Comisia Europeană cere României să pună capăt deficitului excesiv până în 2024, cel mai târziu
Publicat de ,
2 iunie 2021, 17:30
Începând cu 2020, România, spre deosebire de alte state membre, face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE), situaţia acesteia urmând a fi reevaluată în primăvara anului curent. Procedura a fost iniţiată în luna aprilie a anului 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, ca urmare a unei politici fiscale expansioniste.
Conform planului de convergenţă pe 2021, prezentat de guvernul României, politica fiscal-bugetară pe termen mediu este orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar şi a celui structural fără a pune în pericol perspectivele redresării economice. Bugetul aprobat pentru anul 2021 cu un nivel al deficitului bugetar de 8% din PIB (în termeni ESA) asigură o ajustare de 1,2 puncte procentuale faţă de 2020. Pe termen mediu este estimată o reducere semnificativă a deficitului bugetar de aproximativ 6,3 puncte procentuale până în 2024, în condiţiile unei diminuări semnificative a cheltuielilor bugetare ca procent în PIB şi a unei creşteri uşoare a veniturilor bugetare.
De asemenea, traiectoria de consolidare fiscală este reflectată şi în termeni structurali începând cu acest an când este estimată o valoare a deficitului structural la 7,6% din PIB, urmând ca în anul 2024 acest indicator să coboare la 3,6% din PIB, ceea ce generează o ajustare de aproximativ 4 puncte procentuale pe termen mediu.
În schimb, în recomandarea formulată miercuri de Comisia Europeană, ‘România ar trebui să ţintească pe un deficit guvernamental de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 şi 2,9% din PIB în 2024, ceea ce corespunde cu o ajustare structurală anuală de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% din PIB în 2022, 1,7% din PIB în 2023 şi 1,5% din PIB în 2024’.
De asemenea, executivul comunitar susţine că România ar trebui să implementeze în totalitate măsurile adoptate deja pentru 2021. În plus, ar trebui să implementeze măsuri suplimentare care sunt necesare pentru a-şi putea corecta deficitul excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecţie sustenabilă, într-o manieră care să nu prejudicieze creşterea economică, iar orice câştig ar trebui utilizat pentru reducerea deficitului guvernamental, subliniază Bruxelles.
Comisia recomandă introducerea unui termen limită pentru 15 octombrie 2021 până la care România să ia măsuri şi să comunice care este strategia pe care o are în vedere pentru atingerea ţintelor. ‘Ulterior, România ar trebui să comunice progresele realizate în implementarea acestei recomandări cel puţin odată la şase luni, până când deficitul excesiv a fost corectat’, se arată în documentul publicat pe pagina de Internet a Comisiei Europene.
Deficitul bugetar creşte la 4,3% din PIB. Fonduri suplimentare pentru Ministerul Muncii, Sănătăţii, Dezvoltării Regionale, Finanţelor şi pentru Mediul de Afaceri
Publicat de ,
26 noiembrie 2019, 10:20 / actualizat: 26 noiembrie 2019, 12:30
Potrivit proiectului de Ordonanţă privind rectificarea bugetului pe anul 2019, publicat marţi de Ministerul Finanţelor Publice, reducerea veniturilor este determinată de economia internă (10,49 miliarde de lei din cele 18,36 miliarde de lei) şi de influenţe din venituri din fonduri externe nerambursabile (7,87 miliarde de lei).
‘Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei. Deficitul bugetar estimat pe anul 2019 reprezintă 4,3% din PIB’, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Execuţia bugetului general consolidat pe primele 10 luni arată un deficit de 2,8% din PIB (28,83 miliarde lei), în condiţiile în care veniturile sunt în sumă de 261,1 miliarde de lei, reprezentând 25,3% din PIB, iar cheltuielile sunt în sumă de 289,9 miliarde lei, reprezentând 28,1% din PIB, menţionează iniţiatorii.
‘Potrivit datelor operative înregistrate în primele 10 luni, veniturile bugetare colectate de ANAF prezintă o nerealizare de 8,3 miliarde lei faţă de program (grad de realizare de 96,5%). Acest rezultat este determinat în principal de următoarele nerealizări faţă de programul aprobat: 2,1 miliarde lei la TVA, 0,3 miliarde lei la impozitul pe profit, 0,3 miliarde lei la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, 0,2 miliarde lei la impozitul pe venit, 0,4 miliarde lei la accize, 2,8 miliarde lei la veniturile nefiscale şi 2 miliarde lei la contribuţiile sociale’, se mai arată în document.
Cea de-a doua rectificare a bugetului din acest an are la bază o creştere economică estimată la 4%, în scădere semnificativă faţă de avansul de 5,5% avut în vedere la prima rectificare.
‘Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, creşterea economică în primele nouă luni ale anului a fost de 4,0%. În primul semestru, economia a avansat cu 4,6% comparativ cu perioada similară din 2018, însă evoluţiile mai puţin favorabile din următoarele luni observate în activităţile din agricultură şi industrie au condus la decelerarea creşterii la 3,0% în trimestrul al treilea. În aceste condiţii, se estimează o creştere economică de 4,0%, faţă de o creştere economică de 5,5% avută în vedere la prima rectificare, pentru anul 2019. În condiţiile unui deflator PIB de 6,0%, conduce la o valoare nominală a Produsului Intern Brut de 1040,8 miliarde lei, faţă de 1031,0 miliarde lei cât s-a avut în vedere la prima rectificare bugetară’, se menţionează în nota de fundamentare.
Totodată, estimările pentru anul 2019 vizează o revizuire în jos a creşterilor atât pentru numărul mediu de salariaţi, la 2% faţă de 3,4% în varianta prognozei de primăvară, cât şi pentru câştigul salarial mediu brut, la 13,5% faţă de 14,7% în varianta precedentă, potrivit documentului.
UPDATE, ora 10:20 – Deficitul bugetului general consolidat pentru 2019 se va majora la 4,3% din Produsul intern brut în urma celei de-a doua rectificări bugetare, iar printre ministerele care vor primi fonduri suplimentare se află Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Potrivit proiectului de Ordonanţă privind rectificarea bugetului pe anul 2019, publicat marţi de Ministerul Finanţelor Publice, printre instituţiile în cazul cărora s-au diminuat creditele bugetare se află Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor.
Ţinta iniţială de deficit bugetar pentru anul în curs era 2,76% din PIB.
‘Angajarea la construcţia bugetului iniţial a unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare cu un grad ridicat de incertitudine privind încasarea acestora pe parcursul exerciţiului bugetar a condus la derapaje fiscale care au determinat majorarea deficitului bugetar pe anul 2019 la 4,3% din PIB, faţă de ţinta de deficit iniţială de 2,76% din PIB. Timpul scurt rămas până la sfârşitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menţinerea ţintei de deficit bugetar în limitele asumate iniţial’, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Conform sursei citate, din bugetul de stat, creditele bugetare pentru Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale au fost suplimentate cu 3,98 miliarde de lei per sold, iar din suma totală au fost majorate cu peste 1,97 miliarde de lei transferurile pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat. Potrivit iniţiatorilor proiectului, cele peste 1,97 miliarde de lei alocate în plus la bugetul de pensii sunt necesare deoarece veniturile curente ale sistemului public de pensii s-au diminuat cu suma 1,42 miliarde de lei, din cauza încasărilor din contribuţia de asigurări sociale datorate de asiguraţi. Totodată, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii se majorează, la rectificare, cu 552,3 milioane lei în principal pentru asigurarea plăţii integrale a drepturilor de pensii pe luna decembrie. De asemenea, vor fi suplimentate fondurile destinate plăţii drepturilor de asistenţă socială până la finele anului (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului etc.).
Creditele bugetare pentru Ministerul Sănătăţii se majorează cu aproape 2,9 miliarde de lei per sold. Transferurile pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi suplimentate cu 3,12 miliarde de lei, iar, pe de altă parte, scad cheltuielile bugetare ca urmare a gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarului estimat a se plăti până la finele anului.
‘S-au identificat economii în principal la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-97 milioane lei), proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-73,5 milioane lei la propunerea ministerului), la alte transferuri (-27,8 milioane lei) şi cheltuieli de personal (-28 milioane lei)’, se arată în document.
În ceea ce priveşte Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, creditele bugetare urcă cu 1,76 miliarde de lei per sold. Astfel, se propune asigurarea suplimentară a sumei de 1,8 miliarde de lei pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, precum şi pentru derularea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (+10 milioane lei) şi reduceri la alte naturi de cheltuieli în funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului al anumitor proiecte/programe. S-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-45,3 milioane lei) şi bunuri şi servicii (-1 milion lei).
Pentru Ministerul Finanţelor Publice creditele bugetare se majorează, pe sold, cu 388,3 milioane lei, la Acţiuni Generale, din care: -347 milioane lei Dobânzi, -129,7 milioane lei Subvenţii – Susţinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacţiilor internaţionale, +650 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, -50 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, +15 milioane lei Contribuţia României la bugetul UE şi +250 milioane lei Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.
Totodată, se propune asigurarea suplimentară a 279 milioane lei pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare. S-au identificat economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă (-15 milioane lei la propunerea ministerului) şi la cheltuieli de capital (-28 milioane lei), precizează autorii.
Creditele bugetare pentru Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat cresc, pe sold, cu 299 milioane lei pentru a fi asigurate fondurile necesare pentru derularea programelor de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv a Programului pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii Start-Up Nation România (+300 milioane lei). S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-1 milion lei).
Pe de altă parte, sunt operatori principali în cazul cărora se vor diminua creditele bugetare. Astfel, la Ministerul Educaţiei Naţionale, scăderea este de 2,08 miliarde de lei, reprezentând în principal economii la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă.
‘Ministerul a propus reducerea sumelor alocate proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă’, precizează autorii proiectului de rectificare bugetară.
Totodată, pentru învăţământul universitar, prin rectificare se propune majorarea veniturilor proprii şi a cheltuielilor din acestea cu suma de 129 milioane lei, pentru cheltuieli de personal şi pentru realizarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
La Ministerul Afacerilor Interne reducerea creditelor bugetare este de aproape 1,19 miliarde de lei, per sold. Diminuarea propusă de către minister este în principal de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, avându-se în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.
La Ministerul Transporturilor, diminuarea este de 1,08 miliarde de lei per sold, iar propunerea de scădere a cheltuielilor bugetare a avut în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului.
‘S-au identificat economii în principal la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-1.300 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri către instituţii publice, pentru întreţinerea infrastructurii feroviare şi întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere (-200 milioane lei), proiectele de investiţii finanţate din fonduri rambursabile (-57,4 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,6 milioane lei) şi rambursări de credite (-5,0 milioane lei)‘, se mai arată în nota de fundamentare.
De asemenea, s-au alocat fonduri pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (185,4 milioane lei) şi pentru finalizarea proiectelor ISPA.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ‘pierde’ credite bugetare de aproape 1,07 miliarde de lei. Propunerea de diminuare a cheltuielilor bugetare a avut în vedere execuţia cheltuielilor pe anul 2019 raportată la prevederile bugetare anuale. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020 (- 950 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-100 milioane lei), bunuri şi servicii (-15 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) şi împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).
La Ministerul Fondurilor Europene scăderea este de 302,3 milioane lei, propunerea având, de asemenea, în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, precum şi necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-302,5 milioane lei la propunerea ministerului), cheltuieli cu bunurile şi serviciile (-0,5 milioane lei) şi alte transferuri (-0,53 milioane lei). S-au asigurat sume pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti (+1,3 milioane lei).
Secretariatul General al Guvernului are, pe sold, o reducere a creditelor bugetare de 227,5 milioane lei, în urma gradului de execuţie a cheltuielilor, precum şi a necesarului estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii, în principal, la rambursări de credite, la dobânzi, la cheltuieli cu bunurile şi serviciile, la alte transferuri, la subvenţii, la cheltuieli de capital şi la cheltuieli de personal. În acelaşi timp s-au majorat cu 28 milioane lei alocaţiile pentru susţinerea cultelor religioase.
În cazul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, diminuarea creditelor bugetare este de 110,9 milioane lei. S-au identificat economii în principal la active nefinanciare (-110,2 milioane lei) şi la cheltuieli de personal (-0,9 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru plata cotizaţiilor la organismele internaţionale (+0,2 milioane lei).
Deficitul bugetului general consolidat pentru 2019 se va majora la 4,3% din Produsul intern brut în urma celei de-a doua rectificări bugetare, iar printre ministerele care vor primi fonduri suplimentare se află Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanţelor şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri.
Printre instituţiile în cazul cărora s-au diminuat creditele bugetare se află Ministerul Educaţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Transporturilor.
Ţinta iniţială de deficit bugetar pentru anul în curs era 2,76% din PIB.
Teodorovici: Vom închide acest an cu deficit sub 3%
Publicat de ,
27 noiembrie 2018, 14:09
El a fost întrebat, la Palatul Parlamentului, dacă România riscă în acest an declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv.
‘Nu, nu. Vom închide acest an sub 3 (la sută – n.r.) cum ne-am angajat. Oricum, la nivel de european sunt şi vor fi astfel de măsuri pentru că ei au spus, cei de la Comisie, trebuie să luaţi măsuri care să ducă la scăderea acestui deficit. Şi, e posibil, procedural, să se spună: uitaţi, ţările sau ţara x sau y sau împreună, nu au luat astfel de măsuri, trebuie să ia astfel de măsuri. Bun, o să le vadă în bugetul pe 2019’, a afirmat Teodorovici.
Potrivit ministrului, pentru primele 10 luni ale anului deficitul este 2,22%. ‘La 10 luni de zile, 2,22%, cam 21 de miliarde ca sumă, deci ne încadrăm până final de an în 3%’, a susţinut Teodorovici.
