Parlamentul regional catalan a votat pentru începerea procesului de separare de Spania

Publicat de , 9 noiembrie 2015, 14:51 / actualizat: 9 noiembrie 2015, 19:32

Declaraţia de secesiune, primul pas despre care partidele pro-independenţă speră că va duce la desprinderea regiunii de Spania şi la crearea unei republici independente în interval de 18 luni, a primit susţinerea majorităţii legislativului regional.

72 de deputaţi (din 135) au adoptat această rezoluţie care lansează un proces ce vizează crearea ‘unui stat catalan independent care ia forma unei republici’.

Susţinătorii unităţii Spaniei au primit rezultatul votului în picioare, desfăşurând drapelurile Spaniei şi Cataloniei.

Partidele care sunt în favoarea independenţei faţă de Spania au obţinut majoritatea locurilor din legislativul regional (72 din 135) la alegerile din septembrie din Catalonia, centrate pe chestiunea secesiunii. Ei nu beneficiază însă de majoritatea absolută a voturilor.

Separatiştii susţin că dispun de un sprijin suficient pentru a lansa procesul de independenţă.

Contribuţia Cataloniei, regiune cu 7,5 milioane de locuitori, la Produsul Intern Brut al Spaniei este de 20%.

Constituţia Spaniei nu permite desprinderea niciunei regiuni, iar premierul de centru-dreapta Mariano Rajoy, al cărui partid va avea de înfruntat alegerile generale din septembrie, a spus că va contesta cât de repede posibil rezoluţia la Curtea Constituţională.

De altfel, la scurt timp după aflarea votului din parlamentul regional catalan, şeful guvernului de la Madrid a anunţat că va depune de urgenţă o contestaţie la Curtea Constituţională pentru a invalida rezoluţia separatistă adoptată luni de legislativul catalan. ‘Voi solicita suspendarea imediată a acestei iniţiative (parlamentare) şi a tuturor efectelor sale’, a spus Rajoy într-o alocuţiune televizată, adăugând că a convocat pentru miercuri o reuniune extraordinară a consiliului de miniştri.

Rezoluţia prevede de asemenea lansarea lucrărilor parlamentare pentru crearea unei administraţii fiscale independente şi a unei securităţi sociale.

Votul survine după ani de tensiuni tot mai puternice între executivul liderului catalan în funcţie Artur Mas şi guvernul central.

El a cerut, fără succes, un referendum pentru autodeterminare, împins de un val separatist alimentat de criza economică şi de o primă decizie a Curţii Constituţionale care a redus competenţele proprii ale regiunii.

La 9 noiembrie 2014, Artur Mas, naţionalist devenit separatist, a ocolit o interdicţie a Curţii Constituţionale, organizând o consultare simbolică – dar interzisă – la care 1,9 milioane de persoane s-au pronunţat în favoarea independenţei.

(Agerpres/Foto arhiva macedoniaonline.eu)