Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu – vizită la Bruxelles

Publicat de , 6 februarie 2017, 10:30

Teodor Meleşcanu urma să se întâlnească în această dimineaţă şi cu Secretarul General al Nato, Jens Stoltenberg, dar potrivit unui Comunicat al Alianţei, întâlnirea a fost amânată pentru o dată care va fi fixată ulterior.

Comunicatul NATO nu oferă explicaţii pentru amânarea întâlnirii.

Ministrul Meleşcanu urmează să se întâlnească astăzi cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans şi cu şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini pentru a le prezenta situaţia din România.

În ce priveşte Consiliul Afaceri Externe (CAE), la care participa şi ministrul Meleşcanu, principalele teme sunt Ucraina și modalitățile de consolidare a relației Uniunii Europene cu această țară, evoluțiile din Libia, inclusiv în contextul imediat după Summit-ul de la Valletta, relațiile UE-Egipt, respectiv procesul de pace din Orientul Mijlociu.

Înaltul Reprezentant/Vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, va informa miniștrii în legătură cu situatia din Siria si evoluțiile recente din cadrul dialogului Belgrad-Priștina.

(radio romania/ FOTO observator.ro)

Ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, apreciază activitatea Radio România

Publicat de Lucian Bălănuţă, 2 martie 2016, 10:40

Şeful diplomaţiei române a declarat că, într-o lume a interdependenţelor, Radio România se detaşează ca factorul care are cea mai mare contribuţie în informarea românilor asupra complexelor procese internaţionale:

(Radio România Actualități/ FOTO adevarul.ro)

Conferinţa ABU Media 2020

Publicat de , 30 iunie 2015, 18:50

Președintele Director General al Societatii Romane de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, Ministrul de externe, Bogdan Aurescu si Secretarul general al Uniunii Audiovizualului din zona Asia-Pacific, Javad Mottaghi.

Ovidiu Miculescu: Avem aici patru continente, nu doar două, mai mult decât ne aşteptam. Deci, Excelenţele dumneavoastră, distinse domnule doctor Javad Mottaghi, distinşi delegaţi, doamnelor şi domnilor, dragi colegi, este plăcerea mea şi privilegiul de a vă ura un călduros bun venit, din partea Radio România, şi a vă spune cât de recunoscători suntem faţă de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific pentru acceptarea invitaţiei de a ne reuni la Bucureşti pentru acest eveniment remarcabil, care are loc pentru prima dată în afara ariei geografice Asia-Pacific. Ne exprimăm profunda recunoştinţă domnului doctor Javad Mottaghi, care a manifestat încredere în noi, care a înţeles faptul că Radio România poate fi şi este un partener de nădejde. Aş dori să le mulţumesc, de asemenea, tuturor organiţiilor mass media internaţionale care au considerat că este important să participe la Conferinţa Media 2020, precum Conferinţa Permanentă a Audiovizualului Mediteranean, Grupul European de Reclamă, Grupul European pentru Reclamă Televizată, Uniunea Audiovizualului din Statele Arabe. Faptul că ne adunăm aici, din nou, sub egida comună a Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific, a Uniunii Europene a Audiovizualului şi Radio România este de bun augur şi consider că aceste zile constituie o ocazie deosebit de bună pentru a reînnoi contracte, pentru a construi această punte prodigioasă între continente. Această reuniune remarcabilă adună laolaltă reprezentanţi cheie din Asia, Europa, America de Nord şi Australia, uniţi de subiectul comun al peisajului deosebit de dinamic în mass media. Sunt uimit de rapiditatea cu care lucrurile au progresat în ultima vreme. Tema evenimentului reflectă puterea din ce în ce mai mare pe care o are mass media şi importanţa furnizării de informaţii de acurateţe miliardelor de oameni de pe toată planeta. În anul 2020 ne aşteptăm ca mass media să se transforme profund, transformarea a început de altfel deja. Printre acestea aş vrea să menţionez câteva, consumul de mass media pe aplicaţii, telefoane mobile, tablete, platforme hibride, care vor continua să ne provoace şi să aducă provocări creatorilor de conţinut. Aceasta este o provocare deosebită pentru industria mass media şi pentru audiovizual, pentru platformele sociale, pentru a crea conţinut mai atrăgător, mai interesant pentru public nişă şi, mai ales, pentru publicul tânăr. Trebuie să fim proactivi în recunoaşterea provocărilor pe care le avem în fiecare zi, să facem schimb de experienţă, ne trebuie mai multe întâlniri de acest tip. În următoarele zile avem ocazia şi chiar răspunderea de a pregăti jaloanele viitorului în mass-media.

Bogdan Aurescu: Doamnelor şi domnilor, pentru mine este o mare plăcere să mă aflu aici cu dumneavoastră, la acest eveniment care ne aduce împreună la Bucureşti, reprezentanţi ai mass media din toată lumea, şi îmi exprim satisfacţia deosebită din partea Guvernului României că aţi ales România ca punctul de întâlnire pentru un asemenea prilej deosebit şi SRR a făcut orice efort pentru a face aceste eveniment un succes. Dragi colegi, daţi-mi voie să mă adresez dumneavoastră superficial, sunt doar un diplomat, nu un om de mass media, să mă adresez subiectului principal al conferinţei – a aduce mass-media în viitor. Ca diplomaţi în Ministerul de Extene, noi ştim că informaţia este putere. Cu o vreme în urmă, jurnalismul se transmitea prin trei canale importante: radio, TV şi presa scrisă, dar internetul a schimbat totul, de la obţinerea până la împărţirea de informaţii, iar acum puterea este cât de repede poţi obţine şi comunica această informaţie. Câteodată, totul se face aproape în timp real şi cei care primesc primii ştirile au puterea, dar adevărata provocare este concurenţa de zi cu zi, aceea de a furniza informaţii, bazat pe surse pe care ne putem baza. Şi avem o dublă provocare, de a obţine informaţia rapid şi de a o obţine cu acurateţe. Consider că aceasta va continua să fie provocarea principală a peisajului mass-media în 2020, dar ne putem doar închipui cum va arăta asta în anul 2020. Noi modalităţi de comunicare se nasc în termeni istorici, se nasc ieri şi deja au devenit indispensabili. Primul SMS s-a trimis acum 22 de ani, Google s-a fondat acum 17 ani, Facebook a apărut acum aproape 11 ani, la fel şi Flickr şi YouTube, la un an după aceea Twitter, în 2006. Acestea sunt cele mai de popularitate platforme, dar altele prind teren şi reformează modul în care arată presa. Ca şi actori instituţionali, precum ministerele de externe, alte ministere, guvernele, modul în care acestea îşi gestionează comunicarea publică, iar aceste platforme sunt folosite ca sursă de informare şi canale de împărţire a informaţiilor cu un simplu clic sau o apăsare de buton. În plus, internetul este mobil şi obiceiurile consumatorilor se aşteaptă a se schimba dramatic, de aceea instituţiile publice, de asemenea, trebuie să se adapteze. Ministerul Afacerilor Externe se adaptează la platforme digitale pentru comunicare în chestiuni diplomatice şi afaceri de externe. Recunoaştem rolul mass media tradiţională, dar şi rolul din ce în ce mai mare al reţelelor sociale şi a publicării online şi a pieţelor viitoare. În spiritul popularităţii, reţelele sociale au deschis noi modalităţi în care ştirile pot ajunge la public şi modul în care acestea reacţionază, la rândul lor, devenind ele însele o sursă de informare. Iar astăzi, mai mult decât oricând, putem vorbi despre angajarea cetăţeanului în procesul de a crea ştiri şi al politicilor publice, indiferent de canalul care se foloseşte pentru transmitere. Jurnalismul cetăţenesc pe care l-am văzut pe programul dumneavoastră se va concentra pe faptul că există o schimbare în jurnalism, care are un impact deosebit în schimbarea agendei publice pentru instituţii. Nu cu multă vreme în urmă, jurnalismul era pentru cei puţini care aveau o pregătire, o şcoală. Ei şi opiniile lor dădeau forma agendei publice, însă, în timpuri mai recente, tehnologia a adus provocări enorme. Internetul a devenit o prezenţă zilnică şi a evoluat de la rolul dedivertisment până la rolul de reţea de informare globală. oamenii creează ştiri, folosind acelaşi mediu. Deci cetăţenii raportează, publică, laudă şi critică pentru un public global, care înainte era la dispoziţia numai a unor reţele mondiale. Deci, cetăţenii pot face o diferenţă enormă. Cazurile umanitare sunt un exemplu excelent. Ştiu, de asemenea, că vorbim de raportarea de dezastre, pentru salvare de vieţi. Conferinţa aceasta dovedeşte că jurnalismul ajută şi pe cei nevoiaşi. După cutremurul care a lovit Nepalul pe 25 aprilie, Facebook şi-a activat capacitatea de a disemina informaţii pentru cei care aşteptau ştiri despre cei dragi lor. Fiecare imagine pusă online făcea mai mult decât o mie de cuvinte şi fără ajutorul dumneavoastră, a mass-media, n-am fi putut realiza atât de repede magnitudinea dezastrului şi nevoia de a lua atitudine imediat. Acum un secol şi jumătate trebuiau zile sau săptămâni, în funcţie de distanţă, pentru ca o telegramă să ajungă la destinaţie; astăzi, totul este transmis aproape instantaneu. Diplomaţia digitală şi comunicaţiile digitale sunt indispensabile, complementare comunicărilor clasice. Dupa cum s-a spus de către şeful YouTube, s-a creat o formă mai deschisă de distribuţie, rezultând descentralizare, şi, mai important, de participare, având în vedere impactul Internetului, reţele sociale promovează politici sociale şi alte metode deja stabilite. Deci, diplomaţia digitală aduce noi faţete diplomaţiei, aducând provocări şi oportunităţi. Comunicarea accelerează, există o curgere mult mai rapidă, un flux de informaţii mai rapid şi capacitate mai bună de reacţie la dezastre, posibilităţi de alertare a cetăţeanului la pericole iminente saucoordonări pentru evacuări, de exemplu, din zone de risc. Avem un public mai larg şi comunicări bidirecţionale care permit publicului să stabilească un dialog pentru emiţător sau unul cu altul, dar generează şi concurenţă pentru angajarea publică. Întrebarea la care trebuie răspuns acum este cum putem să convingem publicul să ne asculte mesajele? Dintre miliardele de mesaje pe care le au din atâtea surse, oficiale sau nu, după părerea mea, în plus, gestionarea şi transmiterea de informaţii, provocarea pentru creatorii de conţinut este livrarea unor date bazate pe dovezi clare. Ca ministru, nu pot să nu menţionez că am mare încredere că puterea mass-media va fi covârşitoare în secolul XXI. Media are impact asupra tuturor din lume şi îşi va aduce contribuţia la construirea democraţiei, prosperităţii. mass-media este numit câinele de pază al democraţiei, iar în contextul prezent geopolitic, mai ales în zona noastră imediată, cu crizele de securitate din multe locuri, dar şi cu tendinele extremiste, este crucial ca presa să fie conştientă de acest rol important pe care îl are. Ne bazăm pe dumneavoastră să vă continuaţi misiunea, ocrotind statul de drept, drepturile omului şi libertăţile fundamentale, ca şi principiile şi normele dreptului internaţional. Dedicarea dumneavoastră la promovarea unei pieţe media accesibile, dar care este dedicată principiilor de bază, de transparenţă şi democraţie, îmi dă speranţa că mesajul dumneavoastră va ajunge la public nedistorsionat şi clar, iar aceasta este cu atât mai relevant în acest moment, când vedem cum alter-ego-ul jurnalismului, propaganda, cum încearcă să prindă teren, se spune că adevărul te va elibera, iar jurnalismul adevărat reuşeşte asta, pe o scară fără precedent, eliberând minţile oamenilor de opresie, ignoranţă şi teamă. În era digitală de astăzi jurnalismul a ajutat oamenilor, a transformat oamenii obişnuiţi în cetăţeni globali, importanţa misiunii sale nu poate fi ignorată şi de aceea vă doresc succes şi aş dori să ne vedem în parteneriat. Vă urez succes la organizarea acestei conferinţe! Şi, din nou, un cald bun venit la Bucureşti! Vă mulţumesc foarte mult.

Javad Mottaghi: Vă mulţumesc foarte mult. Excelenţa Voastră, domnule Aurescu, ministru de externe, domnule Miculescu, Preşedintele Director General Radio România, distinşi oaspeţi, colegi, doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la „Media 2020″, bine aţi venit la Bucureşti! Sunt recunoscător Excelenţei Sale domnului ministru că a venit între noi, sunt recunoscător domnului Miculescu pentru invitaţia extinsă de a veni la Bucureşti şi pentru iniţierea acestui eveniment important. Sunt recunoscător tuturor celor care se află aici şi care au venit şi din Europa, şi din America de Nord, şi din zona Asia-Pacific, atât de îndepărtată. Sunt încântat că sunteţi cu noi şi vă mulţumesc pentru parteneriat şi pentru contribuţii. Suntem aici pentru a face parteneriat pentru a ne spori parteneriatul între Est şi Vest. Suntem aici pentru a promova dialogul, suntem aici pentru a ne asculta unul pe altul, pentru a învăţa unul de la altul, pentru a face schimb de experienţă, experienţe pe care le avem în ţările noastre şi regiunile noastre. Ne aflăm aici pentru a asculta provocările pe care le avem în ţările şi regiunile noastre şi să încercăm să vedem cum putem schimba în mai bine provocările şi oportunităţile. Suntem aici pentru a promova coproducţii, parteneriate, care ar putea să facă punte între Est şi Vest. Suntem aici pentru a privi spre viitor şi, de aceea, domnul Miculescu şi Radio România şi ABU au iniţiat „Media 2020″ şi aceasta înseamnă „Media 2020″. În acelaşi timp, suntem aici pentru a începe un dialog pe calea de a instituţionaliza şi pe bază permanentă un dialog între audiovizualul din Est şi Vest. Suntem aici pentru a gândi global, şi nu local, pentru că noi, din audiovizual, suntem dedicaţi publicului şi suntem obligaţi să ascultăm de publicul nostru din fiecare ţară şi să învăţăm de la ei să îndeplinim dorinţele publicului nostru. Suntem aici, de asemenea, pentru a ne uita la alţii, pentru a vedea ce fac alţii şi de a vedea cum reacţionează la provocări şi asta facem în Asia: gândim global şi acţionăm local. Ne aflăm aici, de asemenea, pentru a ne concentra asupra punctelor comune, analizând, în acelaşi timp, diferenţele care există pe două continente, de-a lungul şi latul globului. Şi la nivel regional facem acelaşi lucru, şi în zona Asia-Pacific. Asia-Pacific este o regiune diversă – diversitate în economie, diversitate în politică, în populaţie, în culturi în religie, în dimensiuni, în totul. Considerăm că diversitatea nu este o provocare, nu este o ameninţare. Noi celebrăm diversitatea. Acesta este modul în care ABU, ca cea mai mare uniune de audiovizual din lume, funcţionează. Respectăm diversitatea şi celebrăm diversitatea. Ne concentrăm pe punctele comune şi, în acelaşi timp, analizăm diferenţele, în scopul de a reduce diferenţele şi de a vedea cum am putea, în final, să ne servim publicul şi membrii mai bine, care atinge 4 miliarde de oameni în toate reţelele din zona Asia-Pacific, cu 278 de membri în 68 de ţări. Şi îi sunt recunoscător lui Ovidiu pentru că ne-a adus aici, la Bucureşti, oraşul dumneavoastră atât de frumos, acum doi ani, când Radio România a devenit membru ABU. Audiovizualul din zona Asia-Pacific abia dacă ştia că există Radio România şi ce activităţi are. Acum, toţi membri audiovizualului ABU cunosc Radio România şi ştiu ce activităţi are, pentru că Radio România a fost implicată activ în ABU. Radio România participă la multe iniţiative pe care le-am avut şi poate aţi auzit, în septembrie, anul trecut, Orchestra Simfonică Radio România, cea care ne-a dat acel spectacol frumos de astă-seară, a fost în Malaysia, pentru summitul pentru copii. Şi unul dintre spectacole a fost transmis în direct pentru milioane de oameni. Ce văd aici, Excelenţa Voastră, şi colegi, Radio România a devenit o fereastră, o fereastră nu numai pentru promovarea de sine şi a activităţilor sale, ci pentru promovarea culturii româneşti. Şi acesta este un lucru important, trebuie să vedem asta cu toţii, toţi lucrăm în audiovizual în final şi trebuie să promovăm dialogul, să stabilim legături între est şi vest, iar Radio România a prezentat cu succes cultura dumneavoastră în regiunea noastră şi va continua să facă asta. Sunt recunoscător, din nou, tuturor pentru că se află cu noi şi sunt recunoscător vorbitorilor şi moderatorilor şi gazdelor noastre. Pe această notă, vă doresc o conferinţă de succes! Vă mulţumesc foarte mult. (romaniaregional.ro/FOTO romaniaregional.ro)

Ministrul de Externe german: În privinţa aderării României la Schengen, trebuie identificată o soluţie care să permită progrese

Publicat de andreeadaraban, 9 martie 2015, 15:41

Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor au fost trecute în revistă stadiul şi perspectivele relaţiilor româno-germane, de ambele părţi fiind remarcată dinamica accentuată, din ultima perioadă, a vizitelor bilaterale la cel mai înalt nivel, dovadă a caracterului privilegiat al relaţiilor româno-germane.

‘Preşedintele României a arătat că Germania continuă să fie cel mai important partener comercial al ţării noastre şi a pledat pentru atragerea de noi investitori, subliniind reuşitele unor mari companii germane în România’, se arată în comunicat.

Administraţia Prezidenţială menţionează că în cadrul întâlnirii au fost abordate şi teme de actualitate de pe agenda europeană, în mod deosebit situaţia ţarilor din vecinătatea estică.

‘Domnul Preşedinte Klaus Iohannis a reafirmat susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Ministrul german a menţionat ca şi Berlinul acorda aceeaşi importanţa menţinerii orientării proeuropene a acestui stat’, precizează Administraţia Prezidenţială.

Cei doi interlocutori au discutat şi despre evoluţiile preocupante din Ucraina, precum şi despre situaţia din statele Balcanilor de Vest.

‘În privinţa aderării României la spaţiul Schengen, oficialul german a subliniat că trebuie identificată o soluţie care să permită progrese în realizarea acestui obiectiv’, arată Administraţia Prezidenţială.

În cursul după-amiezii, preşedintele Iohannis se află la Sibiu, unde Frank-Walter Steinmeier va primi titlul de cetăţean de onoare al oraşului.

Şeful statului şi ministrul de Externe al Republicii Federale Germania vor participa apoi la manifestarea festivă a Forumului Democrat al Germanilor din România, care sărbătoreşte 25 de ani de existenţă, şi la vernisajul expoziţiei ‘Minoritatea germană din România – trecut şi prezent în Europa unită’, de la Palatul Brukenthal.

Ministrul de Externe al Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, se află în vizită oficială în România.(Agerpres/ FOTO turnulsfatului.ro )

Aurescu: Doi cetăţeni români răpiţi în Nigeria au fost eliberaţi după opt zile. Nu s-a plătit nimic

Publicat de andreeadaraban, 30 ianuarie 2015, 13:04

 Şeful diplomaţiei a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, că doi cetăţeni români au fost răpiţi şi sechestraţi în Nigeria de către o grupare infracţională.

 Cei doi români se aflau la muncă în această ţară.

Ministrul de Externe a spus că nu poate da detalii despre datele personale ale celor răpiţi, din raţiuni de protecţie.

„După verificarea operativă a informaţiei din mai multe surse şi după confirmarea faptului că e vorba de cetăţeni români. (…) În calitate de ministru al Afacerilor Externe am activat imediat celula de criză a MAE”, a declarat Bogdan Aurescu.

 „După ce am eliminat suspiciunea iniţială, care a fost cea mai serioasă şi anume că ar fi fost vorba despre gruparea islamist radicală Boko Haram, am eliminat această ipoteză din analiza noastră, fiind vorba de o grupare criminală, care avea ca obiectiv principal obţinerea de răscumpărări pentru eliberare”, a mai spus ministrul de Externe.

 Acesta a precizat că cei doi români au fost eliberaţi pe 28 ianuarie.

 Întrebat dacă s-a oferit vreo recompensă, Aurescu a declarat: „Statul român nu a plătit nicio recompensă în acest caz”. (Mediafax.ro/ FOTO gandul.info)

Hegedüs Csilla şi Bogdan Aurescu au depus jurământul de învestitură în funcţiile de ministru al Culturii şi vicepremier, respectiv ministru de Externe

Publicat de Andreea Drilea, 24 noiembrie 2014, 16:36 / actualizat: 24 noiembrie 2014, 19:30

”Îi felicit pe cei doi miniştri şi, cu scuzele de rigoare, felicitări în mod deosebit pentru nominalizarea de la Ministerul de Externe. Este un moment în care e nevoie de stabilitate şi seriozitate, mai ales că funcţia prezidenţială este într-un moment de tranziţie”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

Traian Băsescu le-a mai transmis celor doi miniştri că le stă la dispoziţie până la 21 decembrie, oricând va fi nevoie de el.

La eveniment au mai fost prezenţi premierul Victor Ponta, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat anterior, luni, decretul prin care Bogdan Aurescu este numit în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul prin care se ia act de demisia lui Teodor Meleşcanu din funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Bogdan Aurescu în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Anterior, surse oficiale au precizat, pentru MEDIAFAX, că premierul Victor Ponta a revenit asupra propunerii de nominalizare a lui Mihnea Motoc ca ministru la Externe şi l-a propus pentru această funcţie pe Bogdan Aurescu, secretar de stat în minister.

Sursele citate menţionaseră că noua propunere a fost acceptată de preşedintele Traian Băsescu.

Propunerea a fost înaintată de Ponta la scurt timp după ce a revenit la Bucureşti, din Emiratele Arabe Unite.

Săptămâna trecută, preşedintele Băsescu a menţionat că, pentru a nu intra în stare de incompatibilitate, înainte de numirea lui Motoc în Guvern, acesta trebuie să nu mai aibă calitatea de ambsador, fiind necesar un decret de revocare din funcţia de ambasador la UE.

El a explicat că acest decret de revocare trebuie contrasemnat de către premier.

Mihnea Motoc fusese nominalizat pentru postul de ministru de Externe după ce Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţie la doar o săptămână după ce îl înlocuise pe Titus Corlăţean, din cauza problemelor de vot în diaspra la alegerile prezidenţiale.

Diplomatul Bogdan Aurescu, cunoscut pentru faptul că a condus echipa care a câştigat, în 2009, procesul de la Haga împotriva Ucrainei, este noul ministru de Externe, după demisiile lui Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu şi retragerea propunerii ambasadorului Mihnea Motoc.

Absolvent al Facultăţii de Drept, în 1996, şi al Facultăţii de Istorie, în 1998, ale Universităţii din Bucureşti, Bogdan Aurescu (41 de ani) a intrat în Ministerul de Externe în 1996, începându-şi activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate.

Între 1998 şi 2003 a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate / Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice.

În perioada 2003-2004 a deţinut funcţia de subsecretar de stat – Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar între 2004 şi 2005 pe cea de secretar de stat pentru afaceri europene.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.

În aceeaşi lună a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice, iar între august 2010 şi februarie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri europene.

În perioada martie – iunie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri globale, iar din iunie 2012 este secretar de stat pentru afaceri strategice.

În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

Bogdan Aurescu este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga şi membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei.

Este doctor în ştiinţe juridice şi, din 2012, este conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept – Universitatea din Bucureşti, debutând în activitatea didactică în 1998.

În 2007 a fost decorat cu Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler, iar în 2009 cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler şi cu Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009). În 2013 a primit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer şi Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze.

Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 13 volume în domeniul dreptului internaţional.

Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul MAE, Bogdan Aurescu deţine două apartamente în Bucureşti.

Are două depozite bancare, în valoare de peste 50.000 de euro, respectiv, de aproape 20.000 de euro.

În 2007 a contractat un credit ipotecar în valoare de 34.500 de franci elveţieni.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 18 noiembrie, decretul prin care se numeşte în funcţia de membru al Guvernului Hegedüs Csilla, ministru al Culturii şi viceprim-ministru.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, anunţase anterior că Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii, este propunerea Uniunii pentru conducerea ministerului.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 8 august, că a respins propunerea ca Rozalia Biro, propusă de UDMR, să ocupe portofoliul Culturii. „În ceea ce priveşte propunerea legată de doamna Rozalia Biro pentru Ministerul Culturii, am respins propunerea primului ministru, cu menţiunea că e o propunere necorespunzătoare funcţiei”, a spus preşedintele Traian Băsescu, într-o declaraţie de presă.

Anterior, Kelemen Hunor a ocupat funcţia de ministru al Culturii, începând din luna martie până în septembrie, când a demisionat.

Csilla Hegedus este secretar general adjunct al Departamentului pentru cultură din cadrul UDMR, secretar general adjunct şi vicepreşedinte al Organizaţiei de Femei a Uniunii.

Potrivit CV-ului secretarului de stat, publicat pe site-ul Uniunii, aceasta a urmat, între 2006 şi 2009, cursurile Universităţii din Pecs, Ungaria, Facultatea de Dezvoltare a Resurselor Umane, Pecs, fiind licenţiată în andragogie. De asemenea, aceasta este licenţiată în economie, urmând, între 1992 şi 1997, cursurile Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice, cu studiile efectuate la Universitatea Dimitrie Cantemir din Cluj-Napoca.

Csilla Hegedus a ocupat funcţia de consilier personal al ministrului Culturii în perioada 2010 – 2012, iar, între 1997 şi 2014, aceasta a fost director executiv al Fundaţiei Transilvania Trust.

De asemenea, aceasta a fost membru al juriului internaţional al Uniunii Europene (DG EAC) şi Europa Nostra privind patrimoniul cultural, consultant de specialitate în probleme de management al patrimoniului cultural al principesei Margareta a României, profesor asociat al cursului postuniversitar de specializare în reabilitarea patrimoniului construit din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializarea managementul patrimoniului construit, profesor asociat al cursului postuniversitar al Arhitectural Association, Marea Britanie, cu specializarea managementul programelor de finanţare pentru patrimoniul cultural.

În 2008, Csilla Hegedus a participat pe listele UDMR pentru funcţia de consilier judeţean Cluj, iar, în perioada 2008 – 2009, a fost vicepreşedinte economic UDMR Cluj.

Aceasta este autoare şi coautoare a mai multor articole şi lucrări ştiinţifice legate de restaurarea şi managementul patrimoniului construit.

Potrivit sursei citate, Csilla Hegedus este un „utilizator experimentat” al limbii române, atât scrisă, cât şi vorbită, la fel ca şi limba engleză. În ceea ce priveşte limba germană, Csilla este „un utilizator elementar”.

Potrivit declaraţiei de avere, Csilla Hegedus are două terenuri, unul de 1.300 de metri în comuna Gârbău din judeţul Cluj şi unul de 170 de metri în Cluj-Napoca. De asemenea, are o locuinţă în Cluj-Napoca, de 89 de metri pătraţi, şi una în comuna Gârbău, de 157 de metri pătraţi.

Totodată, Csilla Hegedus are trei conturi bancare, în valoare de 28.345 de lei, 3.785 de euro, respectiv 16.337 de lei. Tot potrivit declaraţiei de avere, aceasta a vândut în ultimele 12 luni o casă şi un teren, din satul Pata, pentru suma de 60.000 de euro.

Csilla Hegedus are 30% părţi sociale la firma S.C. Pro Utilitas S.R.L, valoarea totală a părţilor sociale fiind de 66 de lei. De asemenea, aceasta este membru în Consiliul Director al Fundaţiei Transilvania Trust, parte neretribuită, şi membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii este şi membru ICOMOS România, Europa Nostra, secretar general adjunct al UDMR şi vicepreşedinte al organizaţiei de femei a Uniunii.

Fundaţia Transilvania Trust, al cărei director a fost între 1997 şi 2014, a beneficiat de contracte în valoare de 200.000 de euro de la Education, Audiovisual and Culture Executive Agency, un contract încheiat pe 27 noiembrie 2013, de o predecontare de 75.000 de euro de la EEA Grants, un alt contract de 5.000 de lei de la Primăria şi Consiliul Local Cluj în 2014, 6.000 de lei şi 4.000 de lei de la Consiliul Judeţean Cluj, 14.600 de lei de la Uniunea Arhitecţilor din România, 30.000 de euro de la Fondul Cultural Naţional din Ungaria, 600.000 de forinţi de la Fondul Bethlen Gabor din Ungaria.

Potrivit declaraţiei de avere publicate pe Ministerul Culturii, în ultimul an fiscal, Hegedus Csilla a primit suma de 36.105 lei ca director executiv al Fundaţiei Transilvania Trust şi 57.807 lei ca secretar general adjunct al UDMR Bucureşti. De asemenea, Csilla Hegedus a primit suma de 8.520 de lei ca expert al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi 4.306 euro ca expert al Comisiei Europene.

Potrivit declaraţiei de interese publicate pe Ministerul Culturii, Szabo Balint Gyorgy, rudă de gradul 1 cu Csilla Hegedus (este tatăl acesteia), care deţine firma SC Utilitas CCPDRPC SRL, are peste 10 contracte cu diverse entităţi, printre care cu Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca şi cu municipalitatea Bistriţa.

Preşedintele Traian Băsescu participă luni, la ora 19,00, la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de către Hegedus Csilla în funcţia de ministru al Culturii şi viceprim-ministru şi de către Bogdan-Lucian Aurescu în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Ceremonia va avea loc la Palatul Cotroceni, Sala Unirii, informează Departamentul de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale. (mediafax.ro, Agerpres/FOTO rador.ro)