Fost director al CFR Marfă Galați, reținut de procurorii anticorupție

Publicat de , 9 octombrie 2015, 19:23

Potrivit DNA, în vara anului trecut, Dumitru a pretins, în calitate de manager general, prin intermediul unei alte persoane, de asemenea reţinute, 30.000 euro de la un om de afaceri pentru a-şi exercita influenţa în legătură cu încheierea unui contract de transport de cereale. (Rador/ FOTO digi24.ro)

(UPDATE) Primarul comunei sucevene Udeşti, reţinut de DNA pentru fraude cu fonduri europene

Publicat de , 4 decembrie 2014, 20:20

Potrivit unui comunicat al DNA, primarul este acuzat de prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor; tentativă şi complicitate la această infracţiune; influenţarea declaraţiilor, şantaj.

În acelaşi dosar, a fost reţinută Marinela Borza, casier la Primăria Udeşti şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor Animalelor şi Utilizatorilor de Păşuni – OADICI Udeşti, pentru prezentare de documente ori declaraţii false, influenţarea declaraţiilor, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.

Cu ocazia campaniilor din anii 2010 şi 2011, Viorel Botezatu, în numele Consiliului Local Udeşti, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava mai multe documente fictive, cu scopul de a obţine ilegal subvenţii de la bugetul Uniunii Europene, în cuantum de 532.082 lei, susţin procurorii.

În campania din anul 2012, Viorel Botezatu, printr-un intermediar, angajat al aceleiaşi primării, a prezentat, în numele Consiliului Local Udeşti, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, documente şi declaraţii false, care au avut ca rezultat obţinerea sumei de 315.314 lei din fonduri FEGA – Fondul European pentru Garantare în Agricultură.

De asemenea, în perioada 2010 – 2012, în legătură cu aceleaşi campanii, Viorel Botezatu a ameninţat şi constrâns direct şi prin intermediul unor factori politici, conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava şi pe angajaţii acestei instituţii, inclusiv cu demiterea din funcţie, să aprobe plata subvenţiilor din fonduri europene pentru imaşul comunal al comunei Udeşti, în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial pentru Consiliului Local Udeşti.

În campania din anul 2013, Viorel Botezatu, în calitate de primar al comunei Udeşti, a sprijinit-o pe Marinela Borza să obţină nejustificat, prin depunerea de documente fictive în numele Asociaţiei Crescătorilor Animalelor şi Utilizatorilor de Păşuni OADICI Udeşti, de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, suma de 416.782 lei, provenită din fondurile Uniunii Europene.

Această sumă de bani, sub forma redevenţă, a ajuns ulterior în contul Primăriei Udeşti, al cărui ordonator de credite este primarul Viorel Botezatu.

DNA mai arată că, în cazul campaniei din anul 2014, pentru a obţine în mod ilegal subvenţii de la bugetul Uniunii Europene, Marinela Borza a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava mai multe documente fictive, în numele asociaţiei al cărei preşedinte este.

În luna noiembrie 2014, Marinela Borza i-a determinat pe fermierii din comuna Udeşti să semneze ‘Declaraţia – Anexa nr. 4’, prin care era împuternicită să depună cererea de subvenţie în numele asociaţiei, iar membrii acesteia îşi asumau responsabilitatea cerinţelor ce condiţionau acordarea subvenţiei.

Ulterior, ea a depus acest document la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, cu scopul de a înlocui acelaşi act, depus în luna mai 2014 şi care conţinea numai semnături fictive.

Mai mult, prin ameninţare, Viorel Botezatu şi Marinela Borza au încercat să influenţeze depoziţiile unor martori, urmărind ca prin actele de control, ce urmau a fi întocmite de APIA Suceava, să nu se constate neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate a dosarului de subvenţie al asociaţiei respective, să nu fie stabilite creanţe de recuperat şi implicit existenţa unor fapte de natură penală.

Viorel Botezatu şi Marinela Borza vor fi prezentaţi, vineri, Tribunalului Suceava, cu propunere de arestare preventivă pe 30 de zile.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

Primarul comunei sucevene Udeşti, Săvel Botezatu, şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Udeşti, Marilena Borza, au fost aduşi la DNA Suceava pentru audieri.

În acest caz este vorba despre subvenţia primită pentru 806 hectare de păşune, care din anul 2013 este administrată de Asociaţia Crescătorilor de Animale din Udeşti.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Udeşti este şi angajat al Primăriei Udeşti la Biroul impozite şi taxe.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Suceava au efectuat, joi, percheziţii domiciliare la patru locaţii situate în localitatea Udeşti, judeţul Suceava, dintre care două sunt instituţii publice şi două la domicilii ale unor persoane fizice.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii anticorupţie efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare al Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2014 şi infracţiuni împotriva înfăptuirii justiţiei, comise în perioada octombrie – noiembrie 2014.

Surse judiciare au declarat pentru AGERPRES că percheziţiile îl vizează pe primarul comunei Udeşti şi o asociaţie a crescătorilor de animale.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Suceava.(Agerpres/ FOTO cugetliber.ro)

Fostul procuror DIICOT Eugen Moisescu, condamnat la doi ani cu suspendare pentru trafic de influenţă

Publicat de Andreea Drilea, 12 noiembrie 2014, 23:19

Aceeaşi pedeapsă au primit-o ceilalţi doi inculpaţi din dosar, avocaţii Alexandru Bernic şi Constantin Năstase, ambii de la Baroul Iaşi.

Prin decizia de miercuri, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins ca nefondate apelurile faţă de hotărârea luată de aceeaşi instanţă, în 24 octombrie 2013, la fondul dosarului.

Eugen Moisescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie de la Serviciul teritorial Iaşi, la 1 august 2012, pentru trafic de influenţă. Alături de el, au fost judecaţi în acest dosar şi avocaţii Alexandru Bernic şi Constantin Năstase, acuzaţi de trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată în acest dosar şi pe Gheorghe Catargiu şi Alin-Eugen Curcă, acuzaţi de cumpărare de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv complicitate la trafic de influenţă. În ceea ce îl priveşte pe Catargiu, instanţa a decis încetarea procesului penal împortiva sa, iar pe Curcă l-a condamnat tot la doi ani de închisoare cu suspendare.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, în 10 februarie 2010, Bernic şi Moisescu ar fi primit 1.000 de euro de la Gheorghe Catargiu, promiţându-i că vor interveni astfel încât să fie ridicată măsura indisponibilizării dispuse în cazul unei maşini BMW 520. Banii i-au fost daţi avocatului Bernic, care i-a împărţit în mod egal cu procurorul Moisescu, potrivit procurorilor DNA.

Alin-Eugen Curcă a fost acuzat de anchetatori că a sprijinit demersurile avocatului Bernic de a primi cei 1.000 de euro de la Gheorghe Catargiu, el mediind discuţiile dintre cei doi. Ulterior, pentru că măsura indisponibilizării autoturismului în cauză nu a fost ridicată conform înţelegerii, Curcă a făcut presiuni repetate asupra avocatului Bernic şi a procurorului Moisescu, pentru ca aceştia să îi restituie lui Catargiu cei 1.000 de euro.

Iniţial, dosarul a fost trimis spre soluţionare la Curtea de Apel Iaşi. Magistraţii de la această instanţă au decis, la 16 decembrie 2011, scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea spre judecată la Curtea de Apel Suceava.

În 20 aprilie, Curtea de Apel Suceava şi-a declinat competenţa în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în baza articolului 41, alineatul (1) din Codul de procedură penală, care precizează faptul că „Instanţa sesizată cu judecarea unei infracţiuni rămâne competentă a o judeca chiar dacă constată, după efectuarea cercetării judecătoreşti, că infracţiunea este de competenţa instanţei inferioare”.  (mediafax.ro/FOTO tion.ro)