100 de obiecte din istoria Armatei Române, într-o „expoziție spectacol”, la Muzeul Unirii din Iași

Publicat de isoreanu, 15 iunie 2024, 17:18

Un reportaj de Ioana Soreanu.

La Muzeul Unirii din Iași, s-a deschis, aseară, oficial, expoziția itinerantă „Muzeul Militar Național. 100 de ani. 100 de obiecte”. Proiectul a fost inițat la împlinirea unui secol de la semnarea de către Regele Ferdinand I a decretului de înființare a Muzeului Militar Național și a fost deschis la 18 decembrie 2023, la București.

Este lăudabilă această deschidere, iar directorul Muzeului Militar Național, colonel Radu Riti, prezent la evenimentul de la Iași, a vorbit despre colaborarea dintre instituția pe care o reprezintă și Complexul Muzeal Național „Moldova”, colaborare care va continua:

Radu Riti: O colaborare care a plecat de foarte mult timp în urmă. Relația noastră cu colegii noștri de la Complexul Muzeal Iași și Muzeul Unirii, bineînțeles, este una de foarte lungă durată, deci cumva a venit normal și firesc.

Ioana Soreanu: Sunt piese care se află în premieră la Iași, dar care au foarte mare legătură cu Iașul.

Radu Riti: Sunt piese care se află în prima expoziție, nu au mai fost niciodată prezentate publicului larg, deci nu doar la Iași, cât și publicului din țară. Sunt piese care au legătură cu Iașul, pentru că vorbim aici de uniforma de mareșal a Regelui Ferdinand, a Reginei Maria, precum și șeile celor doi regi pe care le-au purtat în cadrul ceremoniilor încoronării de la Alba Iulia. Totodată, avem foarte multe elemente care amintesc de domnia principelui Alexandru Ioan Cuza, dar și documente originale, precum un uric de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Așa cum am divulgat, la fel, în premieră, anul viitor vom fi alături de colegii noștri de la Complexul Muzeal la sărbătorirea centenarului și vom recidiva cu cel puțin alte două proiecte expoziționale.

Pentru Iași, expoziția are și o dimensiune sentimentală, pentru că multe dintre obiectele expuse provin de la Iași și, de fapt, pentru o vreme acestea s-au întors acasă. Unele dintre ele au aprținut chiar Reginei Maria și Regelui Ferdinand, care au locuit în clădirea care astăzi adăpostește Muzeul Unirii, de pe Strada Lăpușneanu.

Muzeografa Brîndușa Munteanu a fost cea care a dorit foarte mult ca ieșenii să se poată bucura de această expoziție și a creat, aseară o ambianță foarte plăcută pentru public. Elevi ai Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași au susținut un concert cu piese interpretate la pian sau de soliști vocali.

Ioana Soreanu: O nouă expoziție excepțională la Muzeu Unirii din Iași, în organizarea Brândușei Munteanu. Ce v-a determinat să organizați acest eveniment?

Brândușa Munteanu: Curiozitatea și dorința de a face lucruri cât mai interesante și la un nivel cât mai sus. Această expoziție este, cred eu, o expoziție-spectacol pentru că reunește piese de excepție. Este vorba despre piese care, într-un fel, se întorc prin oamenii care le-au folosit, le-au purtat, și-au pus amprenta asupra lor, în locurile în care au fost. Și nu întâmplător este în expoziție costumul Reginei Maria, a Regelui Ferdinand. Se știe că în anii din Primul Război Mondial, 1917-1918, acești oameni au locuit, au trăit aici, și-au consumat emoțiile și, într-un fel, aceste obiecte au venit în locul în care oamenii aceștia au lucrat efectiv, la Muzeul Unirii, care au fost Cartierul General al Armatei începând cu februarie 1917. În notele sale zilnice, Regina Maria povestește cum l-a vizitat pe Nando în casa lui, care era Muzeul Unirii și că își amintește casa care era… a fost pe vremuri casa și a lui Cuza. Își amintește spațiile, așa cum erau ele atunci, cu mobile amestecate și totuși o casă foarte primitoare și frumoasă.

Muzeografa Cristina Constantin, șefa secției Documentare Muzeografică și Colecții Speciale, de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, a gândit această expoziție în așa fel încât să respecte evoluția cronologică a evenimentelor din istoria armatei române:

Cristina Constantin: E greu să pui alături obiecte care provin din colecții atât de diferite, colecția picturi, sculpturi, atelaje și harnașamente, uniforme militare românești, uniforme militare străine, armament alb, armament de foc. Și atunci, noi am încercat să păstrăm o evoluție cât de cât cronologică și pe personalități importante referitoare la momente istorice importante.

Ioana Soreanu: Personalități importante și momente importante care au foarte mare legătură cu Iașul.

Cristina Constantin: Sigur că da, așa cum am menționat și în prezentarea expoziției, nu neapărat numai cu Iașul, cu Moldova în special, am vrut să aibă și o astfel de relevanță. De exemplu, în cadrul expoziției se regăsește un uric din vremea lui Ștefan cel Mare. De asemenea, se găsește un imn dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza în ianuarie 1866, cu o lună înainte de abdicarea forțată a acestuia. Cea mai veche fotografie din colecțiile muzeului nostru care se află în cadrul expoziției este o fotografie realizată la Iași în 1858. Sunt obiecte care au aparținut mareșalilor Alexandru Averescu și Constantin Prezan care au avut un rol important în perioada Primului Război Mondial în luptele care au fost aici pe frontul din Moldova. De asemenea, uniformele care au aparținut Reginei Maria și Regelui Ferdinand, uniforme folosite în perioada Primului Război Mondial. Ori, clădirea în care expoziția se află acum este clădirea în care se afla cartierul general al Regelui Ferdinand și aceste obiecte, cumva, s-au reîntors în locuri în care au mai fost. Memoria timpului funcționează în cazul acestor obiecte.

Într-adevăr, este emoționant să știi că pășind în frumoasa clădire a Muzeului Unirii din Iași, urmezi pașii Reginei Maria sau ai Regelui Ferdinand și ești înconjurat de obiecte care le-au fost familiare sau de obiecte din alte epoci care sunt relevante pentru istoria noastră. Putem să facem acest exercițiu intelectual, cultural și sentimental până pe 29 septembrie, cât timp expoziția „Muzeul Militar Național. 100 de ani. 100 de obiecte” rămâne deschisă la Iași.

(AUDIO/FOTO) Culoare, simboluri și mituri, în expoziția Ernei Berger Moise, la Muzeul Unirii din Iași

Publicat de isoreanu, 26 septembrie 2023, 16:04

Ioana Soreanu a fost prezentă la vernisaj.

Multă culoare în lucrările de pictură și în obiectele expuse de Erna Berger Moise la Muzeul Unirii din Iași. Artista este născută la Târgu Mureș, unde a și studiat la Colegiul de Arte, după care a absolvit Universitatea de Arte din București. Ulterior, a urmat Facultatea de Arte Frumoase din Israel. „The Journey” este prima expoziție personală a artistei, care poate fi descrisă ca o călătorie prezentată cu ajutorul simbolurilor, miturilor și arhetipurilor. Invitația de a vizita această expoziție este formulată de  Maria Bilașevschi, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Iași:

Maria Bilașevschi: Erna Berger este o apariție. Cred că cei care își doresc să intre în contact cu explozia de culoare și, în același timp, cu întrebările cu privire la arhetip, la simbol, la unde și cine este astăzi omul, poate să găsească prin Erna, și mai ales prin bucuria ei de a crea, un scop. Cred că expoziția, călătoria Ernei este călătoria tuturor. E o călătorie care pornește din cufărul bunicii și tot ce înseamnă zestra noastră culturală până în momentul de față, în care suntem asaltați de informații, de diferite elemente și balanța ta o găsești în natură. Cum poți să regăsești natura într-o lucrare de artă, cum poți să vezi diferitele zodii, cosmogonii, mituri și tradiții prin artă? Toate acestea sunt întrebări pe care le adresez și eu celor care vor veni, pentru că fiecare poate vedea un însemn, un simbol, dar cred că cu toții plecăm cu un sentiment diferit, dar unde predomină bucuria.

Erna Berger Moise mărturisește că studiile din Israel au desăvârșit-o ca artistă. După anii cenușii de dinainte de ’89, petrecuți în România, artista a descoperit libertatea și, odată cu aceasta, culoarea, în Israel:

Erna Berger Moise: Este o călătorie foarte personală în timp, în domeniul artei. Ceea ce se vede acuma, sau artistul care sunt astăzi, se datorează anilor de facultate din Israel, pentru că acolo am fost reformată, am fost invitată să mă regăsesc, să depășesc convențiile și corsetele care ne-au fost impuse, vorbim de vechiul sistem politic în care arta se subsuma cumva ideologiei șio doctrinei…

Ioana Soreanu: E vorba despre studii pe care le-ați făcut aici înainte de 89. Dar oare griul și cenușiul acela, despre care vorbeați și în deschiderea expoziției, nu o fi fost griul și cenușiul societății în care noi trăiam?

Erna Berger Moise: Categoric… Categoric… Dar era suficient să te uiți cum arăta lumea care te înconjura în orice altă parte a globului și cum arăta la noi. Deci, categoric că noi nu puteam să ne desprindem de griul care ne pândea peste tot, dar cred că și profesorii noștri au fost cumva și ei cantonați în niște convenții…

Ioana Soreanu: Unii dintre ei, nu toți.

Erna Berger Moise: Nu toți. Eu, din păcate, nu pot să spun că am progresat în acei 8 ani.

Ioana Soreanu: Și după aceea, ați descoperit libertatea, lumina…

Erna Berger Moise: Am ajuns o lumină colorată, o altă lumină.

Ioana Soreanu: Dar, tradițiile și miturile care se regăsesc în lucrările dumneavoastră, de unde sunt ele?

Erna Berger Moise: Ele sunt căutările mele. Deci, ele nu derivă din studiile pe care le-am făcut, sau derivă maniera lor, dar subiectele și căutările astea le fac eu pentru că îmi place câte o perioadă istorică și foarte mult îmi place Evul Mediu. Îmi place și în arhitectură, și în pictură, și îmi plac miturile, și credințele acelea în care oamenii erau înspăimântați de ce nu era cunoscut și aveau imaginație debordantă și mă fascinează. Și atunci, practic, lucrările pe care le vedeți sunt inspirate din incunabule, din miniaturi. Eu încerc să le interpretez în felul meu, dar evident că mă documentez. Îmi plac simbolurile, îmi plac elementele arhetipale, îmi plac simbolurile care-s universale și care se regăsesc în toate culturile, cum e spirala. Eu sunt aplecată către trecut, nu către viitor. Eu nu sunt omul viitorului.

Ioana Soreanu: Vă ocupați și de design interior și ați lucrat și în Iași, ați amenajat două spații.

Erna Berger Moise: Deci, am început prin ’97 să fac design interior, atunci când în România treaba asta era un pionerat, deci nu există noțiunea. Nimeni nu conștientiza că dacă își face o casă, o cafenea sau un sediu de birou ar trebui să întrebi pe altcineva decât pe soție. Am încercat să rezolv toate proiectele conceptual. Deci, eu niciodată n-am făcut un proiect în funcție de ce era în anul acela la modă. Acesta e motivul pentru care lucrările mele nu se perimează. Știu ce se întâmplă în anul acela, care e culoarea anului, ce lucruri noi au apărut, dar nu mă raportez. Și în Iași, am făcut două spații în ’98, un restaurant cu specific irlandez, nu mai există. Si ce mai există, totuși, este „Regina Maria”. Acesta acum vreo 8 ani l-am făcut.

Sensibilă la tot ceea ce înseamnă frumos, muzeografa Brîndușa Munteanu a reușit să o convingă pe Erna Berger Moise să organizeze la Muzeul Unirii din Iași prima ei expoziție personală.

Brîndușa Munteanu: Erna, la început, a fost timidă, pentru că ea nu avusese o expoziție personală și am spus de ce nu, aici, la muzeu. Câteva luni a stat și s-a gândit și a văzut că de atunci are o energie bună, o energie creatoare și așa s-a născut această expoziție care consider că aduce bucurie orașului nostru, Iașiului.

Ioana Soreanu: O explozie de culoare expoziția…

Brîndușa Munteanu: Da, o explozie de culoare. Nu sunt critic de artă, sunt istoric, dar eu cred că atunci când o lucrare produce emoție, când vrei s-o iei acasă, când îți dorești să o expui și să o ai lângă tine, înseamnă ceva.

(AUDIO/FOTO) Iași – Expoziție eveniment – Alexandru Ioan Cuza, la Muzeul Unirii

Publicat de isoreanu, 19 mai 2023, 11:10

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit în urmă cu 150 de ani, la 15 mai 1873, la vârsta de 53 de ani,  la Heidelberg, în urma unei severe crize de astm.

Evenimentul de la Muzeul Unirii este de excepție pentru că sunt expuse piese din categoria tezaur, unele dintre acestea fiind aduse pentru prima dată la Iași. Este vorba, de exemplu, despre cele două tronuri domnnești, despre uniforma domnitorului Cuza, despre decorații, despre săbiile primite în dar și despre sigilii.

Muzeografa Brîndușa Munteanu, cea care a avut inițiativa organizării acestei expoziții, a dorit ca personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza să fie percepută corect și la adevărata sa valoare.

Noi, cei de astăzi, ar trebui să-l vedem într-un mod firesc, ca pe un om care a încercat să facă o transformare, un om cinstit, un om bun cu problemele și defectele lui, ca orice om. Dar dincolo de acestea, un om foarte hotărât și foarte vertical. În șapte ani, a schimbat din temelii statul român. Aș vrea să fim firești când îl privim pe Cuza, să fim naturali și să ne gândim la fiecare dintre noi, dacă am fi fost în locul lui Cuza, ce am fi putut face într-o societate în plină transformare, cu probleme, într-o țară care nu era liberă, care nu era independentă, cu o lume greu de convins spre modernizare. Și dacă revenim la expoziție, aceste obiecte care vorbesc despre Cuza ar putea să fie așa interpretate.  Cuza omul, avem verigheta lui, Cuza domnitorul, avem tronul domnitorului, omul Cuza care încearcă să facă diferite reforme și unele chiar îi reușesc. Cea mai importantă, din punctul meu de vedere, monografie scrisă despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza este semnată de Constantin Giurăscu, un studiu extrem de bun, dar poate ar fi timpul să scrie și cineva din generația noastră, să se gândească la un studiu, cum îl vedem noi pe Cuza, cei de astăzi, cum vedem documentele, cum interpretăm toată povestea lui și cum o înțelegem, că asta este foarte important și în același timp, cum reușim să învățăm ceva de la el.

O piesă important în această expoziție, deschisă ieri, de Ziua Internațională a Muzeelor, este tabloul intitulat “Proclamarea Unirii”, semnat de Theodor Aman și care surprinde alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, adus, împreună cu alte obiecte, de la Muzeul Național de Istorie din București. Directorul adjunct al acestei instituții, Cornel Ilie a realizat o cercetare asupra acestui tablou, identificându-i pe toți cei prezenți atunci în Adunarea Electivă:

Theodor Aman a lucrat, după câte mi-am dat eu seama, având ca referință o serie de litografii. Sunt surprinși cam toți cei pe care îi identificăm noi ca personalități importante al istoriei moderne: Ion Brătianu, C. A. Rosetti, Vasile Boerescu, Ioan Emanoil Florescu, Barbu Bellu, Nicolae Golescu, generalul Barbu Vlădoianu. Tabloul surprinde chiar momentul votării lui Alexandru Ioan Cuza, pentru că deja, la acel moment al votării, se stabilise că Alexandru Ioan Cuza va fi votat de toată lumea ca dormitor al Țării Românești. Și de asemenea, un alt element important care apare în acest tablou, se vede undeva în fundal o fereastră deschisă și unul din deputați care face semne unei mulțimi adunată afară. Se știe că atunci, pe dealul Mitropoliei, fusese convocată o adunare de către susținătorii Unirii, de către Partida Unionistă, care era adusă acolo cu un scop foarte clar, în cazul în care se întâmpla ceva neprevăzut, să fie gata de a determina alegerea celui care fusese ales deja în Moldova, anume Alexandru Ioan Cuza și ca domn al Țării Românești.

Un document important expus la Muzeul Unirii este adus de la Arhivele Naționale din Iași. Este vorba despre certificatul de deces, o copie după documentul înregistrat la Ruginoasa, a explicat arhivista Ina Chirilă:

Este un act care a fost practic transcris după actul de moarte întocmit la comuna urbei, cum apare în acte, a orașului, Haidelberg, în Germania, unde s-a întâmplat decesul domnitorului. Am ales această piesă, spunem noi, una dintre cele mai valoroase legate de acest moment comemorativ. Arhivele însă au o serie de alte documente valoroase legate de viața și activitatea lui Alexandru Ioan Cuza, dar mai ales documente legate de măsurile de consolidare a statului, cum bine știm, format după actul din 24 ianuarie 1859. Arhivele au avut o soartă, după acest moment istoric favorabil formării statului național român, au avut o soartă, cumva, Arhivele din Iași, mă refer, o soartă nefericită. Au fost în pragul chiar dizolvării Arhivele Principatului Moldovei, înființată o instituție încă de la 1832. Dar odată cu constituirea Direcției Generale cu sediul la București, în noua capitală a statului, Arhivele din Iași au fost practic golite, la propriu, de cele mai valoroase documente pe care noi le adunasem până atunci în depozitele noastre.

Expoziția „Alexandru Ioan Cuza 150” va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 17.00, până pe 30 iulie.