Bucureşti şi Iaşi sunt oraşele care înregistrează constant depăşiri ale poluanţilor atmosferici
Publicat de Andreea Drilea, 23 aprilie 2015, 13:53
‘Fiecare dintre noi inspirăm, în medie, circa 15 metri cubi de aer în fiecare zi. Cu alte cuvinte, suntem mari consumatori ai acestei resurse invizibile, pe care, poate şi din acest motiv, mulţi semeni de-ai noştri o consideră nu doar inepuizabilă, ci şi mereu curată şi nepericuloasă (…) Datele de specialitate arată că, în ultimii ani, mai bine de 40% din populaţia urbană a Europei a fost expusă la concentraţii de pulberi în suspensie (PM10) care au depăşit limitele stabilite de Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În România, două oraşe înregistrează constant depăşiri ale acestui poluant: este vorba despre Capitală şi municipiul Iaşi. Tocmai de aceea, aceste aglomerări au fost încadrate în regim de gestionare I, care implică dezvoltarea de către Primăria Capitalei şi cea a Municipiului Iaşi a planurilor de măsuri de calitate a aerului, astfel încât să fie atinse valorile limită prevăzute de lege. Să nu vă imaginaţi că doar Capitala României înregistrează depăşiri ale acestui poluant. Conform datelor Agenţiei Europene de Mediu, şi capitale europene, precum Budapesta, Parisul, Praga, Roma sau Sofia sunt într-o situaţie similară, înregistrând constant depăşiri ale concentraţiilor de pulberi în suspensie’, a explicat Gavrilescu.
Ministrul Mediului a precizat, totodată, că traficul intens şi şantierele în construcţii reprezintă principalele cauze ale efectelor nocive de poluare asupra sănătăţii.
‘Fără rezerve, pot să vă spun că provocarea autorităţilor nu doar din România, ci din întreaga Europă este calitatea aerului din aglomerările urbane, din marile oraşe. Dacă aţi avut şansa să vedeţi de la distanţă un oraş aglomerat într-o zi senină, cu siguranţă aţi văzut o ceaţă gălbui-cenuşie care învăluie străzile şi clădirile. Gazele de eşapament, traficul intens, coşurile industriale, şantierele de construcţii, încălzirea rezidenţială – toate, laolaltă, se transformă în surse de poluare a aerului. Iar dintre toţi poluanţii atmosferici, pulberile în suspensie şi ozonul de la nivelul solului sunt cei care afectează cel mai grav sănătatea umană. Această situaţie este generată, în cele mai multe cazuri, indiferent de ţară, de traficul intens. În Bucureşti, de exemplu, staţia de monitorizare a calităţii aerului din trafic, care semnalează des depăşiri ale poluanţilor atmosferici, este cea amplasată la Cercul Militar, din Calea Victoriei. Însă nu doar traficul ne face aerul mai greu respirabil. În urma realizării inventarelor locale privind emisiile de poluanţi în atmosferă, pentru pulberile în suspensie, s-a constatat că principalele activităţi care afectează calitatea aerului, la fel de importante sunt şi şantierele de construcţii, încălzirea în sectorul rezidenţial şi instituţional şi sectorul industrial’, a menţionat Graţiela Gavrilescu.
În viziunea oficialului de la Mediu, atunci când vine vorba despre calitatea aerului şi sănătatea populaţiei, responsabilitatea revine autorităţilor locale, iar în sprijinul acestora a fosta elaborată şi adoptată o Hotărâre de Guvern care stabileşte Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului.
‘Responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate centrală de reglementare pentru protecţia mediului, este de a evalua şi raporta nivelul de poluanţi din atmosferă, precum şi de a crea cadrul legal pentru limitarea şi reducerea acestuia. Atunci când vorbim de sănătatea populaţiei, trebuie să fim conştienţi că, în România şi peste tot în Europa, responsabilitatea revine în primul rând autorităţilor publice locale. Astfel, primăriile au obligaţia să se prevadă şi să aplice măsuri specifice privind calitatea aerului (…) Pentru a veni în sprijinul autorităţilor locale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a elaborat o Hotărâre de Guvern care stabileşte Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului. Prin această Metodologie se stabileşte procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcţional şi o concepţie unitară de întocmire a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului. În plus, Metodologia reglementează procedurile de consultare a publicului, de aprobare, de punere în aplicare, de monitorizare şi de raportare a stadiului şi a efectelor realizării măsurilor din aceste planuri către instituţiile naţionale şi europene’, a subliniat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a participat, joi, la Conferinţa ElementAir pe tema calităţii aerului, un eveniment în cadrul căruia sunt prezenţi oameni din mediul de afaceri, politică, administraţie şi societate.
Conferinţa îşi propune să devină un cadru de dezbatere privind urgentarea elaborării Programului Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului, ce urmează să fie adoptat de Consiliul General al Primăriei Capitalei.
(Agerpres/FOTO cuzanet.ro)
