Planurile-cadru pentru liceu, puse în consultare publică de Ministerul Educaţiei
Publicat de Andreea Drilea, 1 februarie 2025, 05:09 / actualizat: 1 februarie 2025, 6:21
Propunerile vor putea fi trimise la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro până la data de 6 martie.
Potrivit ministrului Daniel David, dezbaterea naţională va presupune patru întâlniri cu prezenţă fizică, organizate în centre academice istorice în Bucureşti (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iaşi (25 februarie) şi Timişoara (4 martie).
După dezbaterile cu prezenţă fizică va fi organizată o dezbatere online, în data de 6 martie.
El a spus că elaborarea şi aprobarea planurilor-cadru pentru învăţământul liceal reprezintă începutul unui proces complex.
Conform ministrului, vor urma realizarea programelor şcolare pentru disciplinele/modulele obligatorii (până în toamna anului 2025), iniţierea elaborării manualelor după modele moderne, validate la nivel internaţional (cu un accent, acolo unde este posibil, pe variante şi/sau extensii digitalizate), abilitarea curriculară a cadrelor didactice, cu accent pe metode educaţionale moderne de predare-învăţare.
Daniel David susţine că planurile-cadru propuse reflectă ‘constrângerile’ legislaţiei naţionale (inclusiv prin unele discipline şi teme stabilite prin lege) şi bunele practici europene/internaţionale, adaptate însă contextului naţional.
‘Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislaţie, asigură competenţele de bază (cultură generală) şi contribuie la formarea competenţelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcţională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt în legătură cu examenul naţional de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba şi literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba şi literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare (vezi Anexa 1 inclusă în prezentul mesaj)’, a explicat ministrul Educaţiei.
Potrivit acestuia, curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competenţele de specialitate, generale şi specifice, proprii unui profil şi unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferenţiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând şi aport la formarea competenţelor-cheie.
Ponderea sa creşte de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%).
De asemenea, curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii (15%) este prevăzut în legislaţie şi înlocuieşte segmentul curriculum la decizia şcolii, existent în planurile-cadru în vigoare.
‘Ponderea sa creşte de la clasele IX/X (10%, reprezentând 1-3 ore) la clasele XI/XII (20%, reprezentând 5-8 ore). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul specializărilor (până la nivel de unitate şcolară). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul filierei, iar pentru filierele vocaţională şi tehnologică, decizia se face prin alegerea specializării/calificării profesionale (cu o componentă semiflexibilă la nivel vocaţional)’, mai arată Daniel David.
Acesta a afirmat că, indiferent de filieră, va exista acelaşi număr de săptămâni de şcoală – 36, cu un număr mai mic de săptămâni pentru clasa a XII-a – 34.
De asemenea, se va menţine organizarea anului şcolar pe 5 intervale de cursuri, dar şi programele naţionale Săptămâna verde (o săptămână) şi Şcoala altfel (o săptămână), incluse în cele 36/34 de săptămâni.
Totodată, numărul maxim de ore săptămânal recomandat/propus este de 30 (în medie, cu excepţii pentru unele trasee educaţionale specifice).
Astfel, prin această propunere de reorganizare numărul de zile de şcoală este 180 la clasele IX/XI, respectiv 170 la clasa a XII-a, iar numărul de ore pe an ajunge la 1080 la clasele IX/XI, respectiv 1020 la clasa a XII-a.
‘Impactul estimat asupra resursei umane este unul uşor pozitiv, în ansamblu, anticipându-se o creştere a numărului de norme între 1,08% şi 4,86% (în condiţiile utilizării întregului buget de ore alocat de CDEOŞ). Creşterea numărului de norme se înregistrează în principal la învăţământul tehnologic, pentru cadrele didactice cu norme constituite din discipline de specialitate şi modulele de pregătire, dar şi cu o scădere aici a numărului de norme pentru profesorii care predau disciplinele de trunchi comun. Un impact uşor pozitiv se înregistrează şi în ansamblul filierei teoretice, mai ales când în cadrul unităţii există un echilibru al tipului de clase pe cele patru specializări. Chiar dacă poate exista un oarecare impact negativ asupra normelor din învăţământul vocaţional liceal, acesta este redus, sub 2% din totalul normelor estimate’, a mai susţinut David.
În baza elaborării şi aprobării tuturor elementelor curriculumului naţional – planuri-cadru de învăţământ, programe şcolare, standarde naţionale de evaluare, prima generaţie de elevi, absolvenţi ai învăţământului gimnazial, va debuta studiul pe noul curriculum liceal începând cu elevii clasei a IX-a din anul şcolar 2026-2027.
Aceşti elevi vor reprezenta şi prima promoţie care vor susţine noul examen naţional de bacalaureat, prevăzut în Legea 198/2023. Elevii care vor fi în clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a, în anul şcolar 2026-2027, vor continua studiul pe actualul curriculum liceal până la finalizarea parcursului liceal.
Planurile-cadru pentru trasee specifice precum cele din învăţământul în limba minorităţilor naţionale, învăţământul liceal special, învăţământul liceal cu frecvenţă seral/redusă, învăţământul bilingv, inclusiv cel organizat în baza acordurilor guvernamentale bilaterale, programul ‘A doua şansă’ şi cele corespunzătoare alternativelor educaţionale vor fi elaborate pornind de la forma finală a planurilor-cadru, ca rezultat al consultării publice şi al dezbaterilor naţionale. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
