În ultima zi , 8 august 2015, copiii vor fi premiați și le vor fi înmânate diplome și premii.
Înscrierile se pot face la tel.0332/408.549, zilnic, în intervalul 10-16 (luni-vineri), sau 10-14(sâmbătă, duminică) sau pe adresa de mail: centrul.promovare.turistica.iasi@gmail.com. Copii care nu au posibilităţi financiare dar îşi doresc să vină la activitate pot suna la numărul de telefon de mai sus.
Este a doua ediție a acestei activități , anul trecut activitatea s-a desfășurat cu copii de la Centrul de Primire Copii în Regim de Urgență și cu copii de la After School “Doxamus “ Iași.
(Raluca Daria Diaconiuc, corespondent Radio Iaşi/Foto Asociaţia „Centrul de Promovare Turistică” Iaşi)
(AUDIO) Povestea meseriilor. Ora de Istorie cu Radu Lipovan. Invitaţi: Cristian Ploscaru și Victor Munteanu
Publicat de radulipovan,
7 iulie 2015, 17:14 / actualizat: 10 februarie 2016, 16:26
În literatura de specialitate există numeroase definiții ale muncii, care diferă în funcție de unghiul de abordare: economic, social sau filosofic. Ceea ce este, însă, unanim acceptat în definirea acestui concept se referă la faptul că munca este o activitate specific umană, obligatorie pentru existența omului și a societății, precum și pentru progresul general.
Există o mulțime de proverbe referitoare la muncă, cel mai cunoscut, cred, fiind acela care spune că “munca e brățară de aur”, sau în varianta “meseria e brățară de aur”.
Interesantă este, însă, etimologia cuvântului muncă în diferite limbi. În rusă, de pildă, robota vine din protoslavonă, orbota însemnând sclavie, muncă grea sau muncă forțată. În română, muncă vine din cuvântul slavon monka, reprezentând durerile nașterii, travaliul, la fel ca și labour, în engleză, sau travaille, în franceză. Alte sensuri în limba română sunt acelea de calvar, canon, caznă, durere și supliciu.
Practic, în pofida rolului fundamental al muncii în societate, aceasta este asociată cu suferința, cu durerea, cu efortul, cu … „sudoarea frunții”.
Când vorbim despre muncă, includem implicit tot ceea ce conține câmpul semantic al acestui termen: meserie, meșteșug, ocupație, îndeletnicire, slujbă și multe altele. Oricum s-ar numi, un lucru este evident: odată cu dezvoltarea societății, fie că vorbim despre diversele perioade istorice sau despre ere, fie că vorbim despre revoluțiile agrară și industrială și, mai nou, de cea informațională, munca, sub toate aspectele ei, a suferit prefaceri – multe meserii au dispărut, altele au fost nevoite să se reinventeze, au apărut ocupații și profesiuni noi și ar mai fi o categorie, aceea a meseriilor “resuscitate”. Între acestea din urmă se numără unele meserii tradiționale care, la un moment dat, păreau a fi în pragul extincției, dar care, ulterior, au revenit în sfera ocupațională și sunt foarte apreciate la momentul actual.
Invitații ediției de astăzi sunt conf. univ. dr. Cristian Ploscaru, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza „din Iași și Victor Munteanu, directorul Muzeului Etnografic al Moldovei.
Vă așteptăm pe recepție, la Ora de Istorie, astăzi, 7 iulie, începând cu ora 21:03!
Ascultă integral emisiunea ORA DE ISTORIE cu Radu Lipovan:
Cartea: Reportaj fără microfon, de Kotă Maharadze (II) – subiect al emisiunii Dialog intercultural de vineri, 18 OCTOMBRIE 2024, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN
În ediția de astăzi a emisiunii noastre dialogăm cu domnul profesor Petru Istrate, profesor de limba și literatura română, specialist în...