Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV Iași) organizează cea de a treia ediție a evenimentului dedicat întregii comunități iubitoare de animale, sub sloganul „Iubitorii de animale în comunitatea Științelor Vieții”.
Invitat la matinalul de la Radio România Iași, conf.univ.dr, prodecan responsabil cu activitatea academică în cadrul Facultății de Medicină Veterinară, Sorin Pașca:
„Animal FEST by USV Iași” va avea loc în perioada 6 – 7 mai 2023, în Rond Agronomie, pe Stadionul de Rugby, iar în cadrul manifestării vor avea loc o serie de activități dintre care amintim: concurs chinologic cu premii, demonstrații de dresaj și agilitate, progresie de dresaj cai, vizitarea Bazei hipice, Muzeului de Anatomie „Prof. Dr. H.C. Vasile Coţofan” și Compartimentului de Urgențe din cadrul Facultății de Medicină Veterinară. Printre speciile ce vor putea fi admirate în cadrul evenimentului enumerăm: câini, cai, pisici, iepuri și păsări ornamentale.
Din momentele prinse în programul celor două zile de „Animal FEST by USV Iași” mai menționăm și prezentarea animalelor oferite spre adopție în cadrul târgului „Adoptă și tu” de la USV Iași.
Proprietarii care doresc să își înscrie animalele la concursuri o vor putea face cu jumătate de oră înaintea deschiderii evenimentului, sau au posibilitatea de înscriere online, formularele putând fi găsite pe site-ul USV Iași, la adresa: https://iuls.ro/evenimente/animal-fest-by-usv-iasi/
Program
Sâmbătă 06.05.2023 (10:00 – 18:00)
Deschiderea oficială 11:00
Expoziţie şi concurs chinologic
Demonstraţie de dresaj canin cu echipe chinotehnice ale Poliției de Frontieră Iași și Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani
Expoziţie de păsări ornamentale şi animale mici
Expoziţie de animale de fermă (vaci, oi, capre)
Expoziţie de utilaje agricole
„Adoptă de la USV Iaşi” – târg de adopţii pentru câini și pisici
Vizitarea standurilor Facultăţilor USV Iaşi
Vizitarea Muzeului de Anatomie „Prof. Dr. H.C. Vasile Coţofan”, a Spitalului Clinic pentru Animale de Companie și a Bazei Hipice din cadrul USV Iași
Târg de produse agro-alimentare
Duminică 07.05.2023 (10:00 – 18:00)
Progresie de dresaj cu cai
Salon felin
Expoziție de reptile și insecte
Expoziţie de păsări ornamentale şi animale mici
„Adoptă de la USV Iaşi” – târg de adopţii pentru câini și pisici
Vizitarea Muzeului de Anatomie „Prof. Dr. H.C. Vasile Coţofan”, a Spitalului Clinic pentru Animale de Companie și a Bazei Hipice din cadrul USV Iași
Jumătate dintre românii din mediul urban au cel puţin un animal de companie
Publicat de ,
18 ianuarie 2016, 17:44
Potrivit cercetării realizate în luna decembrie de compania iSense Solutions, cei mai mulţi români au în grijă câini – 65% şi pisici – 52%.
Printre animalele de companie se mai numără peruşi, papagali – 11%, peşti – 10% şi iepuri – 4%. Conform studiului, 29% dintre persoanele care deţin animale de companie au doar câini, în timp ce 22% au doar pisici.
Potrivit cercetării, câinele se detaşează ca animalul preferat de către familiile mari – 76% dintre posesorii de animale de companie cu familii numeroase, de minimum patru membri, au câini.
Cercetarea mai relevă că hrana şi accesoriile pentru animalele de companie sunt cumpărate din hypermarketuri/supermarketuri – 63% şi petshop-uri de cartier – 46%, urmate de magazinele mari specializate 25% şi de piaţă – 23%.
Proprietarii de animale merg, în medie, de şase ori pe an la cabinetele veterinare. Principalele motive ale vizitelor la medic sunt legate de vaccinare – 58%, deparazitări interne/externe – 44%, urgenţe medicale – 43%, control de rutină – 37%, medicamente – 29% şi tăiere unghii/toaletare/înfrumuseţare – 18%, indică studiul.
În cadrul cercetării, animalul de companie a fost definit drept ‘un animal crescut din plăcere, fără a beneficia de alte foloase de pe urma acestuia’.
Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eşantion de 1.011 de respondenţi, membri ai panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România, iar culegerea datelor a fost realizată în luna decembrie 2015. Rezultatele au un grad de eroare de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.
„Oamenii au încurajat probabil pisicile să intre în locuinţele lor pentru a vâna şoarecii care mâncau cerealele pe care ei le depozitau”, a explicat Wes Warren, genetician la Universitatea Washington din St. Louis, principalul autor al acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
„Credem că oamenii au oferit hrană acelor pisici, pentru a le încuraja să se mute în locuinţele lor”, a adăugat cercetătorul american într-un comunicat.
Încercând să înţeleagă genetica domesticirii, oamenii de ştiinţă au examinat acele părţi ale genomului pisicilor care au fost alterate în urma traiului alături de oameni.
Ei au constatat la pisicile domestice o serie de modificări notabile ale genelor care joacă un rol important pentru memorie, teamă şi dorinţa de a obţine recompense. Aceste trăsături au fost asociate cu procesul de domesticire.
Anumite feline care trăiesc solitare în natură au fost astfel stimulate pentru a rămâne lângă oameni. De-a lungul timpului, oamenii au reuşit să le facă să devină mai docile.
Pisicile şi oamenii împart aceleaşi teritorii de cel puţin 9.000 de ani, un interval de timp considerat „recent” în raport cu situaţia câinilor, a căror domesticire s-a produs în urmă cu peste 30.000 de ani.
Cercetătorii au comparat genomul pisicii cu cele ale tigrului, câinelui, vacii şi omului, fapt care i-a ajutat să înţeleagă motivul pentru care aceste feline sunt aproape exclusiv carnivore şi motivele pentru care vederea şi mirosul lor diferă de cele ale altor mamifere, precum câinele.
Oamenii de ştiinţă au descoperit în genomul pisicii şi în cel al tigrului o serie de gene specifice care le permit acestora să absoarbă eficient lipidele din carnea pe care o consumă din abundenţă şi care le oferă astfel un avantaj special pentru a digera proteinele de origine animală.
Aceste gene nu au fost găsite la vaci, animale erbivore şi nici la om, al cărui regim alimentar este mult mai diversificat.
În plus, pisicile depind mai puţin decât câinii de simţul lor olfactiv pentru a-şi vâna prada: cercetătorii au descoperit mai puţine gene asociate mirosului la aceste feline decât la canide.
Proiectul de secvenţiere a genomului pisicii, început în 2007, a fost finanţat de National Human Genome Research Institute.
Obiectivul iniţial viza studiul maladiilor ereditare la pisicile domestice care sunt similare cu anumite cazuri înregistrate în rândul oamenilor.(descopera.ro/FOTO shutterstock.com)
Un cațel de talie mare sare în brațele stapânului chiar în fața biroului de recepție, în timp ce un altul își ascunde botul sub un prosop.
Cine știe, însă, dacă frica e reală sau dacă nu cumva este vorba doar despre o strategie pentru a-i face pe stapâni să renunțe la idee.
Oricum ar fi, cațeii și pisicile fac treabă bună în a te face să le plângi de milă. Nu este, însă, de ajuns pentru a scăpa de intervenția medicală.