.

Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război.

Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Care sunt credințele, semnificațiile și legendele legate de mărțișor, ne explică etnologul Dan Ravaru, astăzi (vineri, 1 Martie 2019), în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – certitudinea unei treziri fără emoții, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată de Mihai Florin Pohoață.

SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Mărțișorul, simbol al sosirii primăverii

Publicat de , 1 martie 2017, 08:20

Mărțișorul este simbolizat printr-un un șnur bicolor, care este oferit la 1 martie, de ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. De altfel, după unele tradiții, firul Mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Deși nu se cunoaște cu exactitate de când datează acest obicei, din străbuni se știe că prima zi a primăverii își are originea în credințele și practicile agrare din vechime. Generalizat astăzi la sate și la orașe, mărțișorul este confecționat din două fire colorate în alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor și femeilor care îl poartă agățat în piept una sau mai multe zile. În trecut, mărțișorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor, fete și băieți deopotrivă.

După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 Martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu ce personifica renașterea naturii, potrivit site-ului traditii.ro. Deși obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotație marțială.

Se spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc și de fericire. Sunt formate dintr-o fundiță roșu cu alb, roșul semnificând iarna, iar albul — primăvara. De fapt, șnurul reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. La această fundiță, se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar sau inimă. Mărțișorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie. În trecut, se purta până când primăvara arăta semne clare de biruință: se auzea cucul cântând, înfloreau cireșii, veneau berzele sau rândunelele. Mărțișorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriți sau era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele și dă-mi albetele”.

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau doar după 1 martie. Mărțișoarele erau atunci pietricele albe și roșii înșirate pe o ață și se purtau la gât. Culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, simboliza viața, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înțelepciunii bărbatului. Șnurul mărțișorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

Pe vremea dacilor, șnurul era alcătuit din alte două culori: alb și negru. O veche legendă spune că Dochia a împletit o funie din ață albă și neagră, pentru a putea, astfel, să țină socoteala zilelor și a nopților și să știe când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopțile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul înghețat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roșu, se arată pe site-ul http://www.enciclopedia-dacica.ro/. În prezent, șnurul mărțișorului este format dintr-un fir alb și un altul roșu, acesta din urmă simbolizând sângele și sacrificiul.

Șnurul era făcut de femei și era purtat fie la piept, fie legat la mâna copiilor. Însă nu doar copiii purtau mărțișorul, ci și tinerii și adulții. Mai mult, era legat și la coarnele vitelor din gospodărie sau la poarta grajdului, pentru a le proteja. Cu timpul, la acest șnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui, iar mărțișorul ajunge să fie un simbol al focului și al luminii, deci și al soarelui. Mai târziu, alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumusețe și previn arsurile din cauza soarelui.

Astfel, tradiția Mărțișorului, inseparabilă de cea a Dochiei carpatice, vine să confirme existența acestui obicei pe meleagurile românești, încă din timpuri străvechi. El nu este, însă, întâlnit, numai în zonele locuite de români, ci și la aromâni, la bulgari, la macedoneni și la albanezi, având același rol simbolic de alungare a iernii și de întâmpinare a primăverii.(Agerpres/FOTO arhiva agerpres)

Mitzura Arghezi este înmormântată, astăzi, în curtea casei părintești de la Mărțișor

Publicat de isoreanu, 29 octombrie 2015, 10:20

Balerină, actriţă şi cu o carieră politică după Revoluţia din 1989, Mitzura Arghezi a încetat din viaţă acum trei zile, la 90 de ani.

În ultimii 40 de ani a fost custodele Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărţişor”, iar în perioada 2005-2010 a făcut parte din Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, din partea Partidului România Mare. (rador/ FOTO www.expresspress.ro)