Războiul de la graniţă, criza politică şi creşterea preţurilor au fost principalele îngrijorări în 2024. Mihaela Dragomir a citit datele şi vine cu detalii în radiojurnal.
Reporter: Mihaela Dragomir – Unul din patru români este nemulţumit de felul în care trăieşte în prezent, iar un procent similar nu a avut în 2024 nici măcar un singur motiv de mare bucurie. Datele mai arată că politicienii rămân pe ultimul loc în topul categoriilor profesionale în care românii au încredere. În plus, mai mult de jumătate dintre români cred că 2024 a fost un an mai rău decât 2023 pentru România din perspectiva politicii şi a guvernării ţării, dar şi din punct de vedere economic. Întrebaţi care este evenimentul pe care îl consideră că ar fi afectat preponderent negativ România în 2024, mai mult de patru din 10 români indică anularea turului întâi al alegerilor prezidenţiale prin decizia Curţii Constituţionale. Peste 60% cred că această decizie a fost proastă, în timp ce o treime o consideră bună. Aproape un sfert dintre români au resimţit uşurare în urma hotărârii CCR, iar 17% furie, 16 procente revoltă şi câte 15% regret şi teamă. Studiul a fost realizat telefonic, în perioada 17-20 decembrie, pe un eşantion de 964 de persoane şi are o marjă de eroare de +/- 3,3%.
Manifestarea este organizată de Asociația italo-română de sport și cultură FLACĂRA-TORINO, în consens cu Consulatul General al României la Torino.
”În fiecare zi ne străduim să organizăm activități care să răspundă nevoilor comunității. Suntem convinși că proiectele, concepute și implementate împreună, sunt cele mai eficiente mijloace de a ne realiza viziunea. De aceea, suntem mândri să vă vorbim despre ceea ce facem astăzi, un eveniment atât de valoros pentru sufletele noastre de români.De la înființarea sa, asociația a organizat și a găzduit zeci de spectacole, ateliere și evenimente care au celebrat moștenirea culturală, artistică și tradițională românească. Aceste momente oferă ocazia multor români de a se reconecta cu rădăcinile lor și de a împărtăși cu amicii lor italieni bucuria și mândria de a fi români”, arăta Petre Cristea, Președinte al Asociației FLACĂRA-TORINO, ITALIA.
Despre structura și simbolurile evenimentului, redactorul Radio România Iași, Petronela Cotea Mihai, a dialogat cu poetul, compozitorul și cantautorul Petre Cristea, Președinte al Asociației italo-române de sport și cultură FLACĂRA-TORINO, ITALIA.
Un interviu difuzat în emisiunea ”Weekend cu prieteni” ( 30.11.2024), prezentată de Liviu Suceveanu.
#InfoEconomic Adrian Covăsnianu, vicepreședinte Moldova Vrea Autostradă: ”anul acesta, pentru A8, ar fi necesare aproximativ 800-900 de milioane de euro, fonduri care să ofere, inclusiv pentru capetele din sectorul montan, o anumită certitudine că există un demers concret, real de a construi autostrada”.
A7, A8, parte din visul colectiv al locuitorilor județelor Moldovei, când vine vorba de infrastructură rutieră care să facă legătura mult mai...
Târgul național „Cămașa tradițională – meșteșug și mod de viață” prezentat, din nou, în emisiunea Tradiții de joi, 16 IANUARIE 2025, ora 21:03 – 22 – cu Dumitru ȘERBAN
Stimați prieteni, în ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, relatăm de la cea de a III-a ediție a Târgului național „Cămașa...
„Floare Albastră” pe scena Ateneului Național Iași, astăzi, de Ziua lui Eminescu. Profesorul Petronela Petrea, directorul Liceului „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului, în Bună Dimineața cu Adina Șuhan
„Floare Albastră” pe scena Ateneului Național Iași, astăzi, de Ziua lui Eminescu. Liceul „Profesor Mihai Dumitriu” Valea Lupului...
Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură: prin oprirea gazului în Transnistria, ”Kremlinul încearcă să creeze o mare problemă socială și umanitară, cu speranța că asta va duce în Republica Moldova la niște rezultate bune electorale pentru partidele proruse la alegerile parlamentare”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (12.01.2025)
Republica Moldova trece în această iarnă printr-o criză energetică de amploare. Pe scurt, la 28 decembrie, concernul de gaze rusesc Gazprom a...
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare.
În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.
În ţară alegerile se desfăşoară în ziua de duminică, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.
XXX
Cine are dreptul de a alege?
Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor.
Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor.
Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.
XXX
Unde votează alegătorii?
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:
*** Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
*** Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
*** Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
*** Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
*** Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.
*** Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.
*** Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.
*** Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.
Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.
Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.
XXX
În ce interval orar se poate vota?
În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 – 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.
Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.
În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:
* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;
* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;
* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;
* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;
* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;
* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.
Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.
XXX
Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
XXX
Cine poate vota cu urna specială?
Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.
Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice.
Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.
Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.
* Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.
* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.
* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.
Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.
Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.
XXX
Cum se desfăşoară procedura de vot?
Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
Ştampila cu menţiunea ‘VOTAT’ se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ‘VOTAT’ şi data scrutinului.
Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.
Este interzisă fotografierea buletinului de vot.
XXX
Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
