Hegedüs Csilla şi Bogdan Aurescu au depus jurământul de învestitură în funcţiile de ministru al Culturii şi vicepremier, respectiv ministru de Externe

Publicat de Andreea Drilea, 24 noiembrie 2014, 16:36 / actualizat: 24 noiembrie 2014, 19:30

”Îi felicit pe cei doi miniştri şi, cu scuzele de rigoare, felicitări în mod deosebit pentru nominalizarea de la Ministerul de Externe. Este un moment în care e nevoie de stabilitate şi seriozitate, mai ales că funcţia prezidenţială este într-un moment de tranziţie”, a spus preşedintele Traian Băsescu.

Traian Băsescu le-a mai transmis celor doi miniştri că le stă la dispoziţie până la 21 decembrie, oricând va fi nevoie de el.

La eveniment au mai fost prezenţi premierul Victor Ponta, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat anterior, luni, decretul prin care Bogdan Aurescu este numit în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul prin care se ia act de demisia lui Teodor Meleşcanu din funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Bogdan Aurescu în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Anterior, surse oficiale au precizat, pentru MEDIAFAX, că premierul Victor Ponta a revenit asupra propunerii de nominalizare a lui Mihnea Motoc ca ministru la Externe şi l-a propus pentru această funcţie pe Bogdan Aurescu, secretar de stat în minister.

Sursele citate menţionaseră că noua propunere a fost acceptată de preşedintele Traian Băsescu.

Propunerea a fost înaintată de Ponta la scurt timp după ce a revenit la Bucureşti, din Emiratele Arabe Unite.

Săptămâna trecută, preşedintele Băsescu a menţionat că, pentru a nu intra în stare de incompatibilitate, înainte de numirea lui Motoc în Guvern, acesta trebuie să nu mai aibă calitatea de ambsador, fiind necesar un decret de revocare din funcţia de ambasador la UE.

El a explicat că acest decret de revocare trebuie contrasemnat de către premier.

Mihnea Motoc fusese nominalizat pentru postul de ministru de Externe după ce Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţie la doar o săptămână după ce îl înlocuise pe Titus Corlăţean, din cauza problemelor de vot în diaspra la alegerile prezidenţiale.

Diplomatul Bogdan Aurescu, cunoscut pentru faptul că a condus echipa care a câştigat, în 2009, procesul de la Haga împotriva Ucrainei, este noul ministru de Externe, după demisiile lui Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu şi retragerea propunerii ambasadorului Mihnea Motoc.

Absolvent al Facultăţii de Drept, în 1996, şi al Facultăţii de Istorie, în 1998, ale Universităţii din Bucureşti, Bogdan Aurescu (41 de ani) a intrat în Ministerul de Externe în 1996, începându-şi activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate.

Între 1998 şi 2003 a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate / Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice.

În perioada 2003-2004 a deţinut funcţia de subsecretar de stat – Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar între 2004 şi 2005 pe cea de secretar de stat pentru afaceri europene.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.

În aceeaşi lună a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice, iar între august 2010 şi februarie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri europene.

În perioada martie – iunie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri globale, iar din iunie 2012 este secretar de stat pentru afaceri strategice.

În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

Bogdan Aurescu este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga şi membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei.

Este doctor în ştiinţe juridice şi, din 2012, este conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept – Universitatea din Bucureşti, debutând în activitatea didactică în 1998.

În 2007 a fost decorat cu Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler, iar în 2009 cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler şi cu Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009). În 2013 a primit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer şi Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze.

Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 13 volume în domeniul dreptului internaţional.

Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul MAE, Bogdan Aurescu deţine două apartamente în Bucureşti.

Are două depozite bancare, în valoare de peste 50.000 de euro, respectiv, de aproape 20.000 de euro.

În 2007 a contractat un credit ipotecar în valoare de 34.500 de franci elveţieni.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 18 noiembrie, decretul prin care se numeşte în funcţia de membru al Guvernului Hegedüs Csilla, ministru al Culturii şi viceprim-ministru.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, anunţase anterior că Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii, este propunerea Uniunii pentru conducerea ministerului.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 8 august, că a respins propunerea ca Rozalia Biro, propusă de UDMR, să ocupe portofoliul Culturii. „În ceea ce priveşte propunerea legată de doamna Rozalia Biro pentru Ministerul Culturii, am respins propunerea primului ministru, cu menţiunea că e o propunere necorespunzătoare funcţiei”, a spus preşedintele Traian Băsescu, într-o declaraţie de presă.

Anterior, Kelemen Hunor a ocupat funcţia de ministru al Culturii, începând din luna martie până în septembrie, când a demisionat.

Csilla Hegedus este secretar general adjunct al Departamentului pentru cultură din cadrul UDMR, secretar general adjunct şi vicepreşedinte al Organizaţiei de Femei a Uniunii.

Potrivit CV-ului secretarului de stat, publicat pe site-ul Uniunii, aceasta a urmat, între 2006 şi 2009, cursurile Universităţii din Pecs, Ungaria, Facultatea de Dezvoltare a Resurselor Umane, Pecs, fiind licenţiată în andragogie. De asemenea, aceasta este licenţiată în economie, urmând, între 1992 şi 1997, cursurile Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice, cu studiile efectuate la Universitatea Dimitrie Cantemir din Cluj-Napoca.

Csilla Hegedus a ocupat funcţia de consilier personal al ministrului Culturii în perioada 2010 – 2012, iar, între 1997 şi 2014, aceasta a fost director executiv al Fundaţiei Transilvania Trust.

De asemenea, aceasta a fost membru al juriului internaţional al Uniunii Europene (DG EAC) şi Europa Nostra privind patrimoniul cultural, consultant de specialitate în probleme de management al patrimoniului cultural al principesei Margareta a României, profesor asociat al cursului postuniversitar de specializare în reabilitarea patrimoniului construit din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializarea managementul patrimoniului construit, profesor asociat al cursului postuniversitar al Arhitectural Association, Marea Britanie, cu specializarea managementul programelor de finanţare pentru patrimoniul cultural.

În 2008, Csilla Hegedus a participat pe listele UDMR pentru funcţia de consilier judeţean Cluj, iar, în perioada 2008 – 2009, a fost vicepreşedinte economic UDMR Cluj.

Aceasta este autoare şi coautoare a mai multor articole şi lucrări ştiinţifice legate de restaurarea şi managementul patrimoniului construit.

Potrivit sursei citate, Csilla Hegedus este un „utilizator experimentat” al limbii române, atât scrisă, cât şi vorbită, la fel ca şi limba engleză. În ceea ce priveşte limba germană, Csilla este „un utilizator elementar”.

Potrivit declaraţiei de avere, Csilla Hegedus are două terenuri, unul de 1.300 de metri în comuna Gârbău din judeţul Cluj şi unul de 170 de metri în Cluj-Napoca. De asemenea, are o locuinţă în Cluj-Napoca, de 89 de metri pătraţi, şi una în comuna Gârbău, de 157 de metri pătraţi.

Totodată, Csilla Hegedus are trei conturi bancare, în valoare de 28.345 de lei, 3.785 de euro, respectiv 16.337 de lei. Tot potrivit declaraţiei de avere, aceasta a vândut în ultimele 12 luni o casă şi un teren, din satul Pata, pentru suma de 60.000 de euro.

Csilla Hegedus are 30% părţi sociale la firma S.C. Pro Utilitas S.R.L, valoarea totală a părţilor sociale fiind de 66 de lei. De asemenea, aceasta este membru în Consiliul Director al Fundaţiei Transilvania Trust, parte neretribuită, şi membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii este şi membru ICOMOS România, Europa Nostra, secretar general adjunct al UDMR şi vicepreşedinte al organizaţiei de femei a Uniunii.

Fundaţia Transilvania Trust, al cărei director a fost între 1997 şi 2014, a beneficiat de contracte în valoare de 200.000 de euro de la Education, Audiovisual and Culture Executive Agency, un contract încheiat pe 27 noiembrie 2013, de o predecontare de 75.000 de euro de la EEA Grants, un alt contract de 5.000 de lei de la Primăria şi Consiliul Local Cluj în 2014, 6.000 de lei şi 4.000 de lei de la Consiliul Judeţean Cluj, 14.600 de lei de la Uniunea Arhitecţilor din România, 30.000 de euro de la Fondul Cultural Naţional din Ungaria, 600.000 de forinţi de la Fondul Bethlen Gabor din Ungaria.

Potrivit declaraţiei de avere publicate pe Ministerul Culturii, în ultimul an fiscal, Hegedus Csilla a primit suma de 36.105 lei ca director executiv al Fundaţiei Transilvania Trust şi 57.807 lei ca secretar general adjunct al UDMR Bucureşti. De asemenea, Csilla Hegedus a primit suma de 8.520 de lei ca expert al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi 4.306 euro ca expert al Comisiei Europene.

Potrivit declaraţiei de interese publicate pe Ministerul Culturii, Szabo Balint Gyorgy, rudă de gradul 1 cu Csilla Hegedus (este tatăl acesteia), care deţine firma SC Utilitas CCPDRPC SRL, are peste 10 contracte cu diverse entităţi, printre care cu Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca şi cu municipalitatea Bistriţa.

Preşedintele Traian Băsescu participă luni, la ora 19,00, la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de către Hegedus Csilla în funcţia de ministru al Culturii şi viceprim-ministru şi de către Bogdan-Lucian Aurescu în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Ceremonia va avea loc la Palatul Cotroceni, Sala Unirii, informează Departamentul de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale. (mediafax.ro, Agerpres/FOTO rador.ro)

(FOTO) Furtunile violente din Maroc au provocat inundaţii şi viituri de proporţii

Publicat de Andreea Drilea, 24 noiembrie 2014, 15:42

Potrivit unui bilanţ furnizat de autorităţi luni dimineaţa, numărul morţilor se ridică la 17, în timp ce 24 de persoane sunt date dispărute. Apele ieşite din matcă au dezrădăcinat copaci, au inundat drumuri naţionale şi poduri şi au distrus case şi maşini.

Intemperiile şi viiturile nu sunt rare în Maroc, dar violenţa ultimelor precipitaţii este totuşi remarcabilă: potrivit postului 2M, precipitaţiile au atins 250 de mm în câteva ore în unele zone muntoase. Apele s-au deversat apoi pe pante şi au ajuns în zonele semi-deşertice din sudul ţării.

Autorităţile au intensificat în ultimii ani sistemul de alertă în unele văi ale munţilor Atlas, mai ales în Ourika, la sud de Marrakech. Această regiune turistică a fost îndoliată în 1995 de viiturile care au făcut sute de victime. (Agerpres/FOTO aljazeera.com, tengrinews.kz, nst.com.my)

Havrileţ: Preţul gazelor nu va creşte; este posibilă o majorare la energia termică furnizată consumatorilor casnici racordaţi la sistemul centralizat

Publicat de isoreanu, 24 noiembrie 2014, 10:53 / actualizat: 24 noiembrie 2014, 14:13

‘Aceste centrale termice funcţionează în zona eligibilă şi în mod normal ar trebui să-şi ia gaze naturale din zona concurenţială, care au preţ mai mare decât preţul pe care îl au consumatorii casnici, care până în 2021 vor beneficia de un program de creştere etapizată şi nu se pune problema de creştere a preţului la acest tip de consumatori, ci doar la consumatorii casnici, care sunt discriminaţi, pentru că centralele termice de care aparţin ei sunt obligate să ia gaze naturale de pe piaţa concurenţială la preţuri de industrie’, a spus Havrileţ, care a participat la o dezbatere privind modificarea Legii 123 a energiei, găzduită de Camera Deputaţilor.

Havrileţ consideră că este necesară o modificare legislativă şi aplicarea unui tratament egal consumatorilor.

‘Se pune problema unei modificări legislative, astfel încât să se elimine această discriminare şi atunci şi consumatorii casnici care sunt racordaţi la centralele termice de cartier să beneficieze de acelaşi tratament, în sensul accederii la acelaşi calendar de preţuri până în 2021 ca şi consumatori casnici care se alimentează direct’, a arătat preşedintele ANRE.

Acesta a spus că, de la momentul liberalizării pieţei gazelor, în acest an, au apărut diferenţe de preţ la furnizori.

‘Din acest an, din momentul în care am liberalizat piaţa non-casnică, există o diferenţă, de la 90 de lei pe Megawat la consumatorii industriali, faţă de 53 de lei la consumatorii casnici. Asta înseamnă că din această iarnă ar exista această discrepanţă majoră, care ar putea să aducă la energia termică un preţ mai mare, pentru că ar fi utilizate gazele la preţul industrial. Am sesizat Departamentul de Energie. Suntem într-o colaborare, şi în această săptămână cred că va ieşi un prim draft de ordonanţă de urgenţă de modificare a legii şi de aducere la acelaşi numitor a consumatorilor casnici, indiferent de unde îşi iau energia termică’, subliniază Havrileţ.

Gazele s-ar putea scumpi cu 35% de la 1 ianuarie pentru marii consumatori.

Afirmaţia a fost făcută în urmă cu puţin timp de deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Servicii şi Industrii.
Creșterea ar putea fi cauzată de liberalizarea pieței gazelor.

“Această majorare ar discrimina consumatorii care dețin o centrală termică. Liberalizarea la noi a fost extinsă până în 2021”, a mai spus Iulian Iancu. (Agerpres, mediafax.ro,/FOTO www.libertatea.ro)

(GALERIE FOTO) Bilanţul victimelor provocate de furtuna de zăpadă ce a lovit regiunea Buffalo a crescut

Publicat de Andreea Drilea, 21 noiembrie 2014, 09:04

Numeroase şosele au rămas închise circulaţiei pentru a permite autorităţilor să elibereze sute sau chiar mii de vehicule abandonate pe autostrăzi şi drumuri secundare.

Peste 100 de şoferi au rămas înzăpeziţi în maşini chiar şi 36 de ore, iar peste 10.000 de persoane au rămas fără electricitate.

Instituţiile publice au rămas închise.

Autorităţile au spus că starea vremii se va mai ameliora, dar vor fi condiţii de inundaţii după topirea zăpezii.

Stadionul din regiune a fost complet înzăpezit, iar un meci de fotbal între Buffalo Bills şi New Youk Jets ar putea fi amânat, deoarece nu a fost stabilită o nouă locaţie pentru joc.

Voluntarii care vor ajuta să dea cu lopata zăpada de pe stadion, vor primi 10 dolari sau bilete gratuite la meci. (Radio Iaşi/FOTO nbcnews.com)

Bilanţul epidemiei de Ebola a ajuns la 5.420 de morţi

Publicat de Andreea Drilea, 20 noiembrie 2014, 07:08 / actualizat: 20 noiembrie 2014, 9:10

Bilanţul precedent al OMS, publicat pe 14 noiembrie, era de 5.177 de morţi din 14.413 cazuri. Noul bilanţ prezintă date înregistrate până la 16 noiembrie.

OMS estimează că cifrele acestor bilanţuri sunt subestimate.

Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci şi până la 16 noiembrie 2014, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.192 de persoane în această ţară, din 1.971 cazuri.

De asemenea, s-au înregistrat 2.964 de morţi în Liberia, din 7.069 de cazuri.

În Sierra Leone, OMS a înregistrat 1.250 de decese din 6.073 de cazuri declarate.

În Mali, ultima ţară afectată de virus, OMS a semnalat 6 cazuri care au provocat 5 decese.

Bilanţul din Nigeria şi Senegal a rămas neschimbat pentru mai mult de 49 de zile, cu 20 de cazuri dintre care opt mortale în Nigeria şi un caz în Senegal, un student din Guineea a cărui vindecare a fost anunţată de către autorităţi la 10 septembrie. Aceste două state au fost retrase de pe lista ţărilor afectate grav de epidemia de Ebola.

Bilanţul privind decesele înregistrate în rândul personalului sanitar s-a agravat, cu 329 de morţi din 568 de contaminări (324 de decese şi 570 de cazuri în bilanţul precedent). Mai multe cazuri de contaminare au fost retrase din bilanţ.

În Statele Unite, au fost înregistrate patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii.

Spania a înregistrat un caz de contaminare cu virusul Ebola, o asistentă care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie. Infirmiera a fost între timp declarată vindecată. (mediafax.ro/FOTO europarl.europa.eu)

Prognoză ANM: Vremea se răceşte în următoarele două săptămâni; ninsorile apar după data de 25 noiembrie

Publicat de Andreea Drilea, 17 noiembrie 2014, 13:09

În Banat, în primele zile ale intervalului, vremea se va menţine uşor mai caldă decât în mod obişnuit în a doua decadă a lunii noiembrie, cu temperaturi maxime, în medie, de 13-14 grade. Începând din 20 noiembrie, însă, valorile termice vor scădea, devenind normale pentru această perioadă din an şi apoi urmând a se situa chiar sub mediile climatologice, cu un ecart mediu al maximelor de 6-9 grade, mai mici în ultimele zile ale lunii, spre 4 grade. Regimul minimelor nocturne va avea aceeaşi evoluţie, astfel că, la început, acestea vor fi mult mai ridicate decât cele obişnuite, cu o medie de 5-8 grade, apoi vor scădea continuu, urmând a se situa, în medie, între zero şi două grade Celsius, cu valori uşor negative spre sfârşitul lunii. Vor fi ploi pe arii extinse, cu caracter temporar, în perioada 17-21 noiembrie, iar probabilitatea pentru precipitaţii va creşte din nou spre sfârşitul intervalului de prognoză, când acestea vor fi mixte.

În Crişana, intervalul de prognoză va debuta cu o vreme mai caldă decât în mod obişnuit în a doua decadă a lunii noiembrie, cu temperaturi maxime, în medie, de 12-14 grade. Începând din 20 noiembrie, însă, valorile termice vor scădea, devenind normale pentru această perioadă din an, iar local chiar sub mediile climatologice, cu un ecart mediu al maximelor diurne de 5-9 grade, uşor mai mici spre sfârşitul lunii. Regimul minimelor nocturne va avea aceeaşi evoluţie, astfel că la început acestea vor fi mult mai ridicate decât cele obişnuite, cu o medie de 5-7 grade, apoi vor scădea continuu, urmând a se situa, în medie, între zero şi două grade, iar spre sfârşitul lunii în jurul a -2 grade Celsius. Vor fi ploi pe arii extinse, cu caracter temporar, în perioada 17-20 noiembrie, iar ulterior se estimează o creştere a probabilităţii pentru precipitaţii slabe mixte abia după data de 25 noiembrie.

Pentru regiunea Transilvaniei, în primele zile ale intervalului se anunţă o vreme uşor mai caldă decât în mod obişnuit în a doua decadă a lunii noiembrie, cu temperaturi maxime, în medie, de 10-12 grade. Însă, începând din 20 noiembrie, valorile termice diurne vor scădea, devenind normale pentru această perioadă din an şi apoi urmând a se situa chiar sub mediile climatologice, cu un ecart mediu al maximelor de 4-7 grade, mai mici către sfârşitul lunii, spre două grade Celsius. Regimul minimelor nocturne va avea aceeaşi evoluţie, astfel că la început acestea se vor situa, în cea mai mare parte a regiunii, peste cele obişnuite, cu o medie de două şi 5 grade, apoi vor scădea continuu, urmând a se a se încadra între -2 şi două grade, cu valori medii local mai mici, spre -5 grade, către sfârşitul lunii. Pe arii extinse, vor fi ploi, în primele zile, moderate cantitativ în jurul datei de 19 noiembrie, iar în restul intervalului vor fi precipitaţii în general slabe, cu caracter local, care, după data de 20 noiembrie, vor fi mixte.

În Maramureş, în primele zile ale intervalului, vremea se va menţine mai caldă decât ar fi normal în această perioadă din an, astfel că temperaturile maxime vor fi de 11-13 grade, în medie. Începând din 20 noiembrie, valorile termice vor scădea treptat, urmând a se situa sub mediile climatologice ale perioadei, cu un ecart mediu al maximelor diurne de 5-8 grade, mai mici, spre două grade, la sfârşitul lunii. Aceeaşi evoluţie este estimată şi în privinţa regimului minimelor nocturne, care vor scădea de la valori, în medie, de 4-7 grade în primele nopţi, la un ecart de la -1 la 3 grade, după data de 21 noiembrie, cu temperaturi chiar şi mai mici spre sfârşitul lunii, când se vor situa, în medie, în jurul a -4 grade. În intervalul 17-21 noiembrie, vor fi precipitaţii pe spaţii extinse, cu caracter temporar, predominant sub forma de ploaie. Probabilitatea pentru precipitaţii mixte, în general slabe, va creşte după data de 25 noiembrie.

În Moldova, în primele zile ale intervalului, regimul termic va fi caracterizat de valori apropiate de cele normale în a doua decada a lunii noiembrie, cu temperaturi maxime, în medie, de 6-9 grade şi minime de 3-6 grade. Începând din 20 noiembrie, însă, vremea se va răci treptat, temperaturile urmând a se situa sub mediile climatologice specifice perioadei, cu valori medii ale maximelor diurne de zero şi 4 grade şi ale minimelor nocturne între -4 şi două grade. În prima săptămână probabilitatea pentru precipitaţii se menţine ridicată, acestea urmând a fi mai frecvente şi, izolat, în cantităţi mai însemnate în data de 19 noiembrie, când vor predomina ploile, dar şi în 20-21 noiembrie când sunt de aşteptat precipitaţii mixte.

În Dobrogea, în primele zile ale intervalului, valorile termice vor fi uşor peste cele caracteristice perioadei calendaristice, cu maxime de 11-14 grade şi minime de 7-9 grade, mediat pe regiune. Începând din 21 noiembrie, vremea se va răci, valorile termice urmând a se situa sub mediile climatologice, cu maxime diurne de 3-6 grade şi minime nocturne situate, în general, între zero şi două grade. În intervalul 17-21 noiembrie, probabilitatea pentru ploi va fi destul de ridicată, iar în data de 19 noiembrie acestea se vor semnala pe arii extinse şi pot fi mai însemnate cantitativ. Probabilitatea pentru precipitaţii, mixte şi, în general, slabe cantitativ, va creşte din nou începând cu 25 noiembrie.

În Muntenia, intervalul de prognoză va debuta cu o vreme normală termic pentru această dată, chiar uşor mai caldă spre mijlocul săptămânii, astfel că temperaturile maxime vor fi, în medie, de 9-13 grade. Abaterea pozitivă faţa de mediile specifice perioadei va fi şi mai evidentă la valorile nocturne de la începutul intervalului, acestea urmând a se încadra între 5 şi 7 grade, mediat pe regiune. Începând din 21 noiembrie, regimul termic va scădea sub cel normal al perioadei, atingând, în medie, 4-8 grade la valorile diurne între -3 şi un grad la cele nocturne. În perioada 17-22 noiembrie, probabilitatea pentru ploi se menţine relativ ridicată, în special în data de 19 noiembrie, când acestea vor fi, în general, moderate cantitativ. Spre sfârşitul primei săptămâni şi după data de 25 noiembrie, precipitaţiile, slabe cantitativ, vor fi mixte.

Pentru zona Olteniei, intervalul de prognoză va debuta cu o vreme normală termic pentru data din calendar şi chiar uşor mai caldă spre mijlocul săptămânii, astfel că valorile maxime vor fi, în medie, de 9-13 grade. Din 21 noiembrie, temperaturile vor scădea, devenind mai mici decât cele normale în această perioadă din an, cu un ecart mediu de 4-8 grade la cele diurne şi între -2 şi două grade la minimele nocturne. În perioada 17-21 noiembrie, vor fi ploi pe arii extinse, în special în 18-19 noiembrie, când acestea vor fi în general moderate cantitativ. După data de 25 noiembrie va creşte probabilitatea pentru precipitaţii mixte.

La munte, regimul termic se va situa la începutul intervalului în general peste cel climatologic normal, cu valori diurne în medie de 4-7 grade şi minime de la zero la două grade. Din data de 20 noiembrie, vremea se va răci accentuat, astfel că pe timpul nopţilor temperaturile vor fi exclusiv negative, spre o medie între -7 şi -4 grade Celsius, iar în cursul zilelor valorile termice se vor situa în jurul limitei de îngheţ. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată în prima săptămâna a intervalului de referinţă. La început vor fi mai ales ploi, iar la peste 1.700 metri precipitaţii mixte, dar în 20 şi 21 noiembrie vor predomina ninsorile. Precipitaţii, în general, slabe cantitativ, mai ales ninsori, se vor semnala din nou după data de 25 noiembrie.

Estimarea temperaturilor este realizată folosind produsele numerice ale Centrului european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia, menţionează ANM. (Agerpres/FOTO majamaki.com/)