ANSVSA nu va permite importurile de grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă originare din Ucraina, până la 5 iunie

Publicat de Andreea Drilea, 3 mai 2023, 12:21

‘Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplică noile prevederi ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/903 al Comisiei, din 2 mai 2023, de introducere a unor măsuri preventive privind anumite produse originare din Ucraina, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel, ANSVSA nu va permite importurile în România de grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă originare din Ucraina, de la data de intrării în vigoare a Regulamentului mai sus menţionat, până la data de 5 iunie 2023. Aceste măsuri vizează doar contractele semnate după data de intrarea în vigoare a noilor prevederi şi se aplică până la data de 5 iunie 2023’, precizează ANSVSA, printr-un comunicat.

Pentru celelalte tipuri de produse de origine nonanimală, care nu fac obiectul acestor noi reglementări, ANSVSA realizează controale pentru transporturile provenite din Ucraina la Posturile de Control la Frontieră/Puncte de Intrare şi la destinaţia finală (depozite de cereale, unităţi de procesare şi comercializare) a acestor produse.

În concordanţă cu recomandările Comisiei Europene privind sprijinirea rutelor de transport pentru Ucraina, ANSVSA a înfiinţat noi Puncte de Intrare, în judeţele de la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, pentru a eficientiza actul de control oficial, în corelaţie cu numărul de transporturi de cereale.

‘ANSVSA va continua acţiunile de verificare şi împreună cu celelalte instituţii responsabile va colabora pentru identificarea de noi măsuri menite să eficientizeze şi să fluidizeze transportul de mărfuri, subliniază instituţia’, a anunţat sursa citată.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat marţi că niciun contract comercial cu patru produse agricole – grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui – nu se mai poate încheia între agenţii economici din Ucraina şi România, odată cu adoptarea de către Comisia Europeană a unor măsuri excepţionale privind importurile de astfel de produse din Ucraina.

Comisia Europeană a adoptat marţi măsuri preventive excepţionale şi temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, sub garanţia excepţională a Regulamentului privind măsurile comerciale autonome, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Aceste măsuri sunt necesare având în vedere circumstanţele excepţionale ale blocajelor logistice grave cu care se confruntă cinci state membre ale Uniunii Europene, preciza forul european. Măsurile vizează patru produse agricole – grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui – originare din Ucraina. Măsurile adoptate urmăresc atenuarea blocajelor logistice care implică aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Măsurile vor intra în vigoare în 2 mai şi se vor aplica până la 5 iunie 2023. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă

Producţia de porumb a României se va diminua în acest an cu 35-40% din cauza secetei

Publicat de , 13 noiembrie 2015, 10:57

Lucrările de recoltare a culturilor însămânţate în primăvară se află, încă, în desfăşurare, specialiştii MADR estimând că acestea vor fi finalizate în cel mult două săptămâni.

Potrivit datelor MADR, din cele 2,417 milioane hectare însămânţate cu porumb pentru consum au fost recoltate până la 10 noiembrie 2,379 milioane hectare (98,43%), recolta obţinută fiind de 6,922 milioane tone porumb boabe, cu o medie de 2,9 tone la hectar. La această cantitate se mai adaugă încă 54.701 tone de porumb boabe obţinut de pe 17.168 hectare (94,44% din total) însămânţate pentru sămânţă. Pe această suprafaţă media la hectar a fost uşor mai ridicată, de 3,1 tone. Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone.

În ceea ce priveşte recolta de seminţe de floarea soarelui pentru consum şi sămânţă, datele MADR indică o producţie de 1,53 milioane de tone pentru anul 2015, o medie de 1,5 tone la hectar, în scădere faţă de anul trecut când producţia a depăşit 2,1 milioane tone. Suprafaţa recoltată a ajuns la 1,01 milioane hectare, respectiv 98,35% din totalul însămânţat. Deşi producţia este mult diminuată faţă de 2014, specialiştii estimează că România va avea şi o disponibilitate de export în condiţiile în care necesarul de consum totalizează 750.000 de tone.

La sfeclă de zahăr a fost recoltată o suprafaţă de 14.335 hectare (76% din totalul de 18.913 hectare), producţia obţinută fiind de 539.880 tone, în timp ce la soia boabe lucrările se apropie de final, ţinând cont că au fost recoltate 115.582 hectare din cele 122.187 hectare însămânţate, iar producţia se ridică la 178.199 tone până la 10 noiembrie.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la mijlocul lunii august că unele culturi însămânţate în toamna anului trecut, respectiv grâu şi orz, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, fiind chiar uşor mai bune decât cele obţinute în 2014.

La cultura grâului, producţia medie la hectar a fost de 3,68 tone în 2015, faţă de 3,64 tone anul trecut, iar cantitatea totală recoltată a depăşit 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014. Producţia medie la hectar obţinută la orz a depăşit 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone.

În schimb, producţia de rapiţă s-a diminuat uşor în 2015, de la o medie la hectar de 2,57 tone în 2014 la 2,36 tone la hectar în 2015, totalizând 956.886 tone.

Anul trecut, la cultura de grâu şi secară s-a obţinut o producţie de 7,37 milioane tone de pe o suprafaţă de două milioane de hectare, recolta fiind aproape similară cu ceea ce s-a realizat în 2013, respectiv 7,34 milioane tone.

Producţia de orz şi orzoaică a crescut de la 1,51 milioane de tone în anul 2013, la peste 1,74 milioane tone în 2014, majorându-se şi suprafaţa cultivată de la 461.068 ha în anul 2013 la peste 516.353 ha anul trecut.

În ceea ce priveşte producţia de porumb boabe din 2014, aceasta a depăşit 11,3 milioane de tone, fiind uşor mai ridicată decât în anul precedent, iar suprafaţa recoltată a fost de aproximativ 2,5 milioane hectare.

Conform unui raport al Comisiei Europene (CE) din luna septembrie, producţia de cereale a României va scădea cu 25,8% în 2015 faţă de anul trecut, mai mult decât estimau specialiştii CE în luna aprilie, România aflându-se în topul celor mai mari perdanţi din acest an, cu o producţie de cereale de numai 16,6 milioane de tone. Raportul consemnează pierderi importante şi în Ungaria Ungaria (-16,6%), Polonia (- 11,8%) şi Italia (- 11,3%). Declinul în ţările mari producătoare agricole, Germania şi Franţa, este estimat la minus 5,2% şi respectiv minus 1,5% pentru 2015. Producţia totală de cereale a UE este estimată la 301,9 milioane de tone.

(Agerpres/ FOTO pixabay.com)

(REPORTAJ) Pagube de 42 milioane de lei din cauza secetei

Publicat de ralucadiaconiuc, 21 august 2015, 14:31

(Raluca Daria Diaconiuc, corespondent Radio Iaşi/ Foto www.ziare.com)

(AUDIO) Moldova, zona cea mai afectată de seceta din acest an, susțin specialiștii

Publicat de isoreanu, 2 august 2015, 18:50

Deocamdată, au primit promisiunea Ministerului Agriculturii că se pot asigura ajutoare pentru culturile mai mici, în cazul marilor exploataţii fiind nevoie de scheme mai ample de finanţare. Cele mai afectate sunt culturile de porumb, dar mari probleme sunt şi la floarea-soarelui sau soia.

Moldova este zona cu cele mai mari pierderi, de asemenea o bună parte din Dobrogea, sud-vestul sau nord-vestul României, spune preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu:

Laurenţiu Baciu a mai explicat, într-un interviu la RRA, că în continuare fermierii nu îşi pot asigura culturile pentru secetă sau îngheţ, iar ajutoarele care le sunt acordate în astfel de situaţii ajung cu mare întârziere. (rador/ FOTO www.paginadeagricultura.ro)

Interzicerea cultivării de OMG – lăsată la latitudinea României, din primăvara 2015, însă în anumite condiţii – Matinal agrar cu Petronela Cotea Mihai (15.02.2015)

Publicat de petronelamihai, 14 februarie 2015, 13:07

Astfel, au fost aprobate reguli prin care ţările UE pot interzice individual cultivarea unui produs OMG pe teritoriul lor, chiar dacă respectivul OMG este permis în UE. Statele, însă, sunt nevoite să justifice această decizie, demonstrând că planta poate dăuna oamenilor și mediului.

Acordul negociat cu miniștrii UE a fost adoptat cu 480 de voturi la 159 și 58 de abțineri, marţi, 13 ianuarie 2015 – transmite printr-un comunicat de presă Parlamentul European.

Noile reguli vor permite ţărilor europene să interzică OMG din motive de protecție a mediului, altele decât cele enumerate în evaluarea științifică de risc realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA). Statele membre ar putea interzice recoltele de OMG și pentru alte motive, cum ar fi cerințele privind planificarea urbană sau națională, impactul socio-economic, evitarea prezenței involuntare a OMG în alte produse și obiective ale politicii agricole. Interdicțiile s-ar putea aplica și unor grupuri de OMG identificate de recolte sau trăsături.

Înainte ca un stat membru să adopte astfel de măsuri, legislația cere o procedură care să le permită companiilor producătoare de OMG să își dea acordul pentru interdicții asupra autorizațiilor lor de punere pe piață. Dacă o companie nu este de acord, statul membru poate impune restricția unilateral.

Fermierii vor face ce spune ţara lor. “Directiva este destinată mai degrabă statelor membre; este vorba despre acordarea unei flexibilități celor care doresc să interzică sau să limiteze cultivarea organismelor modificate genetic pe propriul teritoriu. Sper ca în viitor să existe obligativitatea compensațiilor pentru fermierii lezați” – declară raportoarea Frédérique Ries (ALDE, Belgia)

Cât despre piața OMG-urilor în următorii cinci ani, “directiva nu se referă la produse, ci la culturi. Cantități uriașe de furaje OMG sunt importate pentru animale. Nu sunt abordate nici transportul, nici cercetarea. După părerea mea, cea mai mare schimbare se face în domeniul transparenței, reducând conflictele de interese și ameliorând guvernanța”, sublinia raportoarea Ries.

Problematica organismelor modificate genetic este intens dezbătută în ultimii ani, la nivel european

Unele ţări, precum România, Spania, Portugalia,  cultivă OMG, în timp ce numeroase alte ţări europene resping OMG-urile, afirmând ferm faptul că OMG sunt produse care, cultivate în sistem intensiv, pot pune în pericol varietăţile locale şi biodiversitatea.

Există anumite măsuri obligatorii de protecţie a mediului şi a culturilor agricole.  Astfel, statele membre trebuie să se asigure că recoltele OMG nu contaminează alte produse, o atenție deosebită urmând a fi acordată prevenirii contaminării transfrontaliere cu statele învecinate, se arată în textul dat publicităţii.

În acest moment, doar  o cultură OMG este permisă în Uniunea Europeană, respectiv porumbul MON 810 de la Monsanto – rezistent la insecte. Unele țări -precum Austria, Bulgaria, Grecia, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg și Polonia-, au adoptat o clauză de salvgardare pentru a interzice această cultură pe teritoriile lor.

Cartoful modificat genetic ”Amflora” a fost interzis de Curtea generală UE în 2013, după ce inițial fusese aprobat de Comisia Europeană.

Noua legislație va intra în vigoare în primăvara anului 2015.

Detalii, în emisiunea “Matinal agrar-glasul pământului” – duminică, între orele 6.03-8.00, pe toate frecvenţele Radio Iaşi – 1053 AM, 90,8 şi 96,3 FM, precum şi video-live.

Numerele de telefon pe care le aveţi la dispoziţie, pentru intervenţii în direct : 0232 258 900 şi 0232 259 900; pentru sms-uri, 0754 053 888.

Realizator,

Petronela COTEA MIHAI