Contracte pentru proiectarea a 4 poduri noi peste Prut, în valoare de 4,4 milioane lei, semnate la Chişinău

‘Am semnat astăzi la Chişinău (Republica Moldova) contractele pentru proiectarea a încă 4 poduri noi peste râul Prut, în valoare totală de 4,4 milioane de lei (fără TVA): pod Stânca (România) – Costeşti (Republica Moldova), pod Bumbăta (România) – Leova (Republica Moldova), pod Fălciu (România) – Leca (Republica Moldova), pod Răducăneni (România) – Bărboieni (Republica Moldova)’, a notat Pistol, pe Facebook.

Durata fiecărui contract pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, semnat între CNAIR şi compania Like Consulting, este de 12 luni, valoarea fiecărui contract este de 1,1 milioane de lei (fără TVA) iar finanţarea este asigurată prin bugetul de stat al României.

Cele patru noi poduri, care vor fi construite după finalizarea studiilor de fezabilitate, vor asigura creşterea capacităţii de transport dintre cele două state şi vor contribui la conectivitatea infrastructurii rutiere a Republicii Moldova cu România şi implicit cu reţelele de transport din Uniunea Europeană. În plus, construcţia acestor poduri va contribui şi mai mult la apropierea economică a republicii Moldova de România şi de Uniunea Europeană, a scris şeful CNAIR.

‘Anul acesta vom lansa în licitaţie şi contractul pentru proiectarea şi execuţia unui pod nou peste Prut, la Albiţa, care va avea patru benzi de circulaţie şi care va asigura conexiunea dintre infrastructura rutieră a României şi cea a Republicii Moldova. Proiectul va fi finanţat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). La ora actuală avem în derulare şi contractul pentru construcţia ansamblului de poduri de la Ungheni care va asigurarea legătura dintre România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni), proiect finanţat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), care trebuie finalizat până la sfârşitul anului 2026, cel mai târziu. Tot în derulare sunt şi contractele pentru proiectarea necesară modernizării podurilor rutiere peste Prut de la Sculeni (România) – Sculeni (Republica Moldova) şi Oancea (România) – Cahul (Republica Moldova). Finanţarea acestor contracte este asigurată prin Programul Transport 2021-2027’, a adăugat Cristian Pistol.

Evenimentul de la Chişinău a avut loc în prezenţa secretarului de stat în Ministerul Transporturilor din România, Irinel Scrioşteanu, şi a viceprim-ministrului Republicii Moldova, Vladimir Bolea.

Potrivit oficialului moldovean, aceste proiecte marchează un pas semnificativ în relaţiile dintre cele două ţări, vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport şi vor întări legăturile economice.

‘Aceste proiecte marchează încă un pas semnificativ în relaţiile dintre Republica Moldova şi România. Vor contribui la dezvoltarea infrastructurii de transport şi vor întări legăturile noastre istorice şi economice. Ne dorim ca aceste poduri să faciliteze mobilitatea cetăţenilor şi accesul către reţele europene de transport. Prutul nu a avut atâtea poduri decât în perioada interbelică. Este un prim pas autentic de apropiere a infrastructurii Republicii Moldova de cea a României, un proces care va continua cu aceeaşi amploare şi în viitor’, a declarat Vladimir Bolea, citat într-un comunicat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioşteanu, a subliniat că semnarea acestor contracte reprezintă un eveniment important în ceea ce priveşte relaţiile dintre Republica Moldova şi România.

‘Intrăm într-o nouă eră a dezvoltării transporturilor peste Prut. Am semnat contractele pentru prima etapă de proiectare a acestor poduri. Vom continua cu dezvoltarea infrastructurii feroviare, navale şi aeriene, integrându-le astfel încât Republica Moldova să devină competitivă în spaţiul european. Fondurile europene vor contribui în continuare la dezvoltarea infrastructurii, sporind competitivitatea Republicii Moldova’, a afirmat Irinel Ionel Scrioşteanu.

Un alt proiect major vizează, conform comunicatului, construcţia podului peste Prut Ungheni-Ungheni, pentru care a fost finalizat studiul de fezabilitate, iar lucrările vor demara la 26 aprilie. Acest pod, numit simbolic ‘Podul de flori’, va avea şi o simbolistică specială, cu elemente decorative care vor face legătura cu podul de flori din 1990.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

UE acordă Chişinăului un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziţionarea volumelor necesare de gaze naturale

Uniunea Europeană va acorda un grant de 30 de milioane de euro pentru achiziţionarea volumelor necesare de gaze naturale pentru a produce energie electrică la preţurile de până la criză – relatează Victoria Cernea, de la Radio Chişinău.

Bruxellesul salvează din nou Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, oferind căldură, lumină şi siguranţă – a declarat premierul Dorin Recean.

Dorin Recean: Pachetul de sprijin al UE are trei componente. Prima componentă se referă la intervenţia imediată, şi asta înseamnă că astăzi vom aproba un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru stânga Nistrului, în aşa fel încât să poată să fie menţinută presiunea în sistemul de gaze naturale de acolo. Acest lucru ne va da un răgaz pâna la 31/01/2025. Componenta doi a acestui pachet este intervenţia de urgenţă pentru perioada 1-10 februarie. UE oferă un grant de 30 de milioane de euro pentru ca să achiziţionăm volumele de gaze naturale pentru această perioadă, pentru a produce energie electrică pentru malul drept la costurile ante-criză şi să asigure şi consumul pentru malul stâng al Nistrului de gaze naturale şi producere de energie electrică.

Componenta a treia reprezintă un program complex de rezilienţă energetică pentru următorii 2 ani a spus Dorin Recean.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: prin oprirea gazului în Transnistria, ”Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară, cu speranța că asta va duce în Republica Moldova la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (12.01.2025)

Publicat de hdaraban, 14 ianuarie 2025, 13:02 / actualizat: 15 ianuarie 2025, 9:30

În urma rezultatelor unui audit internațional, autoritățile transnistrene, care pun criza pe seama guvernului moldovean, imputându-i că nu a soluționat litigiul cu consorțiul rus, au refuzat până în prezent ajutorul propus de Chișinău. Să mai spunem că din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

De altfel, după oprirea livrărilor de gaze, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie, în Transnistria au loc întreruperi zilnice de energie electrice, în contextul în care locuitorii consumă mai mult curent decât produce sistemul energetic. Din cauza aprovizionării reduse, autoritățile separatiste au fost nevoite să suspende activitățile tuturor întreprinderilor, cu excepția industriei alimentare.

În emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură în cadrul think-tank-ului Expert Forum, a subliniat că situația populației din drepata Nistrului este una mult mai bună, având în vedere interconectările transfrontaliere cu Ucraina și România, care s-au realizat în ultimii ani.

Invitata lui Horia Daraban a explicat de ce decizia Gazprom de a opri furnizarea de gaz  în stânga Nistrului este un gest exclusiv geopolitic, ce riscă să creeze o criză umanitară în regiunea separatistă.

În această situație, rolul României în furnizarea de energie  Republicii Moldova este unul important. Otilia Nuțu spune că ”o bună parte de timp, Republica Moldova a beneficiat de același regim de subvenționare pe care l-au avut și consumatorii din România și asta se întâmplă și acum. Deci apropierea de România înseamnă, pur și simplu, disponibilitatea gazului și a energiei electrice.”

Una dintre concluziile expertului este că și la capitolul energie, ”odată ce Republica Moldova se apropie din ce în ce mai tare de Uniunea Europeană, trebuie să se apropie din ce în ce mai mult de regulile europene. Și asta înseamnă inclusiv reglementator independent, companii care să fie bine guvernate, reducerea corupției.”

Horia Daraban: Cum se traduce criza energetică? Cu ce efecte în rândul populației? Poate ne oferiți și niște repere. Mă gândesc aici la prețuri.

Otilia Nuțu: În primul rând, e foarte important de înțeles faptul că, pe malul drept, nu există întreruperi de energie electrică și de gaze. Și asta este o mare reușită a guvernării actuale, care a și reușit să accelereze proiectele de interconectare și reușește să negocieze cu furnizori din România cantități de energie electrică și de gaze care acoperă. Practic, malul drept nu mai este dependent de livrările de gaze din 2022, de la sfârșitul anului. Sigur că prețurile pentru energia electrică sunt ceva mai mari decât erau de la Cuciurgan, însă, totuși, una este să plătești un preț cu 30-40% mai mare, alta este să nu ai energie deloc. Ceea ce se întâmplă pe malul stâng, însă, este o situație care se îndreaptă spre o criză umanitară, pentru că acolo, într-adevăr, nu mai există practic nici energie electrică, nici gaz.

Gazul a fost întrerupt pe 1 ianuarie, la ora 7:00. Centrala de la Cuciurgan poate să funcționeze și pe cărbune și pe păcură și există rezerve de cărbune, care mai asigură funcționarea centralei pentru câteva săptămâni, depinde cât de mare este consumul. Și asta a însemnat evident că nu mai există gaz pentru încălzire deloc și locuitorii încearcă să se încălzească cu ce altceva mai există: cu energie electrică. Și-au cumpărat mulți diferite încălzitoare, calorifere sau generatoare, în ultimele săptămâni. Sigur că, în momentul în care folosești un reșou sau un calorifer electric, asta înseamnă că crește consumul de energie electrică. Și există acum problema și legată de faptul că sursa de energie este destul de limitată, dar și rețelele nu fac față foarte bine la această cerere suplimentară. Deci, în Transnistria consumul de energie scade foarte rapid din cauză că se epuizează aceste rezerve.
Pe de altă parte, există ajutorul oferit de Chișinău, dar și de Kiev, pentru a acoperi o parte din energia care ar fi necesară pentru regiunea transnistreană. Chișinăul a oferit ajutorul pentru ca cei din Tiraspol să poată să achiziționeze energie electrică și gaze din România. Asta înseamnă că trebuie să fie plătite sumele respective, pentru că niciun furnizor, în afară de Gazprom, nu-și poate permite să livreze energie pe gratis, iar Kievul a oferit la rândul său posibilitatea de a alimenta cu cărbune centrala de la Cuciurgan. Tot așa, pentru a ajuta în această situație excepțională.

Ceea ce trebuie reținut însă este faptul că toată această criză este una artificială, care a fost creată de Gazprom și care a continuat să livreze până la sfârșitul anului trecut exclusiv pentru că intenționa să forțeze Chișinăul să pună presiune pe Ucraina pentru prelungirea tranzitului de gaze prin Ucraina, ceea ce nu are nicio legătură cu întreruperea livrărilor din Transnistria, care ar fi putut să continue foarte bine pe cealaltă rută alternativă, respectiv prin Turkstream și, după aceea, pe TransBalkan Pipeline, adică vechea rută prin care se importa în România și în Bulgaria de la Gazprom acum 5-10 ani. Însă, din cauză că nu au reușit să prelungească acest tranzit, practic, acum, Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară în Republica Moldova, cu speranța că asta va duce la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare, care vor fi în iunie sau iulie.

Horia Daraban: Deci, măsura întreruperii furnizării gazului către Transnistria poate fi văzută doar în cheie geopolitică. Plecând de la situația din Transnistria, Republica Moldova, se desprind, ies în evidență anumite slăbiciuni ale Republicii Moldova în ceea ce privește acest capitol, energia? Și în acest sens, care ar putea fi răspunsurile la aceste probleme?

Otilia Nuțu: În primul rând, aș vrea să spun ceva legat de aceasta pârghie geopolitică. Gazprom spune că a încetat livrările din cauza unei datorii ipotetice a Chișinăului de 709 milioane de dolari. Asta, în condițiile în care niciodată nu a ridicat nicio pretenție cu privire la datoriile de 11 miliarde de dolari pe care le are în regiunea transnistreană. Deci lucrurile n-au nicio noimă, din altă perspectivă, nu există vreun sens economic. În ceea ce privește securitatea energetică a Republicii Moldova, totuși, trebuie să vedem că, în ciuda a ceea ce se întâmplă zilele acestea, Republica Moldova este într-o situație de securitate energetică mult mai bună decât era acum 3 ani. Dacă aceeași criză s-ar fi produs în urmă cu 3 ani, atunci toată Republica Moldova ar fi fost exact în situația în care este Transnistria astăzi. Între timp, lucrurile s-au schimbat foarte mult.

S-a finalizat și interconectarea pe gaze, care a fost finalizată, cu chiu cu vai, abia în 2021. Pe partea românească au fost cele mai mari întârzieri. Odată cu conectarea Ucrainei și Moldovei la rețeaua europeană de energie electrică, există posibilitatea cumpărării de energie electrică din Uniunea Europeană și fizic, nu doar comercial. Și lucrurile astea schimbă major datele problemei. Deci, în acest moment, pentru malul drept nu există alt deranj decât faptul că este într-adevăr un preț mai mare la energia electrică. Însă,  în niciun caz nu se pune problema unei crize la fel de mari cum vedem acum în regiunea transnistreană. Și asta, cel puțin văzut din exterior, mi se pare că arată foarte clar niște lucruri: ești cu Europa, o duci bine, ții cu Rusia, vezi că te aruncă la gunoi, în momentul în care are un alt interes.

În regiunea transnistreană, sunt foarte mulți oameni care au cetățenie rusă și asta nu a fost niciun impediment pentru Kremlin să îi lase în frig și în beznă în mijlocul iernii, doar din cauză că încearcă să influențeze prin asta alegerile parlamentare în Republica Moldova și să reobțină un control politic asupra Republicii Moldova.

Horia Daraban: Ar putea fi aprofundate relațiile pe acest palier energetic, relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și în special cu România? Dincolo de realizările pe care le-ați enumerat dumneavoastră.

Otilia Nuțu: Sigur, se va finaliza acea linie directă, care duce din România până la Chișinău energie electrică și nu va mai trece pe la Cuciurgan. Mai există linia Suceava – Bălți, care urmează să fie și ea construită în următorii doi ani. Sigur că proiectele astea durează ceva timp și e o mare problemă faptul că guvernele anterioare au întârziat foarte mult aceste interconectări. Sigur, existau diferite motive la momentul respectiv și faptul că pe vremea aceea Republica Moldova și Ucraina erau conectate la sistemul rusesc de energie electrică și atunci ar fi fost nevoie de investiții mai mari în niște echipamente suplimentare. Însă, multe lucruri au fost întârziate, pur și simplu, nepermis de mult. Lucrurile au început să se schimbe radical în urmă cu trei ani, când, într-adevăr, toate aceste proiecte au început să fie accelerate.

Și e foarte important, în primul rând, intrarea Moldovei în piața europeană de energie înseamnă că nu mai depinzi de un singur furnizor care îți poate pune în niște condiții care nu au nicio legătură cu capacitatea ta de plată, ci doar cu orientarea ta geopolitică. Nu depinzi de unul, ci poți să cumperi de la unul sau de la altul, pentru că piața europeană este o piață competitivă și deja interconectările care s-au făcut, mai ales în ultimii ani, înseamnă că gazul poate să vină din foarte multe surse, energia electrică poate să vină iarăși de la mai mulți producători și de la mai mulți furnizori și este o piață concurențială. Dar evident, că energia trebuie să fie și plătită și în timp ce pe malul drept lucrurile astea sigur că înseamnă un disconfort și, într-adevăr, este greu, mai ales într-un an electoral, ca lumea să vadă că prețurile cresc, însă practic ce se întâmplă în Transnistria, în acest moment devine o bucată de stat eșuat, pentru simplul motiv că este evident că regimul separatist este o ficțiune care a fost întreținut ani de zile cu gaz dat gratis de Gazprom. În momentul în care acest gaz a fost întrerupt, nu există nicio alternativă și toată Transnistria se prăbușește și economic, și social.

Horia Daraban: Aș vrea să facem referire și la România. În acest context, reprezentanții ministerului de profil de la București au ieșit cu mai multe informații, inclusiv ministrul Sebastian Burduja. Aceste declarații au fost legate de furnizarea de energie electrică, dar și de gaze către Republica Moldova. Și în acest context, ce rol își asumă Bucureștiul în sprijinirea Republicii Moldova? Până unde poate merge acest sprijin?

Otilia Nuțu: În primul rând, există contracte care au fost încheiate de companiile din subordinea Ministerului Energiei, ca Nuclearelectrica, Hidroelectrica, direct cu Energocom și se livrează energie. În al doilea rând, Energocom poate să cumpere de pe bursa românească energie, deci practic noi putem furniza energie la prețuri care sunt de piață. O bună parte de timp, Republica Moldova a beneficiat de același regim de subvenționare pe care l-au avut și consumatorii din România și asta se întâmplă și acum. Într-adevăr, prețurile subvenționate din România sunt totuși mai mari decât cele care erau la Cuciurgan. Însă, acele prețuri de la Cuciurgan însemnau gaz dat gratis de la Gazprom către Transnistria și lucrurile astea la un moment dat aveau să se sfârșească. Adică, de fapt, această criză nu este o surpriză pentru nimeni. Deci apropierea de România înseamnă pur și simplu disponibilitatea gazului și a energiei electrice. Și asta este un lucru foarte important.

Sigur că, odată ce Republica Moldova se apropie din ce în ce mai tare de Uniunea Europeană, trebuie să se apropie din ce în ce mai mult de regulile europene. Și asta înseamnă inclusiv reglementator independent, companii care să fie bine guvernate, reducerea corupției. Deci astea sunt niște beneficii de care nu prea ținem cont. Însă, să ne uităm la marile scheme de corupție care se întâmplau acum 5-10 ani în legătură cu energia în Republica Moldova, cu Transnistria primind gaz gratis de la Gazprom, care producea energie electrică și acea energie electrică se vindea consumatorilor de pe malul drept la prețuri, care, la momentul respectiv, erau mai mari decât în România și banii respectivi nu se duceau pentru consumul de gaze, ci la niște firme offshore în care erau implicați regimul Plahotniuc și cei de la Tiraspol. Deci lucrurile astea nu se mai pot întâmpla și astea erau furturi care se făceau din buzunarul cetățeanului moldovean. Lucrurile astea nu se mai pot întâmpla de acum înainte.

Varianta audio a intervului:

UE suplimentează ajutorul umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova cu 148 de milioane de euro

Pachetul de ajutor a fost anunţat de comisarul european pentru egalitate, pregătire şi gestionarea situaţiilor de criză, Hadja Lahbib, care vizitează luni Ucraina pentru a discuta despre provocările umanitare în contextul continuării războiului cu Rusia.

Finanţarea este destinată acoperirii cheltuielilor pentru alimente, adăposturi, apă şi încălzire pentru populaţia ucraineană.

Cele opt milioane de euro alocate pentru Republica Moldova vizează proiecte umanitare. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaţilor ucraineni şi a comunităţilor gazdă din R. Moldova, cu prioritate pe accesul la serviciile esenţiale, precum sănătatea şi educaţia, şi pe sprijinul psihosocial.

”Noua noastră finanţare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de această criză, cu toţi partenerii noştri şi cu autorităţile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib, citată în comunicat.

În contextul continuării războiului de agresiune dus de Rusia contra Ucrainei, aproximativ 12,7 milioane de oameni au nevoie urgentă de ajutor.

Noua finanţare de 148 de milioane de euro va susţine ajutorul umanitar atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană pentru cele două ţări depăşind astfel 1,1 miliarde euro.

De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operaţiunea a sa desfăşurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecţie civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfăşurat asistenţă din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare şi staţii de tratare a apei.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a declarat că România exportă electricitate şi gaze naturale în Republica Moldova pe baze comerciale

Publicat de Andreea Drilea, 2 ianuarie 2025, 13:28

Într-o postare pe Facebook, el a menţionat că Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea de energie peste Prut şi sunt discuţii în acest sens cu OMV Petrom şi cu Complexul Energetic Oltenia.

În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 430 de megawaţi, a subliniat Sebastian Burduja.

În domeniul gazelor, Chişinăul îşi poate asigura tot necesarul din România, a adăugat acesta.

Precizările vin în contextul în care livrările ruseşti de gaze către Europa, prin Ucraina, au încetat ieri, când a expirat un acord de tranzit între cele două ţări. Republica Moldova primea o parte importantă din energie prin centrala de la Cuciurgan din Transnistria, care funcţiona exclusiv cu gaze din Rusia.

Rador/FOTO radiochisinau.md

Republica Moldova urmează să cumpere mai multă energie electrică din România

Publicat de gabrielarotaru, 25 decembrie 2024, 16:18

Potrivit Radio Chişinău, care citează Ministerul moldovean al Energiei, în primele trei luni ale anului viitor se preconizează un import de trei ori mai mare decât luna aceasta de la centrala nucleară de la Cernavodă, deţinută de compania Nuclearelectrica.

De asemenea, va fi importată energie electrică şi de la centrala termoelectrică de la Brazi a OMV Petrom. Pe lângă achiziţiile din România, autorităţile de la Chişinău vor să acopere necesarul de energie electrică din surse interne de producţie, dar şi din surse regenerabile.

În Republica Moldova a fost instituită din 16 decembrie starea de urgenţă în domeniul energetic, întrucât este posibil ca de la 1 ianuarie anul viitor concernul energetic rus Gazprom să nu mai livreze gaz natural regiunii transistrene, unde se află centrala termoelectrică ce furnizează 80% din necesarul de curent electric pentru raioanele din dreapta Nistrului. (Rador/ FOTO radiochisinau.md)

Tranzitul autoturismelor către Republica Moldova se desfăşoară cu dificultate în punctele de trecere a frontierei Oancea şi Albiţa

Publicat de Andreea Drilea, 23 decembrie 2024, 09:22

Transportatorii de marfă care doresc să intre în ţară prin vămile Isaccea, Galaţi şi Albiţa au de aşteptat între una şi două ore, iar cei care aleg vama Negru Vodă au de aşteptat aproximativ patru ore.

Pe sensul de ieşire din ţară, autocamioanele aşteaptă între una şi două ore în vămile Calafat, Siret, Sculeni, Oancea, Galaţi şi Isaccea şi peste cinci ore în punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albiţa.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Rep. Moldova: Parlamentul a votat impunerea stării de urgenţă în sectorul energetic

În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău trag un puternic semnal de alarmă, legat de atacurile masive asupra independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, început încă din 2022, prin care Rusia încearcă să obţină controlul asupra legislativului ţării, anul viitor, când urmează să aibă loc alegeri parlamentare.

Procurorul general Ion Munteanu a declarat în Parlament că 14 cauze penale privind coruperea electorală în privinţa a 19 persoane au ajuns deja în instanţa de judecată. Alte zeci de cauze investigate de procurori urmează a fi la fel expediate în instanţa de judecată. În mai puţin de o lună au fost deschise 84 de dosare penale dintre care 70 pentru coruperea, unul pentru falsificarea voturilor şi trei pentru gestionarea ilegală a fondurilor partidelor.

Ion Munteanu: Au fost desfăşurate peste 800 de percheziţii cu ridicări de tehnică de calcul de tipul sutelor de telefoane, tablete şi computere. Vreau să vă informez că nu vom avea un exerciţiu mai simplu anul viitor în ceea ce înseamnă asigurarea votului liber exprimat. Deci schemele de corupere electorală sunt regândite, remodelate, readaptate.

Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Alexandru Musteaţă, a raportat în plenul Parlamentului că în primul trimestru al anului 2024 la Moscova a fost creat un centru operaţional pentru coordonarea unui grup criminal organizat care vizează Republica Moldova.

Alexandru Musteaţă: Obiectivele activităţilor realizate pe teritoriul Republicii Moldova sunt proiectare de soft power, implicit prin promovarea aşa numitului concept „śrusskii mir”ť, cooptarea tinerilor, identificarea şi atragerea persoanelor predispuse la acţiuni de destabilizare, acţionarea în vederea determinării parcursului european al Republicii Moldova.

150 de persoane au statut de bănuit în dosare privind coruperea electorală printre care consilieri municipali, vice-guvernatori şi funcţionari.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Executivul de la Chişinău a propus instituirea stării de urgenţă în sectorul electroenergetic pe teritoriul Republicii Moldova

Publicat de gabrielarotaru, 11 decembrie 2024, 17:50

După cum transmite Radio Chişinău, guvernul a informat că sistarea livrării de gaze naturale spre regiunea transnistreană de către compania rusă Gazprom va genera o iminentă criză umanitară în zonă, dar şi riscuri inevitabile pentru întreg teritoriul Republicii Moldova.

În regiunea transnistreană locuiesc peste 300.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova.(Rador/ FOTO radiochisinau.md)

R. Moldova: Demiteri în lanţ la Chişinău; premierul Dorin Recean va cere parlamentului instituirea stării de urgenţă energetică

Recean a spus că le-a cerut ministrului energiei, Victor Parlicov, directorului general al Energocom, Victor Bînzari, şi unui membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, să-şi dea demisia din cauza situaţiei create în domeniul energetic în ţară.

Celor trei li se impută faptul că Republica Moldova nu a cumpărat gaze naturale în vară, atunci când preţurile erau mult mai mici decât la ora actuală.

‘Am solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, pentru că el este responsabil de gestionarea sectorului energetic. A admis greşeli care ne-au adus în această situaţie de criză. Am solicitat şi demisia directorului general Energocom, Victor Bânzari. Compania nu a achiziţionat gaze atunci când a fost posibil. S-a ascuns în spatele unor proceduri birocratice. În felul acesta, ei nu au reuşit să asigure necesarul de gaze pentru perioada de iarnă la cele mai avantajoase preţuri’, a declarat Recean în conferinţa de presă.

‘Am solicitat şi demisia membrului Consiliului de Observatori de la Moldovagaz, Sergiu Tofilat. Chiar dacă nu avea competenţă, dânsul a blocat procurarea de gaze de către instituţiile responsabile atunci când erau preţurile cele mai convenabile. Aceste persoane fie au blocat, fie nu au acţionat la momentul potrivit pentru a achiziţiona gaze la cel mai convenabil preţ. În loc să paseze vina pe altcineva, sarcina lor era să asigure R. Moldova cu gaze’, a adăugat premierul.

În acelaşi timp, şeful guvernului a anunţat că va merge săptămâna viitoare în parlament pentru a solicita instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic, începând cu 16 decembrie.

‘Avem în faţă un sezon rece dificil, cu multe riscuri, iar din acest motiv am decis să cer parlamentului instituirea stării de urgenţă în domeniul energetic începând cu 16 decembrie 2024. Această stare de urgenţă va fi în vigoare până la depăşirea situaţiei legate de alimentarea cu gaze a cetăţenilor noştri, inclusiv a celor din regiunea transnistreană. Dar, cel mai important – pentru a gestiona eventualele consecinţe ale crizei şi pentru asigurarea cu electricitate cetăţenii de pe malul drept al Nistrului. Trebuie să fim pregătiţi pentru toate scenariile, mai ales că de trei ani frigul e folosit ca o armă împotriva oamenilor din întreaga regiune’, a punctat Recean.

Premierul a indicat că deciziile de joi urmează şedinţei din urmă cu o zi cu instituţiile responsabile de asigurare a Republicii Moldova cu gaze naturale şi energie electrică în cadrul căreia s-au decis mai multe măsuri.

‘Am pus în discuţie toate evoluţiile şi riscurile posibile atât în contextul războiului din Ucraina, cât şi în eventualitatea unor acţiuni ostile faţă de sectorul energetic al R. Moldova. Am solicitat ca instituţiile responsabile să fie pregătite să reacţioneze rapid şi eficient’, a subliniat Dorin Recean, enumerând câteva dintre aceste măsuri.

Potrivit acestuia, compania Moldelectrica urmează să asigure interconexiunea la o capacitate mai mare pentru a importa energie electrică în caz de necesitate. Tot Moldelectrica trebuie să pregătească scenariile de interconexiune insulară pe liniile de tensiune înaltă cu România. Această companie trebuie să coordoneze cu omologii ucraineni logistica de mentenanţă a liniei de tensiune înaltă Isaccea – Vulcăneşti, pe teritoriul Ucrainei.

În acelaşi timp, societatea Energocom urmează să încheie contracte de contingenţă pentru ca cetăţenii să aibă curent electric în cazul în care Centrala de la Cuciurgan nu ar mai putea funcţiona. De asemenea, aceasta trebuie să încheie contracte de contingenţă pentru ca cetăţenii să beneficieze de gaze naturale.

(AGERPRES/FOTO – imagine ilustrativă)

Alertă în Republica Moldova: O altă dronă a căzut în raionul Orhei

Poliţia din Orhei precizează că a fost alertată în legătură cu depistarea dronei marţi în jurul orei 10:00. Ulterior informaţiile au fost comunicate autorităţilor competente, iar în zona unde a căzut drona a fost restricţionat accesul.

La faţa locului s-au deplasat toate serviciile specializate, iar angajaţi ai secţiei tehnico-explozive a Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) al Republicii Moldova urmează să efectueze o investigaţie complexă a aparatului de zbor.

Pe parcursul lunii noiembrie, poliţia a depistat patru drone căzute pe teritoriul Republicii Moldova. Pe 19 noiembrie, o dronă a fost identificată la Chişinău, în perimetrul Port Mall şi Arena Chişinău. O altă dronă a căzut pe 12 noiembrie, în extravilanul localităţii Coşerniţa, din raionul Criuleni, aflată la circa 26 de km de Chişinău şi alte două drone au fost depistate la 10 noiembrie în localităţi din raioanele Căuşeni şi Râşcani. Acestea nu purtau explozibil şi nu reprezentau un pericol imediat pentru cetăţeni, aminteşte MOLDPRES.

Poliţia Republicii Moldova face apel la cetăţenii care identifică aparate de zbor sau alte dispozitive suspecte căzute la sol să nu se apropie de ele şi să nu le atingă, dar să anunţe imediat poliţia la numărul de urgenţă 112.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Parlamentul European pregăteşte un pachet financiar de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova

Publicat de Andreea Drilea, 27 noiembrie 2024, 11:02

Clementina Tudor ne transmite de la sesiunea plenară de la Strasbourg că urmează să fie deschis şi un birou al Uniunii Europene în Republica Moldova: Parlamentarii europeni apreciază că rezultatul la referendumul pentru integrare europeană a Republicii Moldova obligă Uniunea la măsuri de sprijin. În calitate de raportor în Comisia de buget privind pachetul financiar pentru Republica Moldova, Siegfried Mureşan precizează că se urmăreşte adoptarea legislaţiei necesare pentru implementarea programului de sprijin, creşterea prefinanţării şi modificarea raportului între fondurile nerambursabile şi credite.

Siegfried Mureşan: Comisia Europeană a propus ca în acest plan de creştere 20% să fie fonduri nerambursabile, bani pe care Republica Moldova nu trebuie să-i returneze niciodată Comisiei Europene, 80% să fie credite, dar în condiţii extrem de avantajoase. Cel de-al treilea obiectiv este modificarea acestui raport între fonduri nerambursabile şi credite în favoarea fondurilor nerambursabile. Reporter: Obiectivul este ca în luna mai să se dea votul final pe acest pachet financiar pentru Republica Moldova. Concomitent, se fac demersuri pentru deschiderea unui birou al Parlamentului European la Chişinău, după cum a declarat vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Victor Negrescu: Suntem în proces de implementare a acestei decizii şi îmi doresc ca în perspectiva alegerilor parlamentare să existe acest birou, pentru că Parlamentul din Republica Moldova va juca un rol esenţial în transpunerea legislaţiei europene şi un dialog mai clar cu Parlamentul European ne va ajuta în a le oferi consultanţa şi suportul necesar pentru o transpunere cât mai facilă.

Reporter: Demersurile parlamentarilor europeni urmăresc şi obţinerea unui nou rezultat pro-european la alegerile parlamentare din toamna anului viitor.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Un nou incident de securitate în Republica Moldova: O dronă a fost descoperită într-o suburbie a Chişinăului

Potrivit poliţiei, în jurul orei 11:20, un cetăţean a sesizat forţele de ordine despre un aparat fără pilot pe care l-a descoperit la sol în perimetrul dintre centrul comercial Port Mall şi Arena Chişinău.

Autorităţile au reacţionat imediat, iar la faţa locului au fost mobilizaţi experţi ai secţiei tehnico-explozive de la Centrul tehnico-criminalistic şi expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) pentru examinarea detaliată şi eventuala neutralizare a dronei, în cazul în care s-ar fi descoperit că dispozitivul ar fi conţinut explozibil.

Este al patrulea incident cu dronă din ultimele zece zile. La 10 noiembrie, pe teritoriul Republicii Moldova au fost descoperite două drone: prima în apropierea satului Fârlădeni (raionul Căuşeni), iar a doua în satul Borosenii Noi (raionul Râşcani).

La 12 noiembrie, autorităţile au anunţat că o a treia dronă a încălcat spaţiul aerian al Moldovei. Aceasta a fost depistată în apropierea localităţii Coşerniţa, în raionul Criuleni.

De asemenea, pe 17 noiembrie cel puţin două rachete ruseşti au fost observate în spaţiul aerian al Republici Moldova, în zona raioanelor din nordul ţării, Edineţ şi Briceni.

Autorităţile de la Chişinău au protestat faţă de aceste incidente şi au cerut Moscovei să ‘respecte statutul de neutralitate şi integritatea teritorială a Republicii Moldova’.

Preşedintele Maia Sandu a declarat că aceste drone nu reprezintă o ameninţare pentru cetăţenii moldoveni, dar a pledat pentru achiziţionarea mai multor radare pentru o protecţie mai bună a republicii.

Ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, a comunicat ulterior că dronele descoperite sunt ‘de tip momeală’, utilizate de Rusia în războiul pe care îl duce în Ucraina vecină pentru a induce în eroare apărarea antiaeriană ucraineană.

Drona descoperită marţi în suburbia Chişinăului este asemănătoare cu celelalte trei depistate în raioanele Căuşeni, Râşcani şi Criuleni, remarcă media de peste Prut.

Republica Moldova, care a acuzat Rusia că încearcă să destabilizeze situaţia din ţară, a fost unul dintre principalii aliaţi ai preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski încă de la începutul războiului, notează EFE.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)