Reprezentanţii TikTok, audiaţi săptămâna viitoare în Parlamentul European în legătură cu alegerile din România

Publicat de Andreea Drilea, 29 noiembrie 2024, 10:06

‘Mediul digital trebuie să fie unul sigur, lipsit de manipulări şi ingerinţe care să afecteze discursul civic şi procesele democratice. În urma intervenţiei mele de ieri (miercuri – n.r.) în Parlamentul European, Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor (IMCO) a decis să organizeze marţi, 3 decembrie, o audiere oficială cu reprezentanţii TikTok. Tema va fi ‘Îndeplinirea obligaţiilor TikTok prevăzute în Directiva Serviciilor Digitale (DSA) în contextul ultimelor evoluţii”, a transmis Dan Nica pe pagina sa de Facebook.

‘Directiva Serviciilor Digitale obligă platformele mari să evalueze riscurile sistemice şi să le gestioneze responsabil, astfel încât procesele electorale şi discursul civic să fie protejate. Această audiere este un pas important spre transparenţă şi responsabilitate, un moment în care putem spera la măsuri clare care să protejeze democraţia în România şi în Europa. Un lucru este foarte clar: democraţia nu trebuie să fie niciodată de vânzare!’, a adăugat el.

Dan Nica, liderul delegaţiei PSD în PE, a solicitat, miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Colegiului Comisarilor să ofere răspunsuri referitoare la ‘entităţile străine’ care ‘s-au amestecat’ în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.

Joi, în conferinţa de presă zilnică de la Bruxelles, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat, răspunzând unei întrebări din partea jurnaliştilor, că vineri va avea loc o ‘masă rotundă’ între autorităţile române şi reprezentanţii TikTok, organizată de executivul comunitar, ‘dată fiind situaţia actuală din România’.

El a mai precizat că la întâlnire au fost invitate şi alte platforme şi că este un ‘exerciţiu obişnuit’ înainte de alegeri. ‘Este o practică obişnuită pe care tindem să o facem în cadrul Directivei Serviciilor Digitale, pentru că alegerile corecte şi libere sunt centrul democraţiilor noastre’, a adăugat purtătorul de cuvânt.

România a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie formală asupra TikTok, platformă de socializare cu acţionariat chinez, în baza regulilor comunitare privind social media.

Joi, într-o declaraţie transmisă AGERPRES, reprezentanţii TikTok au spus că, până în prezent, nu au fost găsite dovezi ale unei ‘operaţiuni de influenţă ascunsă’ pe platformă, în ultimele săptămâni, legate de alegerile prezidenţiale din România şi nici dovezi de influenţă străină. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă

Parlamentul European a adoptat bugetul UE pentru 2025, prin care sunt consolidate programe esenţiale

Bugetul UE pentru 2025 a fost adoptat cu 418 voturi pentru, 185 împotrivă şi 67 abţineri. Consiliul aprobase deja acordul la 25 noiembrie. Într-un acord cu statele membre încheiat în 16 noiembrie, Parlamentul European a reuşit să obţină un buget ambiţios al UE pentru anul viitor, asigurându-se astfel că acesta va contracara provocările actuale şi va îmbunătăţi viaţa cetăţenilor europeni.

În februarie 2024, în timpul revizuirii bugetului pe termen lung al UE, Parlamentul European a obţinut creşteri substanţiale pentru priorităţi-cheie, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina, contribuţii suplimentare pe care eurodeputaţii au reuşit să le menţină în bugetul pentru 2025. De asemenea, a fost asigurată finanţarea costurilor de rambursare pentru Instrumentul European de Redresare (EURI), care sunt aproape duble faţă de suma prognozată iniţial pentru 2025, protejând totodată finanţarea pentru programe esenţiale, precum Erasmus+ sau cercetare.

Eurodeputaţii au obţinut fonduri suplimentare pentru programe esenţiale în bugetul anual pentru 2025. Ei au negociat cu succes o sumă suplimentară de 230,7 milioane euro peste propunerea iniţială a Comisiei, concentrându-se pe iniţiative-cheie, inclusiv cercetarea, sănătatea, educaţia, fermierii tineri, coordonarea schemelor de securitate socială, răspunsul la situaţii de criză provocate de dezastre naturale, acţiunea climatică, ajutorul umanitar, mobilitatea militară şi gestionarea frontierelor. Pe lângă această finanţare suplimentară, de creşteri semnificative vor beneficia programele Erasmus+ (422 milioane euro) şi Orizont Europa (20 milioane euro), aceşti bani fiind alocaţi din economiile făcute anterior.

‘Acest buget va contracara provocări urgente, inclusiv agresiunea rusă împotriva Ucrainei, presiunile continue ale migraţiei, criza tot mai profundă din Orientul Mijlociu, impactul dezastrelor naturale şi, crucial, competitivitatea economiilor noastre. Astfel, Uniunea Europeană se va putea adapta eficient la aceste realităţi presante’, a declarat preşedintele Comisiei pentru bugete a PE (BUDG), Johan Van Overtveldt.

Eurodeputatul român Victor Negrescu (grupul S&D), raportor general pentru bugetul UE 2025 (pentru secţiunea III – Comisia), a afirmat că ‘bugetul UE pentru 2025, aproape 200 de miliarde euro, este cu 6% mai mare decât cel din 2024, reprezentând o creştere de 10 miliarde euro, ceea ce ne va permite să răspundem nevoilor europenilor şi să rambursăm măsurile de redresare economică post-pandemie fără a tăia din programele-cheie”. ”Prin aprobarea bugetului UE pentru anul viitor, transmitem un mesaj puternic cetăţenilor UE că, în ciuda contextului politic şi economic dificil, UE este capabilă să se asigure cu mijloace financiare necesare pentru a implementa politicile sale şi pentru a răspunde nevoilor oamenilor’, a adăugat Negrescu.

‘Bugetul UE pentru 2025 este o realizare în perspectivă pentru anii rămaşi din cadrul financiar multianual (CFM 2021-2027). Pot confirma că am apărat cu succes priorităţile-cheie ale Parlamentului, am consolidat securitatea cibernetică şi am avansat utilizarea inteligenţei artificiale în instituţiile UE. Acest acord demonstrează angajamentul şi responsabilitatea noastră faţă de cetăţeni’, a menţionat eurodeputatul german Niclas Herbst (grupul PPE), raportor pentru celelalte secţiuni.

Peste 90% din bugetul UE finanţează activităţi în ţările membre şi în afara acestora, iar de aceşti bani beneficiază cetăţeni, regiuni, fermieri, cercetători, studenţi, ONG-uri şi întreprinderi. Spre deosebire de bugetele naţionale, bugetul Uniunii Europene este orientat în principal spre investiţii, pentru a genera creştere şi oportunităţi pe întreg teritoriul Uniunii Europene. UE are 27 de ţări membre, cu o populaţie totală de 450 de milioane de persoane. Având în vedere această amploare, bugetul anual al UE este relativ mic – în medie, între 160 şi 180 miliarde euro anual în perioada 2021-2027. Acesta este comparabil cu bugetul naţional al Danemarcei, ce are 5,6 milioane de locuitori, şi este cu aproximativ 30% mai mic decât bugetul Poloniei, ce are o populaţie de 38 de milioane de persoane.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Parlamentul European pregăteşte un pachet financiar de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova

Publicat de Andreea Drilea, 27 noiembrie 2024, 11:02

Clementina Tudor ne transmite de la sesiunea plenară de la Strasbourg că urmează să fie deschis şi un birou al Uniunii Europene în Republica Moldova: Parlamentarii europeni apreciază că rezultatul la referendumul pentru integrare europeană a Republicii Moldova obligă Uniunea la măsuri de sprijin. În calitate de raportor în Comisia de buget privind pachetul financiar pentru Republica Moldova, Siegfried Mureşan precizează că se urmăreşte adoptarea legislaţiei necesare pentru implementarea programului de sprijin, creşterea prefinanţării şi modificarea raportului între fondurile nerambursabile şi credite.

Siegfried Mureşan: Comisia Europeană a propus ca în acest plan de creştere 20% să fie fonduri nerambursabile, bani pe care Republica Moldova nu trebuie să-i returneze niciodată Comisiei Europene, 80% să fie credite, dar în condiţii extrem de avantajoase. Cel de-al treilea obiectiv este modificarea acestui raport între fonduri nerambursabile şi credite în favoarea fondurilor nerambursabile. Reporter: Obiectivul este ca în luna mai să se dea votul final pe acest pachet financiar pentru Republica Moldova. Concomitent, se fac demersuri pentru deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chişinău, după cum a declarat vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Victor Negrescu: Suntem în proces de implementare a acestei decizii şi îmi doresc ca în perspectiva alegerilor parlamentare să existe acest birou, pentru că Parlamentul din Republica Moldova va juca un rol esenţial în transpunerea legislaţiei europene şi un dialog mai clar cu Parlamentul European ne va ajuta în a le oferi consultanţa şi suportul necesar pentru o transpunere cât mai facilă.

Reporter: Demersurile parlamentarilor europeni urmăresc şi obţinerea unui nou rezultat pro-european la alegerile parlamentare din toamna anului viitor.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

La Strasbourg a început o nouă sesiune plenară a Parlamentului European

Publicat de Andreea Drilea, 26 noiembrie 2024, 07:44

Ziua de astăzi este rezervată dezbaterilor dinaintea adoptării bugetului Uniunii pentru 2025. Spre seară va fi discutată şi problema aderării integrale a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Bogdan Isopescu are detalii.

Corespondenţă de la Strabourg – Reporter: Bogdan Isopescu – Ziua va începe cu o dezbare în legătură cu sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pe fondul implicării tot mai mari a Coreei de Nord de partea Rusiei. Spre seară va avea loc o dezbatere şi despre celălalt punct fierbinte de la estul Europei, în speţă Fâşia Gaza. În jurul orei 14:00, europarlamentarii vor discuta despre rezultatul negocierilor dintre Parlamentul European şi Consiliu în legătură cu bugetul Uniunii pentru 2025. Conform europarlamentarului Victor Negrescu, unul dintre negociatori, Parlamentul a reuşit să obţină pentru anul viitor un buget cu 10 miliarde de euro mai mare decât a avut anul acesta. Este vorba de aproape 199,5 miliarde de euro sub formă de angajamente şi de 155 de miliarde de euro ca plăţi totale. Suma ia în calcul şi creditele pentru instrumentele speciale din afara cadrului financiar multianual. Spre seară va avea loc o dezbatere despre aderarea integrală a României şi Bulgariei la Schengen, o dezbatere ce vine imediat după înţelegerea de la Budapesta, conform căreia Austria îşi va retrage veto-ul din Consiliu pentru a permite acest ultim pas. Dezbaterea ar putea include şi referiri la ceea ce „Financial Times” avertiza în urmă cu câteva zile, şi anume că Parlamentul olandez ar putea bloca la începutul lui decembrie această aderare integrală.

Rador/FOTO radioiasi.ro