(INTERVIU) Analistul Lucian Dîrdală, profesor de ştiinţe politice la Universitatea „Al. I. Cuza Iaşi”: România nu are motive de îngrijorare în legătură cu situaţia din Ucraina

Publicat de Andreea Drilea, 24 februarie 2022, 13:32 / actualizat: 24 februarie 2022, 20:10

Acesta a comentat pentru Radio Iaşi, situaţia din Ucraina şi a precizat că România nu are motive de îngrijorare.

S-au scurs deja câteva ore de la anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin de a autoriza invazia militară în Ucraina. Capitala Kiev şi alte oraşe sunt bombardate. Liderul de la Kremlin şi-a motivat decizia într-un discurs lung în această dimineaţă aducând în discuţie istoria Rusiei şi motivând că extinderea NATO în est este periculoasă pentru ţara sa. El spune că acţiunile sunt de autoapărare la ameninţările la adresa Rusiei.

Maria Nedelcu: Domnule profesor, cum vedeţi situaţia în acest moment?

Lucian Dîrdală: Cred că asistăm la o agresiune de un cinism nemaiîntâlnit de multe decenii. O mare putere împotriva unei ţări mai mici, mascată sigur sub cupola frăţietăţii slave şi istoriei comune. În fapt este o demonstraţie de forţă pe care Moscova o dirijează, o direcţionează către Occident, în general, nu e vorba aici doar de Ucraina şi, o dirijează, sigu,r regimul Putin către propriul public în căutarea unei legitimităţi pe care nu o poate dobândi prin oferirea de bunuri publice, trebuie să apeleze la poarta aceasta naţionalistă şi imperialistă a ruşilor. Este, în mod evident, o invazie, o intervenţie militară care vizează nu doar controlul asupra zonelor OSCE-oniste sau a întregului Donbas aşa cum preşedintele Putin a anunţat în recentul său discurs, o încercare de a schimba regimul în Ucraina şi de a readuce în mod explicit Ucraina pe orbita Rusiei. Vladimir Putin încearcă ca prin această ofensivă să delegitimeze total, fie din cauza înfrângerii militare, fie din cauză că nu va rezista suficient actualul regim ucrainean pro-european, pro-occidental, să fie delegitimat, să fie înlocuit cu un guvern marionetă care să readucă Ucraina sub plapuma mantiei neoţariste. În caz că acest lucru nu se întâmplă, Vladimir Putin are la îndemână şi tactica „salamului” poate alte regiuni să-i declare aşa deodată secesiunea faţă de statul ucrainean şi ne referim aici, sigur, şi la Harkiv şi la zone din sud, poate Odessa şi astfel să se repete scenariul Doneţk-ului cu limitarea drastică a capacităţilor economice ale Ucrainei, foarte curând răpirea ţărmului şi a ieşirii la mare. Deocamdată sunt speculaţii, nu cred că poate cineva să enunţe clar, acum, scopul final al preşedintelui Putin. Ce e clar, este o miză mare, Rusia şi-a asumat riscul, va fi confruntată cu sancţiuni din partea actorilor economici majori: Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Japonia şi s-ar putea să nu se trezească izolată profund pe scena internaţională. Vladimir Putin ar considera că e un risc care merită asumat, încercarea lui, cred că este aceea de a sufera ruşilor că istoria este dată înapoi ca evenimentele din 1991, să nu uităm destrămarea Uniunii Sovietice a fost parafată de un acord în patru, între conducerile Republicilor Rusă, Ucraineană şi Kazahă. Ce s-a întâmplat acum? Belarusul este colonizat, este un stat marionetă în acest moment, în Kazahstan a fost o intervenţie brutală a trupelor ruse în sprijinul guvernului confruntat cu insurecţie a opoziţiei, acum urmează Ucraina. Dacă instalează un regim marionetă, dacă readuce Ucraina pe orbită, Vladimir Putin va putea să spună că „iată, eu sunt cel care am dat înapoi timpul, am readus, nu neapărat, în sensul unificării dar am readus cele trei mari republici, alta decât Rusia, sub umbrela Moscovei”.

Maria Nedelcu: Să revenim la sancţiuni, tocmai ce au fost anunţate cele mai dure sancţiuni din partea Uniunii Europene. Până acum, liderul de la Kremlin nu a părut îngrijorat, nici măcar deranjat.

Lucian Dîrdală: Nu şi daţi-mi voie să spun că e normal să nu pară şi să nu fie, vom vedea ulterior cum se dezvoltă toate aceste sancţiuni. În acest moment, pe termen mediu sancţiunile, nu numai că nu-i vor ştirbi legimitatea internă, din contra, i-o vor creşte, va putea să se prezinte în faţa publicului ca un apărător al Rusiei în faţa întregii lumi, întregului occident ostil, care, iată, se confirmă ceea ce el spunea mereu, aveam scopuri ascunse cu Ucraina, avea să încercuiască Rusia şi ştim şi din experienţa altor sancţiuni, altor didactori dacă vreţi, în cazul lui Slobodan Miloșevici din Republica Iugoslavă, fosta Iugoslavie, că, în prima fază, cel puţin sancţiunile i-au întârit legimitatea de lider de război. Cred că aşa se va întâmpla şi cu Vladimir Putin, cel puţin pe termen mediu.

Maria Nedelcu: Credeţi că marii lideri ai lumii şi forurile internaţionale au făcut tot ce se putea pentru a preveni acest conflict? Este clar că toate încercările de rezolvare pe cale diplomatică de a detensiona această situaţie, au eşuat.

Lucian Dîrdală: Cred că a fost o activitate diplomatică apreciabilă şi Occidentul şi Organizaţiile Internaţionale atât cât pot ele funcţiona, ne uităm la ONU, unde, Rusia e membru în Consiliu de Securitate, membru permanent cu drept de veto, nu ne putea aştepta la foarte mult. Acum am asistat la dorinţa lui Vladimir Putin de a tăia un nod gordian, creat în 1991 pe fondul destrămării Uniunii Sovietice şi nu cred că Rusia a luat vreun moment în serios toate aceste discuţii diplomatice. Sigur, sunt în situaţia în care aţi asistat la o cedare totală politică a guvernului ucrainean. Nu s-a întâmplat aşa, negocierile probabil vor continua la nivele inferioare şi în forme mai discrete dar, deocamdată, armele vorbesc.

Maria Nedelcu: Unde se poziţionează România în acest tablou, avem motive de îngrijorare?

Lucian Dîrdală: Nu cred că România are motive de îngrijorare din perspectiva acestor ostilităţi, cu siguranţă se va proceda atent din partea rusă astfel încât să nu se ajungă la ciocniri fie şi din greşeală pe teritoriu sau care să vizeze state membre NATO, pe de altă parte, după ce acest conflict se va încheia, cum se va încheia el, situaţia de securitate a României este total schimbată. E clar că nu ne mai putem permite să ne jucăm dea antioccidentalismul, e clar că trebuie să fim şi mai acoraţi în Alianţa Nord Atlantică, din partea occidentului disponibilitate există. E clar că trebuie să vedem ce anume face ca statul român să fie şi el vurnerabil la diverse forme de război hibrid pe care Rusia le practică. România nu a fost ţinta principală până acum, Ţările Baltice au fost principale şi într-o anumită măsură ar fi explicabil acest fapt dar războiul hibrid înseamnă provocări, provocări care tot ameminţă stabilitatea, pot pune în cauză valorile pe care, prin Constituţie, şi prin care tratatele internaţionale, inclusiv acordul de aderare la UE ni le-am asumat, ştim foarte bine, există pe reţelele sociale sau în diverse medii ultranaţionaliste, ultrareligioase pentru că Biserica şi religia sunt folosite de Moscova ca un vehicul pentru a penetra într-o societate românească care altfel este sceptică faţă de Rusia dacă nu, chiar ostilă faţă de Rusia, deci, asemenea lucruri vor trebui văzute, discutate şi va trebui ca şi autorităţile să caute să minimizeze în vreun fel aceste efecte. Vreau să se înţeleagă foarte clar că ceea ce am zis nu înseamnă susţinerea unor măsuri represive şi îngrădirea drepturilor pe care orice cetăţean român le are şi, sub nicio formă nu vizăm asta. Poate că noua situaţie de securitateva aduce luciditate şi prin sediile unor partide politice, prin sediile unor ministere care trebuie să facă mai mult pentru ca statul român să fie mai puţin vulnerabil, inclusiv în plan energetic, mai puţin expus frământărilor culturale sicate aşa de la Moscova. E mult de lucru.

Maria Nedelcu: La ce să ne aşteptăm în orele următoare?

Lucian Dîrdală: Cred că din păcate trebuie să ne aşteptăm la desăvârşirea planului lui Vladimir Putin pe fondul unor condamnări, sigur, verbale nici nu poate fi, ucraina nu este membră NATO, nu va exista o intervenţie directă. Va trebui să ne aşteptăm şi să aşteptăm cu îngrijorare reacţiile publicului din zonele cu populaţie ruso-fonă şi să vedem dacă nu cumva acolo pot apărea noi germeni de probleme pentru statul ucrainean. Statul ucrainean este în cumpănă, din păcate, nu doar regimul politic. Cu consecinţe, sigur, şi peste graniţă. Altfel, e adevărat, au început pregătiri pentru eventuala primire re refugiaţi, este normal să fie aşa, e foarte bine şi România trebuie să-şi facă datoria umanitară, mai mult decât atât cred că se explorează împreună cu ambasada ucraineană, cu autoriăţile ucrainene şi alte modalităţi de sprijin, pe care noi, ca vecini, l-am putea acorda, mă refer la sprijin logistic, în niciun caz la sprijin militar nici nu se pune problema dar sunt lucruri pe care un vecin bun le poate face într-o situaţie de acest tip.

Maria Nedelcu: Domnule profesor Lucian Dîrdală, vă mulţumesc pentru această intervenţie la Radio Iaşi şi pentru analiză.

Lucian Dîrdală: Vă mulţumesc şi eu!