NOBEL 2014: Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura – laureaţii pentru fizică

Publicat de andreeadaraban, 7 octombrie 2014, 13:27

Comitetul Nobel i-a recompensat pe cercetătorii Isamu Akasaki, Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED, n.r.). Potrivit comunicatului Academiei de ştiinţe suedeze, cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru „inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă, puternice şi economice”.

 În 2013, laureaţii premiului Nobel pentru fizică au fost cercetătorul belgian François Englert şi cercetătorul britanic Peter W. Higgs pentru descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înţelegere a originii masei particulelor subatomice. În 2012, ideile lor au fost confirmate de descoperirea aşa-numitei particule a lui Higgs de către savanţii de la laboratorul CERN de lângă Geneva, în Elveţia. Teoria premiată cu Nobel în 2013 reprezintă o parte centrală a Modelului Standard din fizica particulelor, care descrie felul în care Universul este alcătuit.

 Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit „GPS-ul intern”.

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

 Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

 Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

 Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

 Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

 Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

 Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament. (Mediafax.ro/ FOTO noi.md)

PREMII NOBEL/Personalităţi care au refuzat Premiul Nobel

Publicat de Lucian Bălănuţă, 26 septembrie 2014, 16:22

Prima mare personalitate, în ordine cronologică, care a refuzat un premiu Nobel este poetul suedez Erik Axel Karlfeldt, care ar fi trebuit să fie laureatul Nobelului pentru Literatură din 1918. El nu a acceptat acest premiu invocând faptul că se află într-un conflict de interese. În acea perioadă el ocupa fotoliul de Secretar al Academiei Suedeze, instituţia care acorda respectivul premiu. Karlfeldt a primit până la urmă acest premiu Nobel postum, în 1931. Acest lucru a fost posibil pentru că scriitorul suedez a primit nominalizarea încă din timpul vieţii – niciun candidat la Nobel nu poate fi propus după moarte.

De teama unei pedepse aspre pe care ar fi putut să o primească din partea regimului sovietic dacă ar fi călătorit la Stockholm pentru a intra în posesia premiului, scriitorul Boris Pasternak a refuzat Nobelul pentru Literatură în 1958, premiu pe care urma să-l primească pentru celebrul său roman ‘Doctor Zhivago’. În acest caz însă, Academia Suedeză a refuzat la rândul ei să accepte refuzul scriitorului rus. ‘Acest refuz, desigur, nu alterează în niciun mod valabilitatea premiului. Nu rămâne pentru Academie decât să anunţe cu regret că înmânarea premiului nu poate avea loc’, conform unui comunicat. Evgheni Pasternak a acceptat acest premiu în numele tatălui său, în 1989.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]http://www.youtube.com/watch?v=Z1jurgfMwMM[/youtube]

Copilul teribil al existenţialismului francez, scriitorul şi filosoful Jean-Paul Sartre, a refuzat premiul Nobel pentru Literatură din 1964. El a oferit şi o explicaţie în stilu-i caracteristic: ‘Nu este acelaşi lucru dacă semnez Jean-Paul Sartre sau dacă semnez Jean-Paul Sartre, laureat al premiului Nobel (…) Un scriitor trebuie să refuze să se lase transformat în instituţie, chiar dacă acest lucru are loc sub formele cele mai onorabile, cum este cazul acum’.

Una dintre personalităţile marcante care a refuzat un premiu Nobel pentru pace vine din lumea politicii. Comisia pentru decernarea premiilor a decis ca revoluţionarul, politicianul şi diplomatul vietnamez Le Đuc Tho să împartă Premiul Nobel pentru Pace din 1973 cu diplomatul american Henry Kissinger, pentru rolul jucat de cei doi în semnarea Acordurilor de Pace de la Paris, document care ar fi trebuit să însemne sfârşitul Războiului din Vietnam. Le Đuc Tho a invocat faptul că în pofida semnării respectivului acord, în Vietnam nu este încă pace şi a refuzat să accepte premiul Nobel. (Agepres/FOTO nobelprize.co.uk)

Pro Europa cu Horia Daraban – Cântăreț de rap, medic ginecolog, lider religios, jurnalist, câteva din ocupațiile nominalizaților la Premiul Saharov decernat în fiecare an de Parlamentul European (25.09.2014)

Publicat de hdaraban, 25 septembrie 2014, 11:49 / actualizat: 25 septembrie 2014, 15:03

Mişcarea ucraineană de protest EuroMaidan, care a ocupat luni la rând o piaţă centrală din Kiev pentru a cere apropierea de Uniunea Europeană, se numără printre cei nominalizaţi în acest an.

Care sunt celelalte propuneri aflați la rubrica Pro Europa.

Câştigătorul urmează să fie ales la 16 octombrie de liderii grupurilor politice din PE şi preşedintele Parlamentului, iar ceremonia de decernare a premiului este prevăzută pentru 26 noiembrie. (Foto europal.europa.eu)

https://www.facebook.com/EPIO.Romania/posts/770533123010669