(UPDATE) Iohannis: Am fost nevoiţi să gestionăm pandemia cu legi slabe şi sumar croite

Publicat de , 9 iulie 2020, 13:36

‘Am fost nevoiţi să gestionăm această pandemie cu legi slabe şi sumar croite, astfel că în cele mai critice momente sanitare a trebuit să ajustăm din mers şi legislaţia‘, a susţinut Iohannis, la Palatul Cotroceni.

UPDATE – Pandemia COVID-19 a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice în România, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis.

‘Pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrată, lipsa investiţiilor publice, productivitate scăzută şi o capacitate administrativă redusă. Criza COVID-19 a pus o presiune uriaşă pe marile sisteme publice care ani la rând au fost subfinanţate şi uneori gestionate fără simţ de răspundere. Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacităţii statului de a răspunde unei asemenea ameninţări. Din cauza vulnerabilităţilor sistemice, efortul autorităţilor române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios’, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a amintit de decretul pe care l-a semnat în martie, privind instituirea stării de urgenţă, pe teritoriul României.

‘Pericolul unei răspândiri masive a virusului a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme’, a subliniat preşedintele, în acest context.

Iohannis a adăugat că evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional evidenţiat ‘carenţe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere şi nevoile urgente, esenţiale’. 

UPDATE – Preşedintele Klaus Iohannis a făcut, joi, la Palatul Cotroceni, un apel la ‘colaborare loială între instituţiile fundamentale ale statului’ şi a subliniat că prioritatea, în contextul pandemiei, ar trebui să fie ‘salvarea vieţii românilor şi protejarea cetăţenilor ţării noastre’.

‘În spiritul Constituţiei, fac un apel la colaborare loială între instituţiile fundamentale ale statului. Acum nu este momentul disputelor politice şi al orgoliilor. Interesul comun al tuturor, în acest moment, trebuie să fie, mai presus de orice, salvarea vieţii românilor şi protejarea cetăţenilor ţării noastre. În astfel de momente de cumpănă pentru o întreagă ţară, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălţimea funcţiilor deţinute‘, a evidenţiat şeful statului.

El a făcut referire la campania electorală.

‘Vedem permanent în ultimele săptămâni tot felul de contre şi dispute despre o măsură sau alta. România şi românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, uneori subsumate interesului de campanie, ci de argumente raţionale, solide, de disponibilitate de a asculta experţii din domeniu şi de a găsi soluţiile cele mai bune pentru societate‘, a spus Klaus Iohannis.

Totodată, Iohannis a vorbit de urgenţa unui cadru legal, care să fie adoptat de Parlament.

‘Este nevoie ca împreună, uniţi, autorităţi, politicieni, jurnalişti, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetăţenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autorităţile să acţioneze pentru protejarea sănătăţii oamenilor‘, a evidenţiat Iohannis.

Reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

‘Această pandemie ne-a pus în faţă tabloul a 30 de ani de eşecuri în organizarea şi administrarea statului român. Sunt carenţe majore, imposibil de suplinit în doar câteva luni. Efortul de construcţie a unui stat eficient va fi unul de durată, de aceea reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit. Paşii mari care s-au făcut acum în direcţia unei ample digitalizări, de exemplu, trebuie continuaţi în mod accelerat‘, a declarat Klaus Iohannis, joi, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai anunţat, joi, că a trimis către Parlament informarea privind acţiunile şi iniţiativele pe care le-a avut în perioada stării de urgenţă, care a fost instituită pe întreg teritoriul ţării ca urmare a pandemiei COVID-19, prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie.

‘Am transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întreg teritoriul României prin cele două decrete semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie. Documentul prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei‘, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni. 

(Agerpres/FOTO Oana Bâlă)

INTERVIU: Cioloş – Toţi producătorii români afectaţi de embargoul rus sunt eligibili pentru ajutor din partea UE

Publicat de Lucian Bălănuţă, 19 august 2014, 07:47

În contextul măsurilor de sprijinire a producătorilor europeni anunţate luni de CE, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat, pentru MEDIAFAX, că ajutorul de 125 de milioane de euro va fi acordat producătorilor în funcţie de nevoi, în funcţie de cantităţile de legume şi fructe retrase de pe piaţă. Comisarul european a precizat că toţi producătorii afectaţi de decizia Moscovei sunt eligibili pentru a primi ajutor, chiar dacă nu fac parte din organizaţii de profil, un aspect important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor este limitat.

Totodată, Dacian Cioloş a subliniat că, din datele aflate la dispoziţia CE, România va fi afectată, în mod direct, mai puţin decât alte state europene de embargoul rus, dar a recunoscut că pot apărea şi efecte indirecte ca urmare a faptului că în România ar putea ajunge un număr mai mare de produse europene care în mod normal erau exportate pe piaţa rusă.

Comisarul european pentru Agricultură a evidenţiat faptul că măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele.

Pe de altă parte, Dacian Cioloş a declarat că CE sprijină producătorii europeni, inclusiv români, în vederea identificării de pieţe noi, aceasta fiind o soluţie pe termen mediu şi lung, alături de normalizarea relaţiilor cu Rusia.

Prezentăm interviul acordat de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Ce efecte vor avea măsurile anunţate luni de Comisia Europeană?

Dacian Cioloş: Astăzi am anunţat un pachet de măsuri excepţionale de sprijin pentru producătorii de fructe şi legume perisabile. Pentru mulţi producători din ţară, în special pentru cei din sectorul legumicol, producătorii de roşii, de castraveţi, embargoul rusesc a creat o situaţie dificilă. Măsurile anunţate astăzi vin în sprijinul lor. Toţi producătorii de legume şi fructe afectaţi de restricţiile pe piaţa rusească vor fi eligibili pentru a beneficia de măsuri de sprijinire a pieţei, în cazul în care le consideră necesare, indiferent dacă fac sau nu parte din organizaţii de producători – un aspect deosebit de important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor de legume şi fructe este foarte limitat.

Dincolo de estimări, deciziile de sprijin şi de asistenţă financiară vor fi bazate pe cantităţile efective retrase de pe piaţă, distribuite gratuit, nerecoltate sau recoltate înainte de coacere, după ce autorităţile fac verificările necesare. Cel mai important este să avem situaţia exactă de pe teren. Acesta este şi motivul pentru care am instituit un sistem de monitorizare permanentă a pieţelor şi avem întâlniri săptămânale cu experţii din statele membre. Este foarte important ca statele membre să transmită Comisiei Europene informaţii la zi despre situaţia din sectoarele afectate de aceste restricţii.

Reporter: Din totalul de despăgubiri la nivel european, cât vor primi producătorii români?

Dacian Cioloş: Deocamdată, am anunţat măsuri de sprijin pentru producătorii de legume şi fructe, acolo unde vorbim despre produse perisabile, care nu pot fi stocate în aşteptarea găsirii de noi pieţe. Suma totală alocată acestor măsuri de piaţă pentru acest sector este de 125 milioane de euro. Nu există o repartizare a acestei sume pe stat membru. Sprijinul financiar va fi alocat producătorilor, în funcţie de nevoi, de cantităţile de legume şi fructe retrase de pe piaţă intr-un fel sau altul. Atlfel spus, aceste măsuri vor acţiona ca o plasă de siguranţă. Principalul obiectiv al producătorilor va fi bineînţeles să-şi vândă producţia pe piaţă. Însă, dacă acest lucru va fi îngreunat din cauza eventualului surplus de producţie, în urma restricţiilor exportului pe piaţa rusă, producătorii vor putea decide să recurgă la retrageri de pe piaţă a unei părţi a producţiei, iar măsurile anunţate azi vor compensa financiar aceste cantităţi retrase.

Reporter: Din datele disponibile la CE, cât de afectate sunt România şi celelalte ţări europene de embargoul rusesc?

Dacian Cioloş: Exportul pe piaţa rusă reprezintă în jur de 10 procente din totalul exporturilor europene extracomunitare de produse agricole şi agroalimentare. Unele sectoare şi unele state membre sunt mai afectate decât altele. Spre exemplu, peste 60 de procente din exporturile agroalimentare din ţările baltice aveau această destinaţie, aproape 30 de procente din exporturile Poloniei, 20 la sută din exporturile Cehiei. Pentru alte state membre precum Germania, Olanda vorbim de cantităţi şi de valori ale exportului foarte mari.

În cazul României, din datele pe care le avem la Comisia Europeană, procentul este mult mai mic, ceea ce înseamnă că România va fi afectată direct mult mai puţin în comparaţie cu alte state membre. În medie, în 2011-2013, România a exportat către Federaţia Rusă produse agricole şi agroalimentare în valoare de 34 de milioane de euro, dintr-un total al exporturilor extracomunitare de aproape un miliard şi jumătate de euro pe an. Aceasta înseamnă că numai 2,3% din exporturile agroalimentare româneşti au avut ca destinaţie piaţa rusească. Pentru România, impactul economic direct al restricţiilor impuse de Rusia este limitat. Sigur, dincolo de acest impact direct, ar mai putea exista efecte indirecte – dat fiind faptul că vorbim despre o piaţă comună europeană, mai multe produse decât de obicei ajunse pe pieţele din România ar putea afecta vânzările producătorilor români. Dar, tocmai de aceea, am avut în vedere aplicarea acestor măsuri de sprijin pe piaţă pentru toate statele membre, nu doar pentru cele care exportă direct pe piaţa Rusiei.

Reporter: Pentru ce perioadă se vor acorda despăgubirile?

Dacian Cioloş: Măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele. Azi am alocat 125 de milioane de euro unui set de măsuri care vor fi aplicate în sectorul fructelor şi legumelor perisabile până la sfârşitul lunii noiembrie. Săptămâna trecută am aprobat o serie de măsuri pentru producătorii de piersici şi nectarine. Foarte probabil, probleme vor mai fi şi în alte sectoare. Suntem gata să acţionăm când şi unde va fi necesar, cu mijloacele cele mai potrivite. Este un proces în desfăşurare. Ceea ce mi se pare cel mai important este ca agricultorii români, şi toţi ceilalţi agricultori europeni afectaţi de embargoul rusesc, să ştie că noua Politică Agricolă Comună are toate instrumentele administrative, legislative şi bugetare pentru a veni în sprijinul lor. Această decizie a Federaţiei Ruse nu ne-a luat prin surprindere, dovadă că am fost în măsură să activăm rapid dispozitivul de sprijin pentru sectoarele cele mai vulnerabile.

Reporter: Pe lângă despăgubiri cum poate Comisia Europeană să-i ajute pe producătorii europeni?

Dacian Cioloş: Există, într-o primă fază o serie de măsuri de sprijinire a pieţei, de la retrageri de pe piaţă, distribuirea gratuită a produselor în cauză, compensaţii pentru nerecoltate sau pentru recoltare înainte de vreme. Dincolo de acestea, în funcţie de sectoare, analizăm şi alte modalităţi de acţiune. Sectorul agricol european este unul robust si flexibil. Piaţa rusă este una foarte importantă, dar pentru producătorii noştri, mai există şi alte pieţe. De altfel, Comisia Europeană sprijină producătorii europeni, inclusiv producători români, printr-o politică de promovare pe pieţe noi şi, mai ales, prin negocierile comerciale pe care le desfăşoară.

Reporter: Cât de rapid pot fi găsite aceste pieţe noi pentru producătorii din UE?

Dacian Cioloş: Sunt conştient că găsirea într-un timp foarte scurt a unor pieţe alternative este dificilă. De aceea am luat aceste măsuri de sprijin. Pe termen mediu şi lung însă, în paralel cu o normalizare necesară a relaţiilor cu Federaţia Rusă, sunt sigur că producătorii noştri vor putea să se orienteze şi spre alte pieţe. (Mediafax/FOTO ec.europa.eu)