Suceava: CJ a pierdut dreptul de administrare a terenului pe care este construit, cu fonduri europene, depozitul ecologic de la Pojorâta

Publicat de , 1 februarie 2016, 09:48 / actualizat: 1 februarie 2016, 13:57

Curtea de Apel Cluj a admis, vineri, recursul mai multor persoane din localitatea Pojorâta faţă de o decizie a Tribunalului Suceava din 2015, anulând hotărârea nr. 64 din 9 august 2010 adoptată de Consiliului Local Pojorâta privind darea în administrarea CJ Suceava a suprafeţei de 9 hectare de teren pentru construcţia depozitului ecologic din localitate, în cadrul proiectului SMID (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor).

Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă şi executorie.

Preşedintele CJ Suceava, Ioan Cătălin Nechin Nechifor, a declarat presei, luni, că va avea un punct de vedere în ceea ce priveşte modul în care se va acţiona în continuare numai după ce va vedea motivarea instanţei clujene.

Depozitul de deşeuri de la Pojorâta este construit în proximitatea Pasului Mestecăniş, la peste o mie de metri altitudine.

Preşedintele CJ Suceava declara anul trecut că, în anul 2012, când a preluat conducerea administraţiei judeţene, proiectul era început, fiind în implementare, iar singura entitate care mai putea lua o decizie privind schimbarea locului de construcţie a depozitului este Comisia Europeană.

Totodată, comisarul european Corina Creţu declara în august 2015, la Putna, că depozitul ecologic de deşeuri ce se construieşte prin POS Mediu în Pasul Mestecăniş este în acord cu standardele de mediu, iar CE consideră că este mai igienic ca acestea să fie amplasate în munţi decât în preajma apelor.

De asemenea, comisarul european spunea atunci că, în cazul în care s-ar opri acum acest proiect, ar trebui returnaţi banii cheltuiţi.

În judeţul Suceava, s-au construit două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, ce deserveşte zona de şes a judeţului, şi un altul în comuna Pojorâta, ce urma să deservească zona de munte.

Depozitul de la Pojorâta are ca beneficiar o populaţie de circa 150.000 de locuitori, iar capacitatea sa este la jumătate faţă de cel de la Moara.

Zonele pentru construirea celor două depozite de deşeuri au fost identificate în 2009, când a fost obţinut şi avizul integrat de mediu, în baza căruia s-a făcut studiul de fezabilitate şi s-a început execuţia proiectului SMID, ce a presupus şi închiderea gropilor de gunoi neconforme, situate pe cursurile de apă din Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Fălticeni.

Pe lângă cele două depozite ecologice, proiectul SMID, în valoare de 218 milioane de lei, fără TVA, finanţat prin POS Mediu, prevedea şi înfiinţarea a 1.250 de puncte de colectare a deşeurilor şi a cinci staţii de transfer. (Agerpres/ FOTO digi24.ro)