(FILM) Cascada „Pătrăhăițești”/„Buciniș”

Publicat de nicolaetomescu, 20 iunie 2022, 16:59

Proiect(ul) „Cascadele României”/©Nicolae Tomescu

Cascada „Pătrăhăițești”/„Buciniș”

Imagine: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

Pentru a ajunge la Cascada „Pătrăhăițești”/„Buciniș”,

/buciniș m. 1. angelică; 2. cucută. [Din cotorul plantei se fac buciume și fluiere]/

plecasem din centrul stațunii turistice Arieșeni, pe DN către Vârtop (circa 1 km), urmând indicatorul „Cascada Pătrăhăițești 5 kilometri” (de lângă un pod de beton /pe partea stângă/), drumul forestier, alt indicator (interpretat, în două „reprize”), marcajul „punct roșu” (până în sat) și alți doi kilometri;

prima abatere de la firesc s-a concretizat prin parcurgerea cursului superior al apei; printre altele, o nouă dovadă potrivit căreia nu există „bocanci universali” pentru fiecare tip de expediție; trebuie luate în considerare drumețiile alpine, „contemplarea” terenului și condițiile funcție de care faci alegerea de bază (în cazul dat, drumuri forestiere, munți mijlocii, roci ascuțite sau casante, bolovani, râuri, urcări și coborâri dificile, traversări ale cursurilor de apă)…

aș fi vrut să intru (în) și să înțeleg două muzee (ateliere de meșteșugărit care cuprind obiecte de artizanat specifice ciubăraritului /tulnice, ciubere, donițe, pahare de lemn, sărărite, fluiere/, cum sunt create acestea) și, de ce nu, să cânt la tulnic – trecusem de „etapa” produselor tradiționale specifice „Țării Moților” (palincă, afinată, dulceață de fructe de pădure);

cu frustrarea că, nici la dus nici la întors, nu a avut cine să-mi deschidă, străbăteam „Valea Buciniș” (pe o culme, care coboară spre „Valea Arieșului Mic”, se văd amplasate centrale eoliene),

iar, la poalele Vârfului „Cucurbăta Mică” descopeream , „o furtună avant la lettre”, prescurtare a fiorului mărturisit care părăsește oceanul singurătății, vrând să șteargă umbra cuvintelor rostite fără sens (de oameni), încearcând să fie „o etapă a devenirii”/nu doar o picătură într-o curgere”…

(FILM) Cascada „Săritoarea Bohodei”

Publicat de nicolaetomescu, 13 iunie 2022, 15:14

Proiect(ul) „Cascadele României”/©Nicolae Tomescu

Cascada „Săritoarea Bohodei” (FILM)

Imagine: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

Nu voi folosi, niciodată, o călătorie pentru a „scăpa” de cineva… Dacă aș avea în intenție, aș duce respectiva persoană în județul Bihor…

O zi (23 mai 2022), plină de experiențe (cascadele „Iadolina”, „Vălul Miresei”, „Săritoarea Ieduțului”), primise drept completare parcurgerea unei părți din „circuitul Cascadei Săritoarea Bohodei”;

după ce am stat câteva minute în „Stâna de Vale”, am trecut pe lângă „Izvorul Minunilor”, apoi am urcat spre „Şaua Poienii”, cu trecere prin „Baia Popii”; ce-i drept, dorința de alegere a imposibilului, ruptura de firesc și de ordine (așezată), mi-a îndreptat privirea către „Valea Bohodei”; din fericire, singurătatea mea întrebătoare era întreruptă de un apel telefonic (clipe rarisime când se „strecoară” semnalul) prin care aflam că, din acest punct, devine aproape imposibilă (la nivelul echipamentului din dotare, a oboselii acumulate) coborârea înspre cascadă, „Abruptul Şerpilor” însemnând panta pe care sunt montate lanţuri, fiind „mai lesne” dacă alegeam traseul în sens invers, dinspre „Valea Aleului” (cu porţiuni de căţărare pe stâncă)…  Printre toate zig-zag-urile (care au presupus irosirea energiei), plasam „Săritoarea Bohodeiului” ca opțiune a zilei următoare; acest plan a presupus câteva ore de somn în Chișcău (traseu Stâna de Vale – Budureasa – Săliște de Beiuș – Sudrigiu-Pietroasa, parcurs cu mașina)…

Voi „purta” următoarele rânduri cu plăcere (nedisimulată) și mai multă înțelegere decât la sfârșitul lunii mai 2022; fără mândrie, visul trecător al unei nopți; „Marele Phaeton”, cum a fost denumită – iniţial – „Cascada Săritoarea Bohodei”, este situată la o altitudine de aproximativ 1.350 m, sub „vârful Bohodei” (1653,8 m) , fiind cea mai mare din „Munţii Bihorului” (între 80-97 de metri, cu mai multe trepte; practic, străbate întreaga lungime a peretelui abrupt de stâncă; apele sale nu cunosc prăbușirea „fără sens”, ci se preling);

„Bohodei”, printre tufe de afine, stânci de cuarţ /pereţi stâncoşi, abrupţi/, semnifică tot ceea ce vedeți în imaginile filmate cu grijă suplimentară (în afara celei care privea, pe alocuri, supraviețuirea); îmbătat de propriile mele așteptări, nici fantezia nu mă mai ajuta să refuz continuarea, eram prizonier impersonal, nu puteam fi risipit de nimic; vuietul apei devenise melodia mea preferată; apoi, a intervenit rațiunea (sub forma „șmecheriei de fond”); dacă nu reușești surprinderea „Cascadei Săritoarea Bohodei” de la ceva distanță, „restul” se parcurge numai într- direcţie, fiind interzisă întoarcerea (indiferent de calea de acces aleasă)…

FILM Cascada „Vălul Miresei” (din Bihor)

Publicat de nicolaetomescu, 10 iunie 2022, 13:30

Proiect(ul) „Cascadele României”/©Nicolae Tomescu

FILM Cascada „Vălul Miresei” (din Bihor)

Imagine: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

Cascada „Vălul Miresei” (județul Bihor, „surata” celei cu înfățișare și rezonanță tulburătoare /din Răchițele-Cluj) nu face să înceteze marea, nu smulge rădăcini și nu tulbură răbdarea zilelor, dar ne proiectează față în față cu ceea ce simțim, câteodată, despre noi înșine…

Căderea de apă, în trei trepte, are înălţimea de aproximativ 35 m (deși puteam ajunge, cu efort, în partea superioară a cascadei, nu mi-a îngăduit programul, am urcat doar 10-15 metri dincolo de locul unde pârâiaşul se uneşte cu „Valea Iadului”); calea ei se îndreaptă spre nădejdea cuvintelor scrise cu apă, lacrimile (de fericire?) îmbracă forma unui voal; liniștea mi s-a așternut pe frunte, apa s-a învârtit în „rotocoale” și mi-a dezmierdat trupul, chiar m-am întins pentru a gusta, cu buze uscate, plăcerea contopirii; dar „agenda” zilei, cu toată împreunarea de culori, m-a strivit sub nepăsarea ei…

Am trecut și pe lângă un mic lac de baraj, urmat de intersecția cu drumul care vine de pe „valea Cârligatele”; apoi, ne intersectam cu Beiuș – Budureasa – Stâna de Vale, și, coborând lin (spre stânga), ni se înfățișa cunoscuta stațiune din judeţul Bihor, avantajată de situarea depresionară, la „Stâna de Vale” iernile fiind bogate în zăpadă…

Cascada Boiului (FILM)

Publicat de nicolaetomescu, 3 iunie 2022, 15:17

Cascada Boiului (FILM)

Proiect(ul) „Cascadele României”/©Nicolae Tomescu

Realizator: Nicolae Tomescu

Imagine: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

Diversitatea pare a fi cuvântul preferat pentru județul Bihor… Relieful este variat, fiind dispus în trepte care coboară de la est la vest, dinspre culmile „Munților Apuseni” spre Câmpia de Vest; în est, întâlnim culmile înalte ale „Munților Bihorului” și masive (inclusiv o treaptă joasă a siluetei înalte)…

Când ai de „atins” 17 obiective în 6 zile nu mai arzi de nerăbdare să ajungi pe jos în satul Lorău din comuna Bratca, ținând cursul „Crișului Repede” /pe drumul care urmează calea ferată pe direcția Cluj-Oradea/, până la podul de peste râul invocat; cu mașina (venind dinspre Ciucea), accesul se face pe drumul județean care leagă Bratca de Bulz (am surprins, totodată, nu atât case înşiruite în luncă sau împrăştiate pe pantele mai domoale ale comunei Negreni-Cluj, cât peisaje desprinse din poveste, inclusiv „îndeletniciri” care m-au derutat, știiind că este interzis accesul motocicliștilor în pădure, pe trasee neamenajate/drumuri forestiere)…

„Cascada Boiului” scotocește „buzunarele” văii liniștite (considerate a fi una dintre cele mai pitoreşti din Munţii „Pădurea Craiului”); la capătul din amonte al „Văii Boiului”, apa cade de la o înălțime estimată între 5 și 10 metri, peste un prag din albia sa înspumată; sunetul este blând, nicidecum un vârtej al zădărniciei, acumularea de la bază trece prin gândurile tale, ca un dialog al luminii care atinge și punctul din care pârâul coboară peste un al doilea prag, mai mic, pierzându-se printre „versanții” văii…

Cascada din Toplița (FILM)

Publicat de nicolaetomescu, 3 iunie 2022, 15:06

Cascada din Toplița (FILM)

Proiect(ul) „Cascadele României”/©Nicolae Tomescu

Realizator: Nicolae Tomescu

Imagine: Nicolae Tomescu

Montaj: Alexandru Iurea

22-28 mai 2022…. Județele Harghita, Cluj, Bihor, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin…

Sentimente „încleștate” în filmări (880) și fototografii (peste 500), putere a ceea ce numim suflet – dincolo de tăcere și de singurătate, viață crescând viață – oriunde Natura este lăsată să-și arate adevăratul chip…

Schița traseelor parcurse nu simbolizează infinitatea, tinde să exprime integralitatea și unitatea; simbolul reîntoarcerii se regăsește, în proiectul „Cascadele României”…

Fiind în „trecere nebună”, nu am avut timp pentru multe obiective turistice de la confluența județelor Neamț, Harghita, Mureș (de regulă, doar pentru câteva imagini statice). Reproduse ca fațete ale aceleiași trăiri, ca „valuri” statornice ale istoriei (colective și personale), poartă cu ele gramatica artei…

„Destinul” poate fi îndrăgit, chiar și atunci când simți „excesul plăcerii” (în cazul unei destinații aglomerate); mai puțin cufundați în „somnul vieții lor”, unii oameni încearcă să trăiască dansul bucuriei, al speranței, al plăcerii de a descoperi nuanțele Cascadei din Toplița.

• situată în apropierea „Luncii Mureșului” și a căii ferate;
• apele ei sunt termale (provenind din izvoarele situate în stațiunea „Bradul”); ceea ce m-a dus cu gândul la altă cascadă, „Clocota” (de lângă Geoagiu-Băi); acolo, după cum văd și în cazul Topliței (dar nu atât de accentuat), s-au produs, în timp, rupturi abrupte ale terenului; în județul Hunedoara, căderea de apă spălase rădăcinile unor copaci situați în partea superioară a platoului, care s-au prăbușit și au fost înglobați (parțial sau total) în depunerile recente de travertin ale cascadei, alcătuind falduri verticale succesive pe întreaga înălțime; peste toate, s-au dezvoltat mușchi și plante care atârnă;
  • Și Cascada din Toplița își schimbă (permanent) aspectul, datorită depunerilor de travertin, rezultat al conținutului ridicat de carbonat de calciu din apă…
  • Mai departe, „Valea Superioară a Mureșului” este un adevărat elogiu adus sieși de Natură, zeloasă cu principiile, chiar și cu jocurile „misterului numit om”…