Patru supravieţuitori ai Pogromului din 1941, cetăţeni de onoare ai Iaşului

Publicat de gabrielarotaru, 30 iunie 2021, 07:45

Primarul Mihai Chirica a decernat titlul de ‘Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi’ pentru patru supravieţuitori ai Pogromului din 1941, care sunt cetăţeni ai SUA – Frances Fletcher, Yehuda Evron, Moshe Ysassur şi Michael Cernea. Alte două distincţii au fost acordate lui Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului ‘Elie Wiesel’ şi lui Josef Wasserman, rabin din statul Israel.

Prezent la eveniment, Michael Cernea, unul dintre supravieţuitorii Pogromului din vara lui 1941 de la Iaşi, a declarat celor prezenţi că ‘acest moment este unul istoric’.

‘Deşi au fost şi alte situaţii critice şi pierderi de vieţi, pogromul de la Iaşi a fost cel mai sângeros, a dus la pierderea multor vieţi, la ruinarea multor familii, a lăsat mulţi copii orfani şi a cauzat răni care au fost foarte greu de vindecat. A trecut timpul şi trăim acum momente când crimele care s-au produs atunci sunt recunoscute. Această recunoaştere este profund semnificativă pentru transformările fundamentale care s-au petrecut în societatea României. (…) Vorbesc nu numai în numele meu, ci şi a familiei mele, pentru că este mult mai importantă cunoaşterea directă a istoriei’, a spus Michael Cernea, unul dintre supravieţuitorii Pogromului de la Iaşi din 1941.

‘E prima dată în viaţă când mi s-a spus în public că am lucrări de valoare recunoscute academic. Am lucrat cu administraţia publică din Iaşi din 2006, când am colaborat în calitate de membru al Institutului Elie Wiesell, care fusese înfiinţat în 2005 în memoria Pogromului de la Iaşi. De atunci o dată la cinci ani Institutul este partener cu administraţia locală în a organiza evenimente comemorative. (…) Amintesc Piaţa victimelor Holocaustului la Râpa Galbenă, Piaţa Drepţilor, a celor care i-au salvat pe evrei, expoziţia organizată în urmă cu un an în zona pietonală din faţa Primăriei. Vă mulţumesc pentru felul în care aţi înţeles să aduceţi în sufletul şi în conştiinţa ieşenilor o istorie care trebuie cunoscută, trebuie înţeleasă şi trebuie asumată. Aşa a fost şi trebuie să ştim pentru a învăţa din istorie. Acest titlu de ‘Cetăţean de onoare’ îl dedic memoriei părinţilor mei, în special familiei pe linie paternă’, a declarat Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului ‘Elie Wiesel’.

Un alt titlu de ‘Cetăţean de onoare’ i-a fost conferit rabinului Josef Wasserman, cel care în urmă cu 17 ani a iniţiat la Iaşi ‘Marşului Vieţii’, pentru a comemora astfel Pogromul din 1941.

‘Această zi în care aţi hotărât să mă onoraţi şi să exprimaţi o parte din sentimentele voastre este o zi emoţionantă pentru mine. Mă simt ca în urmă cu 17 ani când am decis să iau pe umerii mei sarcina comemorării holocaustului fraţilor mei evrei din România prin organizarea Marşului Vieţii. Dramatic a fost acest moment în anul 2005. Marşul Vieţii era încă nescris. Viitorul apărare fără nicio perspectivă în proprii mei ochi. Ce poate să facă un singur om fără aliaţi? Ceea ce am realizat în memoria victimelor holocaustului din Iaşi cei 17 ani mă face să spun că bilanţul vieţii mele este unul pozitiv. Astăzi am o sfântă datorie de a mulţumi cu recunoştinţă lui Dumnezeu, care m-a găsit vrednic de a păstra memoria victimelor holocaustului în aceste timpuri şi mai ales în oraşul Iaşi’, a spus rabinul comunităţilor evreieşti originarilor din România, Josef Wasserman.

‘Istoria reprezintă memoria generaţiilor dar este şi o carte cu litere mişcătoare pe care o răsfoim deseori cu litere de emoţie şi ochii încărcaţi de lacrimi. Nu toate faptele evocate în cartea de istorie sunt fapte cu care ne mândrim, dar toate aceste întâmplări bune sau rele să se transforme în lecţii de viaţă în care să învăţăm mereu câte ceva noi şi cei care urmează după noi. Pogromul din 29 iunie 1941 este o lecţie amară despre război, instigare şi suferinţă îngrozitoare. (…) Ce le putem spune mai mult decât ‘iertaţi-ne’ urmaşilor celor care au căzut victimele manipulării, urii şi discriminării? Ce mai poţi face cu excepţia unei plecăciuni cu smerenie în faţa lor? Ce mai poţi făgădui în faţa promisiunii că astfel de evenimente nu se vor mai întâmpla în vecii vecilor? E ştiut că timpul vindecă rănile.(…) Pogromul de la sfârşitul lui iunie 1941 a demonstrat că minciunile conducătorilor şi ignoranţa populaţiei nasc armate de monştri însetaţi de sânge nevinovat. La 80 de ani de la aceste evenimente tragice considerăm că am regăsit înţelepciunea, puterea, dar şi dorinţa de a reface punţile care au fost distruse atunci. Iaşiul a redevenit un oraş european, civilizat şi multicultural’, a spus primarul Mihai Chirica în alocuţiunea sa.

Prezent la eveniment, ambasadorul Confederaţiei Elveţiene la Bucureşti a declarat că această comemorare a 80 de ani de la Pogromul de la Iaşi este importantă nu doar pentru Iaşi, ci pentru întreaga ţară. În acest sens, diplomatul a menţionat că viitorul are nevoie de amintiri pentru a depăşi trecutul.

‘Evenimentele de aici sunt absolut istorice. Aţi scris o pagină de istorie a comemorării Pogromului şi a trecutului dumneavoastră. Ţara se construieşte aşa cum este pe baza trecutului ei’, a spus ambasadorul Confederaţiei Elveţiene.

Printre manifestările organizate în aceste zile la Iaşi pentru comemorarea Pogromului din 1941 s-au numărat prezentări de fotografie şi filme dedicate Pogromului de la Iaşi, precum şi un şir de conferinţe găzduite de Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi.

De asemenea, în cursul dimineţii a fost organizat Marşul Vieţii, dinspre strada Păcurari până la Cimitirul Evreiesc, unde a fost oficiat un ceremonial militar şi religios şi depunere de coroane. Tot în cursul zilei de marţi a fost inaugurat Muzeul Holocaustului, pe strada Vasile Alecsandri, în clădirea fostei Chesturi de Poliţie din 1941. La manifestările de comemorare ale Pogromului de la Iaşi au fost prezenţi ambasadori din Israel, Franţa, Elveţia, precum şi reprezentanţi ai ambasadelor din Germania şi SUA, consilierul prezidenţiali Sergiu Nistor, Alexandru Muraru, reprezentantul special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterii Antisemitismului şi Xenofobiei, dar şi directorul Institutului ‘Eli Wiesel’, Alexandru Florian şi rabinul României, Rafael Shaffer.

Evenimentele sunt organizate de Comunitatea Evreilor din Iaşi, Primăria municipiului Iaşi, Institutul Elie Wiesel şi comunităţile evreilor din România. (Agerpres/ FOTO radioiasi.ro)