Iniţiatorii propunerii legislative – parlamentari PNL şi ai USR-PLUS – consideră că acestea sunt fapte grave, care afectează în mod iremediabil integritatea fizică şi psihică a victimelor.
Preşedinta Comisiei juridice, liberala Iulia Scântei: Inițiatorii au urmărit includerea tuturor acestor infracțiuni în categoria infracțiunilor imprescriptibile, tocmai pentru ca uitarea socială să nu fie un mijloc procedural, tehnic eminamente, care să permită scăparea unor agresori și a unor traficanți deosebit de violenţi.
Proiectul va ajunge la Camera Deputaţilor, care e for decizional.
Opinii legate de modificarea Codurilor penale prin ordonanţă de urgenţă
Publicat de ,
14 decembrie 2018, 07:14
Klaus Iohannis: Asta, pur şi simplu, nu se poate! S-a mai încercat, există practica Curţii Constituţionale, care a declarat astfel de încercări pur şi simplu neconstituţionale. Guvernul nu poate legifera prin ordonanţă pe o speţă care este în procedură uzuală în parlament. E foarte simplă explicaţia, deci nu se poate!
Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, spune, însă, că o eventuală ordonanţă de urgenţă a guvernului referitoare la Codurile penale nu contravine unei decizii a Curţii Constituţionale privind modificarea legilor, în timp ce se află deja în procedură parlamentară.
La rândul ei, procuroarea-şefă interimară a DNA, Anca Jurma, crede că un act normativ de importanţă atât de mare cum este Codul penal ar trebui dezbătut în parlament mai degrabă, decât adoptat prin ordonanţă de urgenţă.
Publicat de ,
5 decembrie 2018, 08:38 / actualizat: 5 decembrie 2018, 9:46
Una dintre aceste modificări vizează eliminarea sintagmei „indicii temeinice”, în cazul punerii în mişcare a unei acţiuni penale.
Dezbaterile asupra modificărilor aduse Codului de Procedură Penală au fost reluate în comisia specială după ce judecătorii CCR au constatat că 64 de articole sunt neconstituţionale.
Printre acestea se află şi modificarea condiţiilor în care se pune în mişcare acţiunea de urmărire penală.
Forma iniţială din Codul de Procedură Penală prevede că acţiunea penală începe când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvâşit o infracţiune.
Forma modificată şi declarată neconstituţională prevede că trebuie să existe indicii temeinice pentru începerea urmăririi penale.
Membrii comisiei au decis că acţiunea penală se pune în mişcare când există probe din care să rezulte fapta.
O altă modificare se referă la condiţiile în care se dispune procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară.
În acest caz, cererea procurorului trebuie să cuprindă indicii temeinice privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor.
Preşedintele comisiei speciale privind legile justiţiei, deputatul social-democrat Florin Iordache, susţine că modificările au ţinut cont de toate recomandările judecătorilor Curţii Constituţionale.
Florin Iordache: „Sunt foarte multe amendamente care au fost preluate de la opoziţie. Ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare, astfel încât să nu mai fie oameni nevinovaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare.”
Opoziţia este, însă, nemulţumită de ritmul alert de dezbatere şi de faptul că niciun reprezentant al Ministerului Public nu a fost prezent în comisie.
Deputatul PNL Ioan Cupşa consideră că modificările aduse documentului favorizează infractorii din România.
Ioan Cupşa: „Modificările la care lucrăm de peste un an de zile au în centru doar, în exclusivitate, pe cel care are probleme cu legea penală, adică infractorul.”
Anterior, membrii comisiei speciale privind legile justiţiei au abrogat un articol din Legea privind statutul magistraţilor potrivit căruia judecătorii şi procurorii erau obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare la adresa celorlalte puteri ale statului, legislativă şi executivă.
‘Aşa cum am anunţat de ieri proiectele cu privire la modificarea Codului penal şi Codului de procedura penală se amână, urmează să stabilim până când’, a spus vicepreşedintele comisiei Ciprian Nica.
El a adăugat că termenul până la care se amână este de patru săptămâni.
Deputatul UDMR Mate Andras a propus să fie trimisă o scrisoare ministrului Justiţiei şi să îl informeze că ar trebui să se prezinte cel puţin o dată pe sesiune la Comisia juridică.
‘Dacă tot amânăm, eu v-aş ruga să trimiteţi o scrisoare ministrului Justiţiei, că această comisie nu şi-a schimbat sediul, tot la nivelul P1, sala Mihai Viteazu şi dacă nu vine măcar o dată pe sesiune la comisie să-şi dea demisia că nu are rost să stea la minister’, a spus Mate Andras.
Dezbaterea proiectelor de lege a fost amânată cu 10 voturi ‘pentru’, 7 ‘împotrivă’ şi 2 abţineri.
Sesiunea parlamentară a Camerei Deputaţilor se va termina pe 30 iunie, ceea ce înseamnă că reluarea discuţiilor ar trebui să aibă loc în vacanţa parlamentară. Surse parlamentare au declarat pentru AGERPRES că cele 22 de iniţiative legislative vor fi luate în dezbatere la Comisia juridică a Camerei în sesiunea din toamnă.
