Primarii municipiilor reședință de județ din regiunea Moldovei (rezultate parțiale)
Publicat de Andreea Drilea, 10 iunie 2024, 05:51
Publicat de Andreea Drilea, 10 iunie 2024, 05:51
Publicat de Andreea Drilea, 3 aprilie 2019, 14:05
Codul administrativ, care prevedea şi pensii speciale pentru aleşii locali, a fost adoptat în iulie 2018, iar grupurile parlamentare ale PNL, USR şi PMP, dar şi preşedintele Klaus Iohannis au formulat obiecţii de neconstituţionalitate, acceptate ulterior de CCR care a declarat actul normativ neconstituţional în noiembrie 2018.
Deputatul PSD Marcel Ciolacu, şeful comisiei speciale care a elaborat proiectul, a declarat că îi pare rău de munca lui şi a colegilor.
‘CCR nu a intrat pe fond, a fost din cauza faptului că Secretariatul Senatului nu a cerut aviz de la CES’, a explicat Ciolacu.
Deputatul liberal Victor Paul Dobre a amintit că PNL a semnalat, în dezbateri, o serie de aspecte de neconstituţionalitate.
‘Greşeala de la Senat este impardonabilă, dar noi am insistat pentru respectarea prevederilor de constituţionalitate. Este păcat pentru munca depusă. Reforma administrativă este necesară. PNL va respecta deciziile CCR, vom vota pentru respingere, dar vina nefinalizării acestui proiect, în cea mai mare proporţie, este datorată majorităţii, că de multe ori există un autism legat de probleme de neconstituţionalitate’, a afirmat Dobre.
Ulterior, acesta şi-a cerut scuze pentru referirea la autism. ‘Am folosit în mod impardonabil cuvântul autism şi îmi cer scuze celor care suferă de această boală’, a transmis Dobre.
Deputatul PMP Emil Paşcan a afirmat că este nevoie de o reformă administrativă, dar aceasta nu se poate realiza ‘pe picior’. ‘Nu se poate ca prin codul administrativ să se impună modificări neconstituţionale, precum cele privind bilingvismul sau diminuarea atribuţiilor prefectului, prin care prefectul a fost transformat într-o muşcată la fereastră’, a spus Paşcan.
El a solicitat guvernării să nu promoveze un nou cod administrativ prin ordonanţă de urgenţă.
‘În spaţiul public se vehiculează intenţia de a se promova un cod administrativ prin OUG. Are un singur scop propagandistic acela de a-i motiva pe primari prin a primi pensii speciale. Ar fi o mare eroare, PMP militează împotriva pensiilor speciale. Ar fi nedrept faţă de cetăţeni şi o insultă la adresa celor care muncesc’, a susţinut Paşcan.
În replică, deputatul PSD Florin Iordache a spus că primarii trebuie să aibă pensii speciale. ‘Primarii trebuie să aibă pensii speciale, să vă intre bine în cap. (…) România merge înainte nu prin atacuri la Curte. România are nevoie de un cod administrativ. Avem nevoie de o reformă administrativă. (…) Primarii au nevoie de pensii speciale’, a adăugat Iordache.
Deputatul USR Cristian Seidler a declarat că pensiile speciale pentru primari sunt neconstituţionale.
‘Domnule Iordache, să vă intre bine în cap că există o decizie a CCR care spune că pensiile speciale ale primarilor sunt neconstituţionale. Să vă intre bine în cap că, atunci când vom ajunge la guvernare, dumneavoastră nu veţi avea pensii speciale’, a adăugat Seidler.
Deputatul UDMR Attila Korodi a subliniat că reforma administraţiei publice locale este urgentă. ‘Parlamentul, Guvernul are responsabilitatea de a decide cât se poate de urgent o nouă legislaţie, un nou cod administrativ. De săptămâna viitoare trebuie să începem să dezbatem’, a afirmat Attila Korodi.
Camera Deputaţilor este for decizional.
(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)
Publicat de , 10 iunie 2017, 12:31 / actualizat: 11 iunie 2017, 6:56
În 49 de unități administrativ-teritoriale din 32 de județe vor avea loc mîine alegeri locale parțiale pentru funcția de primar, rămasă vacantă ca urmare a demisiilor unor titulari, situațiilor de incompatibilitate, invalidării mandatelor, decesului sau aplicării unei pedepse privative de libertate.
Ministerul de Interne amintește că, potrivit prevederilor legale, continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.400 la 2.000 de lei.
Pentru asigurarea ordinii publice necesare bunei desfășurări a scrutinului electoral de mîine , aproape 3.700 de polițiști, jandarmi și pompieri vor fi prezenți în cele 49 de localități în care vor avea loc alegeri.
În zona Moldovei, mîine vor avea loc alegeri în zece localităţi din şapte judeţe.
Este vorba despre opt comune şi două municipii, în cursa electorală fiind înscrişi 39 de candidaţi, reprezentînd şapte formaţiuni politice, precum şi trei independenţi.
Alegerile se vor desfăşura în municipiile Moineşti şi Roman, precum şi în comunele Vlăsineşti, din judeţul Botoşani, Şipote, judeţul Iaşi, Bălţăteşti şi Pipirig, judeţul Neamţ, Iacobeni şi Siminicea din judeţul Suceava, Fruntişeni, judeţul Vaslui şi Jariştea din Vrancea.(Agerpres,Radio Iasi/FOTO arhiva huff.ro)
Publicat de isoreanu, 8 iunie 2016, 13:09
Legea propune ca încetarea de drept a mandatului de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al CJ să se producă doar în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare pentru sancţiunile de dare de mită şi luare de mită. Asfel, încetarea mandatului nu se aplică în cazul condamnărilor cu suspendare.
În cererea de reexaminare, preşedintele precizează că exercitarea funcţiilor de primar, consilier sau preşedinte al CJ de către o persoană condamnată penal, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, cu suspendare plasează sub semnul vulnerabilităţii exercitarea mandatului de ales local. Şeful statului mai argumenta că o astfel de lege „ar putea afecta lupta împotriva corupţiei”. (agerpres/ FOTO mediafax.ro)
Publicat de andreeadaraban, 27 decembrie 2015, 14:07
Potrivit Guvernului, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.
De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii.
Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o „indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.
Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. (Radio Iași/ FOTO expressdebanat.ro)
Publicat de gabrielarotaru, 30 martie 2015, 17:48
Aceștia le-au solicitat informaţii înscrise pe cardurile bancare personale, pentru a putea face ulterior cumpărături online.
Niciunul dintre primari nu a fost prejudiciat, ei reuşind să blocheze cardurile’, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui, Mihaela Ştraub:
(radioiasi/ FOTO cugetliber.ro)
Publicat de Lucian Bălănuţă, 18 octombrie 2014, 17:48
În prezent nu este pus în pus în posesie niciun metru pătrat din suprafaţa de 43.000 hectare care, potrivit deciziei Tribunalului Covasna din 17 aprilie 2012, ar fi trebuit retrocedată în mai multe comune din judeţ.
Ion Bujor, edilul din comuna Dofteana, spune că a depus o cerere de revizuire a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, proces aflat în derulare, în prezent, la Sibiu. ”Noi ne-am folosit de toate căile de atac, avem avocat, a mers la proces. S-au prezentat acte doveditoare care arată că pădurea din domeniul forestier Brătuleşti, aproximativ 6.302 hectare, fusese pierdut de familia proprietară pentru că nu a achitat nişte credite înainte de război’, afirmă primarul comunei Dofteana. Potrivit acestuia, deşi nu era pus în proprietate, Paltin Sturza ”se comportă, deja, ca şi când ar fi fost proprietar’.
”Au venit oamenii din comună la primărie şi s-au plâns că nu li se mai dau lemne de foc. Am făcut adresă la Romsilva şi, până la urmă, li s-a acceptat să primească lemn pentru iarnă. Dacă avea pretenţii de proprietar, atunci ar fi trebuit să vină şi să se înregistreze, după hotărârea finală, aşa cum este firesc, şi să plătească impozite’, a mai precizat Ion Bujor.
La Asău s-a ajuns chiar şi la ameninţări atunci când le-au fost arătate reprezentanţilor lui Paltin Sturza nişte documente găsite în primărie din care reieşea că domeniul forestier Ciobănuş, revendicat, de aproximativ 7.990 de hectare, fusese trecut în proprietatea statului înainte de 1949 ca urmare a unor probleme financiare, spune primarul Constantin Rădulescu. ”Ne ameninţau cu Parchetul, că ne fac plângere penală dacă nu respectăm decizia judecătorească, cu penalităţi pentru fiecare zi care trecea şi nu era pus în posesie Paltin Sturza. În cele din urmă am trimis la Comisia Judeţeană o propunere validată de acest for şi urma să fie pus în posesie, dar s-au făcut, apoi, contestaţii. Noroc că s-a mai lungit treaba, s-au sesizat instituţiile statului şi a început acum această anchetă, care sper să ateste adevărul pe care noi îl ştim din documentele aflate la primărie’, a arătat edilul din Asău.
La rândul său, Viorel Miron, primarul oraşului Comăneşti, unde urma să se restituie o suprafaţă de 2.218 hectare, spune că ”primăria a refuzat să retrocedeze posesiunile deoarece Paltin Sturdza nu era moştenitor de gradul IV, limită pentru care legea admite retrocedarea, ci de gradul V, deci în afara prevederilor legale’.
El a menţionat, pentru Agerpres, că în urmă cu doi ani au fost la Comăneşti avocatul-deputat Ioan Adam, însoţit de Paltin Sturdza. ”Le-am spus foarte clar că toţi membrii comisiei de restituire din Primăria Comăneşti nu sunt de acord cu retrocedarea, deoarece contravine legislaţiei în vigoare, punctând în mod special faptul că Paltin Sturdza este moştenitor de gradul V, ceea ce este în afara legii’, a spus Viorel Miron. El speră ca acum să fie recuperate atât parcul şi Palatul Ghika, cât şi pădurile din zona sa de administrare locală.
De pe fosta moşie Brusturoasa – Palanca s-au solicitat 11.000 de hectare de pădure iar autorităţile din Palanca începuseră, înaintea declanşării anchetei DNA, procesul de identificare a terenului în vederea retrocedării. ”Dar nu ştim concret ce suprafaţă ar trebui să primească de la noi pentru că acum se făceau măsurătorile, când a început această anchetă. Dacă se va dovedi că judecata a fost strâmbă, retrocedarea nu se va mai efectua’, spune Adrian Palistan, primarul din Palanca.
O instanţă a Tribunalului Judeţean Covasna dispusese, printr-o decizie irevocabilă, în data de 17 aprilie 2012, punerea în posesie a lui Paltin Sturza cu suprafaţa de 43.227 ha de pădure, măsura fiind executorie. Din acel moment, către Prefectura Bacău au venit mai multe documentaţii de la comisiile locale de fond funciar, în care se precizau locaţiile unde se află suprafeţele dispuse de instanţă.
Comisiile tehnice de aplicare au trimis aceste documentaţii, de mai multe ori, spre completare si reverificare către comisiile locale ori la Romsilva şi numai după ce acestea au fost completate corect au fost validate de către Comisia judeţeană de fond funciar, spun oficialii Prefecturii Bacău. A urmat atacarea în instanţă a acestor documentaţii trimise în vederea punerii în executare a hotărârii de validare a amplasamentelor dispuse de instanţă.
”În ultimii ani, Instituţia Prefectului, Comisia judeţeană a sesizat instituţiile statului abilitate să facă cercetări pe această speţă’, spune prefectul Dorian Pocovnicu.
În paralel, Comisia judeţeană de fond funciar a continuat procedurile căilor extraordinare de atac, solicitându-se permanent anularea hotărârii instanţei din Covasna şi menţinerea celor pronunţate anterior de instanţe judecătoreşti din Bacău şi Oneşti, care respinseseră solicitarea formulată de Paltin Sturza. O asemenea cerere se judecă, în prezent, la Tribunalul din Sibiu.
Iniţial, procesul deschis de Paltin Sturza, urmaşul prinţului Nicolae D. Ghica, fusese câştigat de Direcţia Silvică Bacău la instanţa din Oneşti, în anul 2007. Însă decizia a fost atacată în justiţie, cinci ani mai târziu, Tribunalul Covasna dând o sentinţă prin care 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, suprafaţă mai mare chiar cu 9.000 de hectare decât solicitase Paltin Sturdza, au fost atribuite moştenitorilor care au cerut revizuirea hotărârii judecătorilor din Oneşti. Terenul forestier este amplasat în zona oraşelor Comăneşti şi Moineşti, precum şi a comunelor de munte Dofteana, Palanca, Agăş şi Asău.
Procurorii de la DNA – Serviciul Teritorial Braşov efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie ce au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţă de aproximativ 90.000 ha de teren forestier şi 100 ha teren agricol, se preciza într-un comunicat remis, miercuri, de DNA. În judeţul Bacău, anchetatorii au efectuat percheziţii la sediul Direcţiei Silvice Bacău, precum şi la primăria Căiuţi, de unde au ridicat documentele pe baza cărora s-a făcut retrocedarea hectarelor de pădure ce au aparţinut prinţului Nicolae D. Ghica.
Publicat de Lucian Bălănuţă, 31 august 2014, 15:59
‘Am stabilit câteva priorităţi parlamentare pentru următoarele săptămâni. Vom avea moţiune de cenzură. Nu vreau să intru în foarte multe detalii. Avem şi multe iniţiative legislative care sunt în lucru iar altele sunt pregătite pentru a fi înaintate de colegii noştri fie din Cameră, fie din Senat. Prima se referă la intabulare, prima intabulare e foarte problematică pentru mulţi proprietari. Ca urmare, ar trebui să fie gratuită. O altă iniţiativă legislativă este cea a votului românilor din străinătate. Foarte mulţi români locuiesc în străinătate.
Acolo practica ne arată ca sunt prea puţine secţii de votare şi de multe ori în alte locuri unde trăieşte diaspora românească. Pentru a veni în sprijinul românilor care locuiesc în străinătate este iniţiativa pe votul prin corespondenţă. Credem că astfel toţi românii vor putea să participe în mod decent la alegeri, putând să îşi pună votul de câte ori va avea loc un scrutin electoral’, a spus Iohannis, candidatul ACL la prezidenţiale.
Prezent la conferinţa de presă, liderul PDL, Vasile Blaga, a spus la rândul său că ‘o moţiune de cenzură este în primul rând un mesaj politic foarte clar’.
‘Dacă pesediştii sunt corecţi cu ei înşişi, această moţiune ar trebuie să treacă, pentru că în 2005, când la putere era Alianţa Dreptate şi Adevăr, atunci datorită măsurilor pe care le-am luat, ei au spus ‘în sfârşit, în România, reforma în administraţie a decolat’. Se refereau la un pachet de legi. Întotdeauna aceste legi au trecut cu unanimitate de voturi’, a afirmat Blaga.
Potrivit acestuia, alte iniţiative legislative ale ACL vizează reducerea TVA cu cinci puncte procentuale. El a subliniat că în prezent ‘evaziunea fiscală a atins cotele cele mai alarmante’.
‘Un proiect de lege pe care îl vom depune va fi cel legat de reducerea TVA de la 24%, cât este acum, la 19%, în două trepte, una de 2%, de la 1 ianuarie 2015, şi cu 3% de la 1 ianuarie 2016. Până la urmă nu este suficientă reducerea contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate. Este binevenită această măsură, dar nu ştiu dacă Ponta îşi doreşte cu adevărat. Trebuie luate şi alte măsuri pentru a crea condiţii pentru angajatori să poată să crească şi să dezvolte locuri de muncă. Cea mai mare problemă o reprezintă locurile de muncă’, a spus Vasile Blaga. (Agerpres/ FOTO privesc.eu)