Vrancea: Peste 470 de elevi din 40 de şcoli, incluşi în Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar

‘La nivelul judeţului Vrancea, 40 de unităţi şcolare au aplicat pentru Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar în cadrul a cinci apeluri de proiecte. Suma totală alocată pentru acest proiect este de 30.160.682 de lei. Sunt cuprinşi în total un număr de 474 de elevi de gimnaziu, pentru că acest proiect se adresează în general elevilor de gimnaziu. Pentru apelul II, şcoli mici, avem două şcoli din Vrancea, Bârşeşti şi Soveja, unde au fost incluşi în cadrul proiectului şi elevii din ciclul primar. Până la acest moment, şcolile din runda I se află în al treilea an de proiect şi au cheltuit un procent de circa 60% din grantul alocat. Avem 10 unităţi din mediul urban şi 30 din mediul rural’, a declarat, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, inspectorul şcolar al ISJ Vrancea, Elena Pătrunjel.

Printre dificultăţile cu care s-au confruntat şcolile în implementarea acestor proiecte s-au numărat resursele umane limitate, deficitul de personal calificat, lipsa consilierilor şcolari, a psihologilor, a profesorilor specializaţi în educaţia remedială, dar şi altele de ordin tehnic.

‘Pentru toate aceste probleme am găsit măsuri de soluţionare. Au fost externalizate serviciile de consiliere, prin angajare de personal din afara organigramei, conform procedurii. O altă problemă cu care ne-am confruntat a fost suprasolicitarea cadrelor didactice. În şcolile mici, cadrele didactice au catedra împărţită între mai multe unităţi de învăţământ şi atunci nu au timpul fizic necesar pentru a implementa activităţile din cadrul proiectului. Ca măsuri de soluţionare, am stabilit repartizarea echitabilă a sarcinilor de lucru din cadrul proiectului, implicarea întregului colectiv de cadre didactice, organizarea de cursuri de formare pentru profesori, alocarea de consilieri şcolari, precum şi stimulente financiare pentru cadrele implicate. Ne-am confruntat şi cu probleme de infrastructură şi logistică, şcoli insuficient dotate, care nu aveam spaţii pentru realizarea activităţilor în afara programului şcolar. (…) S-au transformat unele spaţii, de exemplu laboratoare vechi, biblioteci, în spaţii dedicate activităţilor de remediere sau consiliere, amenajarea acestora cu mobilier adecvat şi resurse necesare, toate acestea prin finanţare din cadrul PNRAS’, a spus Elena Pătrunjel.

Ea a adăugat că alte probleme cu care s-au confruntat reprezentanţii unităţilor şcolare au fost accesul dificil în zonele rurale, transportul deficitar, starea tehnică şi numărul insuficient al microbuzelor şcolare, care afectau participarea elevilor la activităţile extraşcolare.

‘Ca măsuri, s-a realizat colaborarea cu autorităţile locale, cu companii private pentru suplimentarea capacităţii de transport în aceste zone. Un alt impediment au fost barierele sociale şi economice, sărăcia. E vorba de familii vulnerabile, care întâmpinau dificultăţi în asigurarea necesităţilor de bază, ceea ce reducea participarea elevilor la şcoală în zone precum Tănăsoaia, Şerbăneşti, Chiojdeni. Familiile nu înţeleg importanţa educaţiei sau nu pot susţine implicarea copiilor în aceste activităţi suplimentare. S-au organizat sesiuni de informare dedicate părinţilor, în cadrul cărora s-a evidenţiat impactul pozitiv ala acestui program naţional şi al activităţilor extraşcolare’, a spus inspectorul şcolar.

Rezultatele încep deja să se vadă, atât în ceea ce priveşte frecvenţa propriu-zisă a elevilor la activităţile şcolare, cât şi în atitudinea părinţilor faţă de actul educaţional.

‘Se văd rezultate concrete în ceea ce priveşte evoluţia elevilor şi implicarea acestora. A scăzut absenteismul şcolar, care stă la baza abandonului şcolar. Sunt foarte multe activităţi extraşcolare foarte atractive pentru copii. Ba mai mult, cei care participă la activităţile din cadrul proiectului sunt recompensaţi cu premii în bani, excursii, echipament sportiv, în funcţie de ceea ce prevede proiectul. De asemenea, s-a îmbunătăţit relaţia părinţilor cu şcoala, care acum privesc activitatea de învăţare şi dintr-o altă perspectivă. Un alt aspect pozitiv este dotarea unităţilor de învăţământ, pe partea de digitalizare, mobilier, şi aşa mai departe. S-a schimbat foarte mult faţa şcolilor’, a fost de părere Elena Pătrunjel.

Programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar este o iniţiativă strategică a Guvernului, finanţată prin PNRR , care are ca scop combaterea abandonului şcolar şi incluziunea socială a elevilor.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)