„Bună seara, iubito” – hit cu featuring unic în muzica noastră…

Publicat de nicolaetomescu, 8 decembrie 2017, 22:09

Inițial, a fost interzisă preț de șase luni, „din cauza” versurilor directe, considerate ostentative pentru acele vremuri. Ulterior, piesa a ajuns sa fie difuzată la radio, dar numai după ora 24:00, fapt ce i-a potențat valoarea, misterul, mesajul amoros.

La sfârșitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea[3], „Electrecord” a lansat LP-ul „Bună seara, iubito” al Loredanei, care conținea piese compuse de Adrian Enescu; discul s-a vândut în peste un milion de exemplare, melodia a rămas drept cea mai cunoscută din repertoriul Loredanei Groza (fiind inclusă și pe alte albume, cântată deopotrivă în concerte)[4]…

Bună seara, iubito a fost apreciată și pe plan internațional: „Asociația Posturilor de Radio din Europa”, cu sediul în Olanda, l-a premiat pe compozitorul Adrian Enescu pentru „Cantecul inovativ al anilor ’80-’90”…

Succesul nu l-a îmbogățit pe compozitor; cei implicați au dat de necaz atunci când convingerile s-au bătut cap în cap cu impulsurile. Adrian Enescu i-ar fi interzis Loredanei[5] să mai cânte „Bună seara, iubito”… În 2009, Ion Caramitru a dat-o în judecată și a câștigat daune morale[6], din cauza faptului că artista folosea, pe un album, fără să-i ceară acordul, melodia care a făcut istorie pe scena pop autohtonă…

[1] Compozitorul Adrian Enescu s-a născut pe 31 martie 1948, la București. A urmat studii muzicale la secția pian a Liceului de muzică nr. 2 din București, apoi la secția de Compoziție a Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” (1974). Din 1977, a devenit membru al UCMR, după prima sa apariție discografică (1975), în calitate de orchestrator. Debutul discografic îl reprezintă LP-ul „Basorelief” (1977), poem-pop de mari dimensiuni, pe versurile lui Ioan Alexandru, urmat de o serie de apariții discografice – care l-au impus ca pe unul dintre compozitorii originali de la noi (LP „Bună seara, iubito” cu Loredana Groza, 1988). În paralel cu creațiile de jazz sau muzică ușoară, a colaborat intens cu regizorii de film și teatru, semnătura sa muzicală apărând în coloana sonoră a multor lungmetraje, realizări pentru care a primit numeroase distincții: Premiul ACIN în 1975, 1978, 1980, premii la Festivalul filmului de la Costinești în 1978, 1979, 1982, 1985-1988, Festivalul de la San Remo-1985, Festivalul de la Lisabona-1985. În perioada 1980-1984 a colaborat cu compania italiană de balet „Liliana Cosi”, a lucrat ca orchestrator în studiouri muzicale din S.U.A. și Canada. Peste Ocean, s-a familiarizat cu sunetele muzicii electronice/unul dintre primii promotori din România ai acestui gen muzical. După 1990, s-a implicat în diverse proiecte muzicale, cărora le-a imprimat propria amprentă. Astfel, a semnat muzica de pe discul Loredanei Groza „Diva Inamorata” (2001), apărut pe compilația „Renașterea unei națiuni”, editat de Earthtone Records (S.U.A., 2001), a creat coloana sonoră pentru lansarea celei de-a zecea colecții de modă „Janine” (2002)… De asemenea, a participat la jurizarea Festivalului DaKino (1993), a primei ediții a MTV Romanian Video Music Awards (2002). Printre realizările lui Adrian Enescu în domeniul muzicii de film sau de teatru se numără coloana sonoră a filmului „Noro”, regizat de Radu Gabrea (2002), spectacolele de teatru „Iluzia comică” de Pierre Corneille, în regia lui Alexandru Darie (Premiul UNITER pentru  „Cel mai bun spectacol”, 2000), „La țigănci”, adaptare după Mircea Eliade, în regia lui Alexander Hausvater (2001), „Anatomie. Titus. Căderea Romei” de Heiner Muller (regia Alexandru Darie, 2003). A realizat coloana sonoră pentru filmul „Second Hand” (regia Dan Pița, 2005) și muzica pentru „Femeia visurilor” (regia Dan Pița, 2005). Adrian Enescu a murit la 19 august 2016…

A fost unul dintre cei mai prolifici autori de muzică de teatru şi mai ales de film ai ultimelor patru decenii, de referinţă fiind coloanele sonore pe care le-a compus pentru filmele celebrului regizor Dan Piţa, în primul rând în anii ’80, cum ar fi „Concurs”, „Dreptate în lanţuri” sau „Pas în doi” (printre cele mai bune titluri ale cineastului). Adrian Enescu a compus muzică electronică, muzică de jazz, muzică „cultă”, muzică pop, utilizând însă aceleaşi synthesizer-e şi formule ale muzicii electronice de la acea vreme. În acest sens, primele cântăreţe cu care a colaborat au fost Crina Mardare şi Elena Perianu, din duetul „Stereo”, cărora le-a compus piesele unui disc Electrecord din 1985 (piesa „Frumoasă-i vecina noastră”, o prelucrare după o melodie folclorică, se află şi pe coloana sonoră de la „Pas în doi”). A descoperit-o şi lansat-o pe adolescenta Loredana Groza, căreia i-a compus şi produs piesele de pe primele două discuri Electrecord, „Bună seara, iubito” şi „Un buchet de trandafiri”. La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, avea să facă acelaşi lucru şi pentru altă debutantă, Silvia Dumitrescu, la albumul „Cred în tine”…

[2] Albumul său de debut „Bună seara, iubito”, a fost lansat în 1988, piesa cu același nume fiind una din cele mai cunoscute piese ale ei… Peste aproape trei decenii, pe 8 septembrie 2016, la petrecerea de lansare a grilei de toamnă a postului de televiziune Pro TV, Loredana a închis show-ul cu piesa compusă de Adrian Enescu, omul care i-a definit stilul; a cântat „Bună seara, iubite” împreună cu toți cei care au participat la petrecerea oferită de Pro TV; „A fost un omagiu adus lui Adrian Enescu” (n.n. – trecut la cele veșnice în august 2016); „Ai plecat fără să-ți spun la revedere(…) Mulțumesc Adrian Enescu pentru că mi-ai dat aripi și m-ai învățat să zbor, mi-ai dat curaj să cred în talentul meu, m-ai învățat să muncesc și să lupt zi și noapte pentru visele mele! Plecăciune, Maestro. Buna seara iubite, Te aștept ca și când… Loredana”, a scris „Diva” pe o rețea de socializare…

[3] În 1988…

[4] Colaborând, uneori, cu alți artiști pentru duet… Un exemplu este duetul cu Cornel Ilie de la „Vunk”, în concertul „Magic” (susținut de Loredana, pe 23 octombrie 2013, la „Sala Palatului”)…

[5] Realitate desprinsă dintr-un interviu pentru „Adevărul”… „Cum i-aţi interzis?”, insistase reporterul. „Simplu: Nu mai cânta! Nu mai doream să am de-a face cu acest personaj. Punct! ”…

[6] De altfel, actorul a câștigat procesul, primind daune morale în valoare de 6.000 de lei…