Prințul Paul al României, condamnat la închisoare cu executare în dosarul ‘Ferma Băneasa’, dat în urmărire (surse)

Publicat de , 18 decembrie 2020, 06:20

‘Cu privire la persoana condamnată la pedeapsa cu închisoarea, având în vedere că nu a fost găsită la domiciliu, se demarează procedura punerii în urmărire. Se demarează activitatea de obţinere a mandatului european de arestare şi implicit a urmăririi internaţionale‘, a informat, joi seară, Poliţia Capitalei.

Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că persoana la care se face referire ar fi prinţul Paul al României.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat joi definitiv pe omul de afaceri Remus Truică la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar prinţul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. (Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

Omul de afaceri Remus Truică a fost ridicat de poliţişti, joi, de la locuinţa sa din Snagov, pentru a fi încarcerat, după ce a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare cu executare, au declarat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

‘La data de 17 decembrie, poliţiştii Staţiunii Snagov au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis la data de 17.12.2020, de către Curtea de Apel Braşov, pe numele unui bărbat, în vârstă de 50 de ani, condamnat la 7 ani închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani şi complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice‘, informează Biroul de presă al IPJ Ilfov.

Remus Truică a fost condamnat definitiv joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar prinţul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare.

În acelaşi dosar, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi la câte cinci ani închisoare cu executare.

De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracţional organizat, el fiind obligat să efectueze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3.

Apostol Muşat, fost primar al comunei Snagov, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare, acceaşi pedeapsă primind şi Nicolae Jecu, fost prefect al judeţului Ilfov.

Alte condamnări: Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela – 5 ani, Robert Roşu (avocat) – 5 ani, Niculae Dima – 4 ani, Caterina Popa – 4 ani, Gheorghe Olteanu – 4 ani, Valentin Delcea – 4 ani, toate pedepsele fiind cu executare.

Totodată, au fost condamnaţi cu suspendare Dragomira Gheorghiţă, Corina Dicu, Ioan Stoian, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu.

A fost admisă acţiunea civilă formulată de Romsilva şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, în sensul reintegrării mai multor terenuri din Snagov.

Inculpaţii trebuie să plătească în solidar către Romsilva suma de 1.019.285 euro, cu titlu de despăgubiri civile materiale.

Pedepsele date de Instanţa supremă sunt mai mari decât cele aplicate în iunie 2019 de instanţa de fond – Curtea de Apel Braşov. Truică primise 4 ani cu executare, Paul al României – 3 ani cu suspendare, iar Dan Andronic şi cei trei israelieni fuseseră achitaţi.

Remus Truică a fost trimis în judecată de DNA pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită; iar prinţul Paul pentru cumpărare de influenţă şi spălare de bani, ambele în formă continuată.

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul. (Agerpres)

Viitorul Muzeu al Locomotivelor Iași, un nou punct de atracţie al capitalei spirituale a României. Paul Zamfir (directorul clubului CFR Iaşi) şi Emil Gnatenco (ing. ceferist, regizor şi actor la clubul CFR Iaşi) prezenți în Matinalul ”Bună dimineața”.

Publicat de mihaipohoata, 2 aprilie 2019, 13:38

Bineînţeles că, la acest muzeu nu vor fi expuse doar locomotive, ci şi alte repere feroviare şi publicaţii feroviare. Pentru acest lucru, la Iaşi trebuie un buget şi poziţii de numire în schema de personal a oamenilor care vor amenaja şi coordona muzeul, inclusiv ghizi specializaţi iar oamenii care vor lucra efectiv în aceste muzee ceferiste să fie pasionaţi de tot ceea ce fac!

Pe 10 iunie 1939, sub tribunele stadionului Giuleşti din Bucureşti s-a înfiinţat primul muzeu ceferist. Numai că, în urma bombardamentelor americane din 4 aprilie 1944, de la Bucureşti, acesta a fost distrus în proporţie foarte mare.

În 1969 se redeschide Muzeul CFR din Bucureşti, locomotivele fiind trecute în anii care au urmat în tezaurul cultural al României.

Cert este că Iașul va avea, în curând, un Centru Muzeal al Locomotivelor.

Care este fundamentul acestui demers, ce trebuie exact pentru ca acest muzeu, care va fi unic în Moldova, să poată fi înființat, de unde vor fi aduse exponatele și din ce perioade vor fi acestea dar și unde va fi zona de amplasament, ne explică cei doi invitați Paul Zamfir (directorul clubului CFR Iaşi) şi Emil Gnatenco (ing. ceferist, regizor şi actor la clubul CFR Iaşi), astăzi marți, 2 aprilie 2019, în intervalul orar 9:10-9:20, din Matinalul ”Bună dimineața” – varianta optimă pentru o trezire de bun augur, pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată de Mihai Florin Pohoață.

(INTERVIU) Paul Pădurariu, fotograful care iubește foarte mult oamenii

Publicat de ralucadiaconiuc, 8 mai 2015, 23:26

(Raluca Daria Diaconiuc, corespondent Radio Iași/Foto Paul Pădurariu)

Suceava: Retrocedarea a 40.000 ha solicitată de Paul de România, respinsă definitiv de CJFF

Publicat de Lucian Bălănuţă, 18 octombrie 2014, 15:37

Sinescu a spus că l-a înştiinţat pe solicitant în legătură cu această situaţie.

Prinţul Paul de România a depus luna trecută la Prefectura Suceava cereri prin care solicita, în nume propriu, ca dobânditor al drepturilor succesorale ale Principelui Nicolae, o suprafaţă de 39.885,38 hectare, din care 34.000 de hectare de pădure, aflată pe raza ocoalelor silvice Crucea şi Broşteni. Potrivit prefectului, care este preşedintele CJFF Suceava, membrii comisiei judeţene au analizat documentaţiile transmise de comisiile locale de fond funciar din Broşteni şi Crucea şi au respins cererea.

CJFF Suceava a invalidat în luna martie 2007 o solicitare similară a Prinţului Paul, cerere de restituire ce fusese depusă în nume propriu de Paul Lambrino.

Prefectul de Suceava a fost prezent sâmbătă, în comuna Bălăceana, la semnarea unui proiect de împădurire a 32 de hectare de teren degradat de către preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), Adrian Gearâp şi primarul Nichita Babor. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)