Destinaţia zilei: Portul Constanța De la Kustendge la Carmen Sylva. EU Aleg România – 5 septembrie
Publicat de Lucian Bălănuţă, 5 septembrie 2014, 21:41 / actualizat: 7 septembrie 2014, 21:50
La intersecţia rutelor comerciale din Europa şi Asia
Situat pe coasta vestică a Mării Negre, Portul Constanţa nu s-a zgârcit ca întindere şi măsoară 3.900 de hectare şi cuprinde trei subdiviziuni: portul maritim, cel fluvial şi cel militar. Să le luăm pe rând, portul maritim are o capacitate de operare anuală de 100 milioane de tone și este deservit de către 140 dane funcționale, adică locul unde acostează navele. Portul fluvial permite accesul oricărui tip de navă fluvială, barjă sau împingător, având o capacitate de operare anuală de 10 milioane de tone. În portul militar stau ancorate, când nu se află în nicio misiune, fregatele Regina Maria şi Regele Ferdinand, dar şi bătrânul submarin Delfinul, sătul de atâtea promisiuni că va mai fi vreodată funcţional. Accesul în portul militar este restricţionat. Turiştii şi localnicii pot vizita fregatele numai de Zilele Portului sau cu prilejul sosirii sau plecării unei nave militare.
Spectacolul vapoarelor şi al sirenelor. Marea privită de pe digul de larg
Este bine de ştiut că Portul Constanţa poate fi vizitat. Oricine poate pătrunde în incinta celor 140 de dane cu autoturismul, contra unei taxe de 18 lei. Desigur, accesul este restricţionat pe cele mai multe dintre dane, pentru că aparţin unor operatori privaţi, dar pentru ochii curioşilor tot se găsesc câteva vapoare care pot fi admirate de la chei. Portul Constanţa nu înseamnă însă doar nave şi Ziua Marinei Române, ci este un mic univers, care freamătă continuu, cu terminale de încărcare/descărcare, terminale de pasageri, macarale uriaşe, care operează neobosit şi faruri de intrare şi aterizare, de veghe în calea marinarilor. O incursiune pe digul de larg este o adevărată aventură, care merită trăită cel puţin o dată în viaţă. Vorbim de circa 8 kilometri de beton care înaintează în mare, pe care îi poţi parcurge cu piciorul sau cu maşina. Dacă ajungi până la capătul digului de larg poţi spune că mergi în paralel cu vapoarele, le auzi sirenele şi simţi că eşti parte a ritualului de intrare sau de ieşire din port. Valurile se aud mai puternic, pescăruşii sunt mai aproape, iar bătăile inimii se confundă cu zbuciumul mării.