Isărescu: Ordonanţa 114, risc sever la adresa stabilităţii financiare

Publicat de , 5 iunie 2019, 13:37

‘Câteva cuvinte despre al doilea risc sistemic prezentat în Raport. E vorba de riscul legislativ, de instabilitate legislativă. Ordonanţa 114 din 2018, adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Naţionale, fără negocieri, discuţii, consultări cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, aşa cum cere Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare şi prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar’, a declarat Mugur Isărescu.

El a precizat că BNR s-a implicat în modificarea acestei ordonanţe în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, cadrul legal pe care îl are România pentru discutarea acestor chestiuni. Banca a avut un mandat clar în trei puncte: să fie eliminată legătura dintre taxă şi ROBOR, să fie diminuat nivelul taxei şi să fie redusă baza de impozitare. Guvernatorul a spus că toate au urmărit diminuarea riscului sistemic, dar forma la care s-a ajuns prin Ordonanţa 19 din 2019 a marcat atingerea obiectivelor însă este o soluţie de avarie.

‘Riscul legislativ ridicat rezultă şi noi menţionăm nu numai din faptul că Ordonanţa 114 a putut să apară aşa cum a apărut, peste noapte şi înaintea sărbătorilor de iarnă, dar şi din caracterul incert, impredictibil altor schimbări legislative din ultima vreme, din absenţa studiului de impact în toate cazurile şi din lipsa consultării cu părţile interesate. Seria de iniţiative legislative care au fost deja declarate neconstituţionale contribuie din plin la conturarea acestui risc pe care Raportul îl menţionează’, a declarat Mugur Isărescu.

El a menţionat că stabilitatea financiară reprezintă un bun public subliniat în permanenţă de Banca Naţională.

‘Sper din toată inima să nu mai aud în spaţiul public vorbe de acestea ‘Banca Naţională ne sperie că se va prăbuşi o bancă’. Chiar asta vrem! Nu ştim ce înseamnă în orice ţară, chiar şi în ţări mari, precum Statele Unite, ce înseamnă o bancă prăbuşită? Să te joci în spaţiul public cu asemenea afirmaţii şi nu o dată, ci mod repetat, nu dovedeşte patriotism’, a mai spus Isărescu.

La sfârşitul anului trecut, Guvernul a stabilit, prin Ordonanţa 114/2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi ‘taxă pe lăcomie’. Ulterior, în luna mai a acestui an a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018, conform datelor anunţate joi de Banca Naţională a României (BNR).

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Teodorovici, despre OUG 114/2018: Legislaţia este în general modificabilă, dacă argumente rezonabile există

Publicat de , 8 februarie 2019, 19:42

‘Discuţiile au fost pe fiecare sector în parte. Chiar şi eu am avut, ştiţi bine discuţii şi săptămâna asta la Banca Naţională, subiectul de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare fiind efectele Ordonanţei 114/2018. BNR ne-a pus la dispoziţie un studiu de impact, să spunem, pe care îl ştiam în mare măsură şi atunci când am adoptat Ordonanţa în Guvern. Eu zic că cei care au încredere în modul în care Guvernul acţionează o să şi vadă confirmarea faptului că măsurile pe care le-am luat, fie şi pe 114 sunt cele corecte. Nu aş vrea să anticipez acum o modificare sau nu a acestei ordonanţe. Legislaţia este în general modificabilă, să spunem, dacă argumente rezonabile există. Acesta este ceea ce contează’, a declarat vineri, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria, după aprobarea proiectului de buget pe 2019.

Întrebat în ce zone ar putea fi modificată OUG 114/2018, ministrul Finanţelor a răspuns: ‘Zonele unde argumentele sunt pertinente şi rezonabile’.

El a adăugat că au avut loc discuţii în aceste context şi credinţa sa este că lucrurile se vor aşeza ‘aşa cum ne dorim cu toţii’.

‘Legat de 114 sau de ROBOR, mai concret de ROBOR, discuţia se va purta încă o dată în următoarea şedinţă a Consiliului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, pe 18 februarie, dată până la care acel grup de lucru pe care noi l-am constituit în comitet va trebui să prezinte comitetului câteva alternative, câteva scenarii. Şi cum spuneam şi în alte declaraţii trebuie să vedem foarte clar dacă modul de calcul de astăzi al ROBOR-ului este cel mai bun, cel mai corect, fie şi el în urma unei înţelegeri între bănci, cum domnul Guvernator spunea ieri. Şi acest comitet va decide într-un fel sau altul. Speranţa, dorinţa şi credinţa mea este că acea propunere va fi una pe care românii o aşteaptă, astfel încât în urma acestei decizii să scadă costurile cu ceea ce ei au de plătit către bănci pentru împrumuturile pe care le au în lei. După 18 februarie se poate discuta de o eventuală adaptare unui cadru legislativ astăzi în vigoare’, a explicat Teodorovici.

De asemenea, ministrul Finanţelor s-a declarat optimist în ceea ce priveşte mecanismul de calcul al ROBOR. ‘Pot să vă spun, ca persoană mai în vârstă ca domnia sa în ceea ce înseamnă lucrul în administraţie, că nimic nu este imposibil’, a spus şeful de la Finanţe, adăugând că pe restul sectoarelor discuţia se poartă cu celelalte ministerele de resort.

Guvernul a stabilit la finele anului trecut, prin ordonanţa 114/2018, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi ‘taxă pe lăcomie’.

Banul public, indiferent că vorbim de sănătate, de partea socială, de zona de servicii, de apărare sau de oriunde, banii trebuie cheltuiţi corect şi eficient pentru români, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria, după aprobarea proiectului de buget pe 2019.

El a fost întrebat dacă s-a decis o reducere a bugetelor serviciilor de informaţii.

‘Ce să vă spun la punctul meu de vedere. Am făcut o propunere. Mai departe nu mă feresc să o spun şi sper să înţeleagă toţi cei care sunt să spunem într-o situaţie de acest tip, fără supărare, este vorba despre banul public şi indiferent că vorbim sau mai ales dacă vorbim de sănătate, de partea socială, de zona de servicii, de apărare, oriunde, banii trebuie cheltuiţi corect, eficient, pentru români. Dacă avem structuri supraîncărcate ca număr, ca atribuţii, atribuţii care se suprapun cu altele, ale altor instituţii, atunci trebuie să luăm o decizie ca acei bani să fie alocaţi acolo unde e nevoie. Ca ministru de Finanţe, că e zona de servicii, că e zona de sănătate, zona socială, va trebui să acţioneze exact în acest sens. Vor fi unii supăraţi, vor fi unii necăjiţi, dar prefer să fie bucuroşi românii cărora banii aceştia le sunt alocaţi’, a spus Eugen Teodorovici.

Întrebat dacă siguranţa demnitarilor străini sau cea naţională ar putea fi afectate de o eventuală reducere a acestor bugete, Teodorovici a susţinut că ‘este prea mult spus’ şi că ar trebui să ne întrebăm despre anumite activităţi care nu se mai desfăşoară, dar sunt bugetate. El a precizat că nu are în prezent pază sau protecţie asigurată.

‘Ca şi guvern ştiţi foarte bine am făcut o propunere de buget, am discutat-o anul trecut în CSAT, care trebuie să dea un aviz legat de bugetele structurilor membre în CSAT, să spunem. Dacă s-ar fi făcut o astfel de modificare de buget cu siguranţă ar fi trebuit să trecem sau procedural ar fi trebuit să trecem şi prin CSAT, fapt ce ar fi întârziat discutarea – dezbaterea bugetului. Acum am făcut noi această propunere. În Parlament vom vedea care sunt în comisiile de profil discuţiile, care vor fi amendamentele şi mai ales votul final’, a mai spus Eugen Teodorovici.

De asemenea, el a afirmat că pentru Parchete şi partea de DIICOT din Parchet au fost alocate sumele necesare pentru salarii în 2019.

(Agerpres/FOTO money.ro)