Şedinţă de Guvern cu participarea preşedintelui; se va aproba un memorandum privind implementarea proiectului ”România Educată”

Publicat de , 14 iulie 2021, 06:03

‘Guvernul României îşi asumă, prin prezentul memorandum, obiectivele şi ţintele strategice în domeniul educaţiei stabilite prin proiectul ‘România Educată’, ceea ce va determina accelerarea procesului de reformă a educaţiei româneşti şi va crea premisele asigurării stabilităţii şi credibilităţii sistemului educaţional. Pentru implementarea proiectului ‘România Educată’, în cadrul căruia sunt clar identificate domeniile prioritare, ţintele, obiectivele şi direcţiile de acţiune, este necesar să se elaboreze un pachet legislativ, astfel încât documentele de politici publice, rapoartele tematice şi acţiunile asociate, rezultate din procesul de dezbatere şi consultare aferente proiectului ‘România Educată’, să fundamenteze legiferarea unui nou model de guvernanţă în educaţie, capabile să răspundă nevoilor educaţionale şi economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate şi digitalizate’, se arată în document.

Potrivit memorandumului, reformele preconizate prin proiectul ‘România Educată’, concordante cu măsurile prevăzute în programul de guvernare 2021-2024, sunt elaborate în acord cu Recomandările Specifice de ţară ale Comisiei Europene şi cu Programul Naţional de Reformă şi au nevoie de finanţări adecvate din surse multiple: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, programe operaţionale europene 2014-2020 şi 2021-2027, bugetul central, bugetele locale, parteneriate public-private, fonduri nerambursabile, finanţări SEE, contribuţii ale firmelor private.

Domeniile prioritare de acţiune din cadrul proiectului ‘România Educată’ sunt: cariera didactică; managementul şi guvernanţa; finanţarea sistemului de învăţământ preuniversitar; infrastructura sistemului de educaţie; curriculum şi evaluare centrate pe rezultate; educaţie incluzivă de calitate pentru toţi copiii; alfabetizarea funcţională; promovarea educaţiei STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics); digitalizare; rezilienţă.

Memorandumul cuprinde şi termene asumate de Guvern pentru implementarea proiectului. Astfel, se urmăreşte constituirea, până la 1 august, a unui grup de lucru interministerial coordonat de prim-ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării proiectului ‘România Educată’.

Totodată, se propune adoptarea, până la 10 septembrie, a unei hotărâri de Guvern privind aprobarea planului de acţiune, cu termene şi responsabilităţi, pentru implementarea proiectului.

Până la 1 octombrie, se are în vedere elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului ‘România Educată’.

În lunile octombrie şi noiembrie ale acestui an, Executivul doreşte să organizeze consultări cu partenerii sociali, reprezentanţi ai asociaţiilor de părinţi, ai mediului economic şi organizaţiilor neguvernamentale, ai comunităţilor locale, ai altor autorităţi/ entităţi publice, elevi, studenţi, profesori, experţi, pentru definitivarea pachetului legislativ.

Pe agenda de miercuri a şedinţei Cabinetului Cîţu mai figurează, între altele, un proiect de hotărâre privind modificarea Anexei nr. 3 la HG nr. 1103/2020, privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea condiţiilor minime ale spaţiilor de cazare, a standardelor de cost şi a listei spaţiilor destinate pentru asigurarea carantinei persoanelor, puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, necesare pentru aplicarea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, conform prevederilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic. AGERPRES

Ce prevede proiectul „România Educată”

Publicat de , 6 iulie 2021, 17:13

Raportul va fi publicat după consultările de la Palatul Cotroceni, din această săptămână, şi va fi adoptat de Guvern, printr-un memorandum. Reformele ar urma să fie susţinute financiar prin Planul Naţional de Redresare şi Rezlienţă, prin bugetul de stat, dar şi prin cel pe mai mulţi ani, al Uniunii Europene.

Prin reformă ar trebui să obţinem descentralizare educaţiei, profesori mai buni, standarde noi de infrastructură şi dotări, materii şi evaluări centrate pe crearea de competenţe şi creşterea accesului la educaţie.

O modificare importantă ar putea să apară în învăţământul liceal, unde sunt propuse trei aşa-numite „rute” – teoretic, profesional şi vocaţional – cu aceeaşi durată, de 4 ani, iar toţi liceenii vor putea da Bacalaureatul, dacă doresc.

Între cei trei formule vor putea fi posibile transferuri. În învăţământul profesional este propusă varianta obţinerii unei certificări profesionale de nivel 3, la finalul clasei a XI-a, după clasa a XII-a, calificarea este de nivel 4 şi va exista şi opţiunea colegiilor universitare şi a învăţământului postliceal, care vor aduce o calificare de nivel 5.

Bacalaureatul va evalua un set de competenţe reale pe care să le aibă toţi liceenii, indeiferent de profil.

Raportul mai prevede posibilitatea ca unele licee la care cererea depăşeşte oferta de locuri să se poată organiza şi examene de admitere; asta pe lângă Examenul de Capacitate. (Rador/FOTO radioiasi.ro)

Sorin Cîmpeanu: România va avea 4 miliarde de euro din PNRR pentru educaţie

Publicat de , 26 mai 2021, 10:00 / actualizat: 26 mai 2021, 12:47

‘Avem şi o serie de oportunităţi – finalizarea proiectului de viziune România Educată. Va trebui să începem foarte rapid consultările pentru operaţionalizarea măsurilor asupra cărora vom cădea de acord în scurt timp atunci când vom avea dezbateri finale pe proiectul România Educată. Va trebui să avem resurse. Din fericire, alături de bugetul naţional, (…) avem şi această oportunitate a PNRR care trebuie să se constituie într-un suport financiar care să facă diferenţa, care să genereze acea ruptură de ritm din perspectiva schimbărilor pe care le considerăm atât de necesare fiecare dintre noi şi despre care vorbim. (…) Apreciez foarte mult că a existat înţelegere să creştem alocarea de la 1 miliard de euro din total PNRR la ceea ce avem acum şi când spun acum înseamnă acum în aceste minute, ore, zile, pe masa negocierilor cu Comisia Europeană 4 miliarde de euro. De la unu la patru miliarde de euro. Dintre care pot deja să îmi asum această afirmaţie – cele 3,6 miliarde vor rămâne sub tutela România Educată‘, a afirmat ministrul.

Potrivit ministrului Educaţiei, o componentă importantă din această sumă este destinată învăţământului superior.

‘Va trebui să vedem împreună cum reuşim să utilizăm mai eficient aceste resurse care, spre exemplu, trebuie să susţină universităţile în a susţine studenţii pentru pregătirea în vederea meseriilor emergente. Trebuie să susţină universităţile pentru partea aceasta, acest concept de digitalizare, dar care în practică se pune mult mai greu decât poate părea la prima vedere‘, a mai susţinut Sorin Cîmpeanu în deschiderea Conferinţei Naţionale ‘Învăţământul superior din România, competitiv în noul Spaţiu European al Educaţiei’ organizată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România în parteneriat cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi sub egida proiectului ‘România Educată’.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a spus că discuţiile la documentul ‘România Educată’ se află într-un stadiu foarte avansat, iar în această vară va avea loc o ‘dezbatere politică şi socială finală’.

‘Discuţiile care se află într-un stadiu foarte avansat înspre finalizare vizavi de documentul România Educată, care în această vară se va regăsi într-o perioadă de dezbatere politică şi socială finală, în aşa fel încât din toamnă el să reprezinte o bază pentru reforme atât legislative, cât şi pentru sprijin concret financiar atât din surse europene, cât şi din surse naţionale. (…) Este remarcabil faptul că România reuşeşte nu doar să preia din priorităţile europene şi să încerce să le aducă cât mai aproape de nevoile sistemului naţional şi să facă reformele necesare pentru a continua această integrare în familia europeană, dar reuşeşte şi să dea tonul în anumite direcţii‘, a susţinut Deca.

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Istvan Jakab, a susţinut că Uniunea Europeană va crea un spaţiu european al educaţiei prin care se doreşte cooperarea între statele membre ale UE pentru a îmbogăţi în continuare calitatea şi incluzivitatea sistemelor naţionale de educaţie şi formare.

El a spus că, potrivit cifrelor din ‘Monitorul Educaţiei şi Formării 2020’, cheltuielile României pentru educaţie rămân ‘printre cele mai scăzute’ din Uniunea Europeană.

‘În 2018, echivalentul a fost în jur de 3,2% din PIB. (…) Un alt aspect în Monitorul Educaţiei şi Formării este faptul că, deşi cererea de competenţe specializate este în creştere, numărul absolvenţilor de studii superioare este scăzut. (…) Potrivit cifrelor Eurostat pentru 2019 25,8% dintre români cu vârste între 30-34 de ani aveau o diplomă universitară. Un număr semnificativ mai scăzut decât media Uniunii Europene, de 40%‘, a arătat Istvan Jakab. (Agerpres/FOTO radioiasi.ro)

La Palatul Cotroceni sunt lansate patru documente de politică publică destinate reformării sistemului de educaţie

Publicat de , 29 ianuarie 2020, 11:11

Ele vizează cariera didactică, managementul şcolar, echitatea în sistemul de educaţie şi accesul la o educaţie timpurie de calitate.

Fiecare document include atât măsuri care pot contribui la atingerea obiectivelor stabilite de proiectul prezidenţial, cât şi exemple internaţionale despre modul concret prin care alte state au rezolvat probleme similare, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Alocuţiunea preşedintelui Klaus Iohannis pe tema proiectului „România Educată”:

Klaus Iohannis: /…/ Proiectul „România educată” avansează şi intră de astăzi într-o nouă etapă. Educaţia este, ştiţi bine, unul dintre pilonii pe care îi consider fundamentali pentru dezvoltarea ţării noastre pe termen lung şi de aceea mă bucur să lasăm aici, la Palatul Cotroceni, cele patru documente de politică publică elaborate de către experţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, demersul nostru de a face performant sistemul de educaţie. Avem şansa de a ne folosi de cunoaşterea existentă deja în domeniul educaţional. Aceste documente pe care le punem acum în discuţie publică sunt valoroase, tocmai pentru că sunt bazate pe realităţile româneşti, dar şi pe identificarea de exemple de bună practică din mediul internaţional. Cele patru domenii acoperite în aceste documente, respectiv cariera didactică, managementul şcolar, echitatea şi educaţia timpurie sunt cruciale pentru transformarea în bine a învăţământului din România. Rezultatele PISA publicate în urmă cu mai puţin de două luni reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgenţa soluţiilor rapide şi temeinice. Lipsa unei educaţii de calitate care să fie accesibilă pentru toţi copiii din ţara noastră devine o ameninţare pentru dezvoltarea României pe termen lung. Pentru a le asigura cetăţenilor noştri nivelul de trai pe care şi-l doresc, drumul pe care trebuie să ne angajăm în următoarele decenii este cel al unei ecoonomii bazate pe cunoaştere. În aceste condiţii, nu putem în epoca inteligenţei artificiale să avem o problemă endemică de analfabetism funcţional în rândul populaţiei noastre şi nici nu putem, în contextul unei îmbătrâniri şi aşa pronunţate a populaţiei, să lăsăm sute de mii de tineri nepregătiţi pentru rigorile unei economii globalizate şi aflate în schimbare continuă, dar şi al unei societăţi care, dacă nu se va dezvolta sustenabil, va înceta pur şi simplu să mai existe în forma actuală. Documentele lansate astăzi sunt foarte importante, fiindcă le oferă decidenţilor din educaţie o serie de repere utile în vederea ameliorării calităţii procesului educaţional. Avem nevoie de noi abordări în selecţia şi formarea cadrelor didactice, dar şi în transformarea managementului şcolar din munca de administraţie în leadership şi iniţiativă. În egală măsură, este esenţială o reducere a inechităţii încă din primii ani petrecuţi de copii în grădiniţele şi şcolile din România. În acelaşi timp, trebuie să acceptăm că nu avem la dispoziţie resurse financiare nelimitate. Nu putem rezolva toate problemele din educaţie peste noapte, indiferent de cât de mult ne-am dori acest lucru. Eforturile noastre de a îmbunătăţi calitatea educaţiei vor trebui să fie orientate cu precădere spre sectoarele care au fost neglijate în trecut sau care au potenţialul de a genera beneficii indirecte şi în alte zone din educaţie.

Klaus Iohannis: Eforturile noastre de a îmbunătăţi calitatea educaţiei vor trebui să fie orientate cu precădere spre sectoarele care au fost neglijate în trecut sau care au potenţialul de a genera beneficii indirecte şi în alte zone din educaţie. Un prim exemplu este educaţia profesională, ajunsă, în urmă cu doar un deceniu, în pragul desfiinţării complete. În prezent, ca urmare a modernizării economiei româneşti şi a importanţei crescute a muncii calificate, învăţământul profesional şi mai ales cel dual reprezintă o importantă şansă pentru mii de tineri români. Eforturile de a dezvolta un management şcolar de calitate şi de a forma cadre didactice cât mai bine pregătite trebuie să ţină cont şi de nevoile specifice acestei forme de educaţie, adesea tratată ca o rudă săracă a filierei teoretice. O altă hibă a învăţământului românesc este lipsa sectorului educaţional dedicat meseriilor cu nivel înalt de calificare. Educaţia profesională este, încă, la noi asociată cu terminarea studiilor după 11 clase. Mai mult, deşi există posibilitatea legală pentru a avea programe în regim dual pentru nivelurile patru şi cinci de calificare, ea nu a fost niciodată transformată în realitate, în ciuda nevoii evidente din economie. Diversitatea economiei moderne necesită din ce în ce mai multe extinderea acestei alternative educaţionale, pentru a permite formarea de specialişti şi tehnicieni înalt calificaţi. Învăţământul profesional de nivel terţiar în regim dual este absolut necesar şi nu poate fi suplinit de educaţia teoretică din programele universitare actuale. Trebuie, de asemenea, să admitem că unele forme de educaţie sunt cvasiinexistente sau sunt puternic subreprezentate în România şi să schimbăm această situaţie. Spre exemplu, educaţia antepreşcolară este inexistentă sau grav subdimensionată în foarte multe localităţi din România. În aproape întreaga Uniunea Europeană sunt create condiţii pentru ca părinţii să poată reveni la parcursul lor profesional.

Klaus Iohannis: …parcursul lor profesional, pe când în România reîntoarcerea la muncă presupune adesea dificultăţi suplimentare în a găsi un loc într-o creşă. De aici derivă o serie de alte probleme sociale, care au impact major în viaţa familiilor din ţara noastră. Tot în categoria chestiunilor pe care nu le mai putem amâna stă introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice, în condiţiile în care în care România se află printre puţinele ţări cărora le lipseşte o astfel de ramură în sistemul de educaţie. Câteva ore de metodică şi pedagogie şi un nivel redus de practică oferit studenţilor nu pot substitui educaţia direcţionată strict către formarea profesorilor. Profesia didactică nu este şi nu trebuie să fie o alternativă secundară pentru absolvenţii de facultate, ci o alegere principală. Evident, lista provocărilor cu care ne confruntăm în zona educaţiei este mai lungă, mult mai lungă de atât, dar sunt convins că dialogul pe care îl iniţiez astăzi va contribui la o reformă comprehensivă a educaţiei. La urma urmei, orice obiective am avea pentru sistemul de educaţie, este clar că ele nu pot fi atinse fără cadre didactice bine pregătite, fără manageri capabili de a genera schimbare la nivelul şcolii, fără găsirea de opţiuni de educare şi îngrijire a copiilor mai mici de trei ani, în general fără un efort concertat de reducere a inechităţilor din şcoala românească. Stimaţi invitaţi, rezultatele studiilor prezentate astăzi ne pot ajuta cu siguranţă să identificăm mai bine direcţia de schimbare în bine. Prezenţa premierului şi a membrilor guvernului, dar şi a reprezentanţilor instituţiilor naţionale şi internaţionale relevante este un semnal foarte bun pentru deschiderea la colaborare şi dialog, pentru că doar astfel se pot stabili priorităţile şi se pot iniţia demersurile pentru găsirea finanţărilor necesare şi aplicarea acestora. Pentru a rezolva mai repede şi mai bine problemele specifice educaţiei din România, este foarte util să discutăm despre soluţiile pe care le-au identificat deja alte ţări şi să ne familiarizăm cu ultimele inovaţii din învăţământul european şi al altor state membre ale OCDE.  Vom ajunge o Românie educată, printr-un plan pe termen lung, de la care să nu ne abatem prin schimbări permanente şi haotice ale legislaţiei, aşa cum s-a întâmplat până acum. Este esenţial ca stabilirea şi adoptarea priorităţilor pentru viitorul educaţiei să nu rămână doar pe hârtie. Iar acest lucru se poate asigura prin alinierea criteriilor de acordare a fondurilor din diferitele surse de finanţare cu rezultatele proiectului „România Educată”. Urmarea firească a acordului social trebuie să fie un angajament politic care se măsoară şi prin modul în care investim banii pentru ca fiecare copil din România să aibă acces la educaţie incluzivă de calitate. Vă doresc mult succes şi vă mulţumesc tuturor pentru implicarea dumneavoastră în a face din „România Educată” o realitate.

(Rador/FOTO presidency.ro)

Klaus Iohannis: ‘România Educată’ – un proiect strategic; nu este programul meu electoral

Publicat de Andreea Drilea, 5 decembrie 2018, 18:28

”România educată’ este un proiect strategic, ‘România educată’ vrea să ajute la creionarea, la conceperea unui sistem educaţional pentru România secolului XXI, vrea să ajute politicienii să vină cu politici educaţionale bune, vrea să ajute pe dascăli să reuşească să predea în aşa fel încât să fie şi ei, şi elevii mulţumiţi, dar şi părinţii, dar şi angajatorii. Este un proiect care vrea să-l ajute pe directorul de şcoală să ştie cum să gestioneze unitatea de care răspunde, pentru a avea rezultate bune. Dar care sunt rezultatele care se măsoară? Nu este chiar aşa de simplu de găsit nici măcar acest răspuns. (…) ‘România Educată’ nu este un proiect de lege, nu este un reţetar simplu, nu este o poveste doar politică, nu este programul meu electoral, ‘România Educată’ este România noastră, a tuturor, pentru generaţiile care vor veni’, a spus Iohannis.

El a subliniat că educaţia este baza generaţiilor viitoare.

‘O Românie educată este o Românie de succes, o Românie puternică, o Românie prosperă, o Românie care se profilează bine în rândul naţiunilor. Asta ne dorim cu toţii! Pentru asta am lucrat până acum, aproximativ doi ani. Între timp, avem un proiect bun, s-ar putea numi ‘un draft’, pe care îl punem astăzi în dezbatere’, a mai spus şeful statului.

Potrivit lui, în prezent, există elite în educaţie, însă 40% dintre absolvenţii ciclului gimnazial sunt analfabeţi funcţional, subliniind că aceasta este o mare problemă.

‘20% dintre copiii României pleacă înainte să termine şcoala. Unde pleacă? Nu prea ştim. Sunt copiii cărora le fură cineva şansa de viitor. Sunt copii, majoritatea, care se pierd undeva. Foarte puţini pot fi recuperaţi. Deci, avem rezultate, ca să zicem aşa, amestecate. Nu e bine! Dacă vrem însă să construim un sistem foarte solid, trebuie să ne punem întrebarea: ce fel de pregătire vrem să dăm tinerelor generaţii? Pentru ce anume să îi pregătim? Pentru viaţă, da; pentru o carieră, da; pentru o meserie, sigur că da. Dar ce meserie? Pentru meseriile secolului XX? Este un pic greşit. Noi trebuie să îi pregătim pentru meseriile secolului al XXI-lea, evident, dar care sunt acestea?’, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a apreciat că în viitor foarte multe meserii vor dispărea şi că în acest context trebuie atenţie la pregătirea elevilor.

‘E nevoie de analize, de studii aprofundate, de foarte multă grijă cum concepem acest sistem pentru viitor şi de asta se ocupă ‘România educată’. Nu este vorba de o poveste care sună frumos la televizor, pe urmă plecăm acasă şi ne vedem de treabă. Este vorba despre ce facem noi cu România. Acest rezultat al educaţiei va defini societatea de mâine. Aşa cum îi educăm pe tineri, aşa va arăta societatea de mâine. Dacă le dăm o educaţie serioasă, orientată spre viitor, vom avea o Românie performantă, dacă nu, vom avea o Românie fără performanţe notabile. (…) Acest proiect a fost iniţiat de mine împreună cu echipa mea, dar acest proiect este al dumneavoastră, este al elevilor, al studenţilor, al profesorilor, este un proiect al societăţii româneşti, fiindcă dacă răspunsurile au fost foarte diferite la întrebări, legitim, corect, un lucru au ştiut toţi: trebuie făcut ceva pentru a îmbunătăţi sistemul şi acest fapt – că toţi au înţeles de la început, au subliniat nevoia de îmbunătăţire – ne încurajează să mergem mai departe’, a arătat Iohannis.

El a arătat că se doreşte un sistem educaţional de calitate şi flexibil.

‘Ambiţia mea este ca niciun copil din România, niciun tânăr din România să nu rămână în afară. Trebuie să găsim soluţii care-i integrează pe toţi. Vă amintiţi? Am avut, cred că acum doi ani, un Bac la care au picat jumătate. Este o catastrofă naţională aşa ceva şi este cea mai proastă notă pentru sistemul actual. Nu ne permitem să pierdem niciun copil în România. Asta îmi doresc eu cu proiectul ‘România educată”, a menţionat Iohannis.

Şeful statului a prezentat câteva propuneri din proiect.

‘Dezvoltarea unui sistem de educaţie profesională performant. De ani de zile vorbim de educaţia duală, de educaţia profesională, de o pregătire în funcţie de interes, în funcţie de capacitate, asta aşteaptă şi mediul privat de la noi, aşteaptă o diversificare şi pregătire serioasă, de calitate, de la meseriaşi până la inginer sau specialist IT. Propunem creşterea conectivităţii internaţionale, învăţământului superior, schimbul de idei. Nu vrem să ne izolăm, vrem să fim conectaţi la sistemul european, la sistemul internaţional, extinderea accesului la educaţie timpurie, adică creşe, grădiniţe, pentru cât mai mulţi copii încă de la o vârstă fragedă. Asta atinge două chestiuni esenţiale: una – aceşti copii sunt pregătiţi mai bine pentru şcoală; doi – îi lasă pe părinţi să meargă la serviciu. Regândirea evaluării elevilor şi studenţilor: evaluarea pe care o folosim noi este cam la nivelul anilor, nu ştiu, ’60, ’70, le dăm note, trecem în catalog, facem mediile, la sfârşitul anului facem statistici, hârtii peste hârtii, le trimitem la inspectorat, la minister. Şi? Cred că nu este suficient, această evaluare trebuie să genereze un feedback pentru fiecare elev în parte, pentru fiecare părinte în parte, în aşa fel încât lucrurile să se constituie instrumente eficiente nu numai de evaluare, ci şi de corectare, de îmbunătăţire a performanţelor şi – de ce nu? – de corectare a sistemului. Mult de lucru. Dezvoltarea unui sistem mai bun de formare a cadrelor didactice. Ca să funcţioneze, avem nevoie de dascăli dedicaţi, bine formaţi, cu performanţe notabile, respectaţi în societate, remuneraţi corespunzător, cu o bază materială serioasă, adaptată nevoilor unei şcoli moderne’, a mai arătat Iohannis.

La eveniment participă trei secretari de stat de la Ministerul Educaţiei, ministrul de resort, Ecaterina Andronescu, fiind la Bruxelles.

În cadrul evenimentului, a fost prezentat videoclipul de susţinere a proiectului ‘România Educată’, în care apar actorul Victor Rebengiuc, fosta gimnastă Andreea Răducanu, actriţa Oana Pellea, filosoful Mihai Şora.

(Agerpres/FOTO Facebook Klaus Iohannis)

Rezultatele proiectului „România Educată” vor fi dezbătute public

Publicat de , 5 decembrie 2018, 11:25

Evenimentul va avea loc la ora 17:00, la Palatul Cotroceni.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, proiectul „România Educată” reprezintă cea mai amplă şi de durată consultare publică desfăşurată până în prezent în domeniul politicilor publice din educaţie, la care au participat peste 10.000 de persoane.

Tot astăzi va fi lansat şi site-ul proiectului, unde rezultatele vor fi disponibile pentru consultare şi unde toţi cei interesaţi sunt invitaţi să transmită opinii şi sugestii.

Rectorul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, Dan Caşcaval, va participa la lansarea în dezbatere publică a proiectului ‘România Educată’, la care Administraţia Prezidenţială lucrează încă din 2016.

Evenimentul are loc pe 5 decembrie, la Palatul Cotroceni, iar TUIASI participă în calitate de universitate implicată în proiect. Universitatea Tehnică a fost gazda în 2016 a uneia dintre cele opt dezbateri regionale, pe diferite tematici, organizate pentru a putea defini cele mai importante direcţii de dezvoltare şi îmbunătăţire ale situaţiei actuale din învăţământul românesc.

‘Politehnica ieşeană a fost una dintre cele şapte universităţi care au organizat dezbaterile regionale în cadrul proiectului România Educată. Aceasta s-a desfăşurat în octombrie 2016 şi a fost dedicată învăţământului profesional şi tehnic. Apoi, activitatea mea a continuat în cadrul grupului care a abordat aceeaşi tematică şi a reprezentat o experienţă deosebit de interesantă. În cadrul întâlnirilor grupului programate în perioada 2017-2018 am avut ocazia să interacţionez cu persoane care au provenit dintr-o paletă foarte diversă de domenii de activitate şi prin aceasta am ajuns să cunosc mult mai limpede problemele corelate cu învăţământul cu care se confruntă aceştia’, a declarat Dan Caşcaval, rectorul TUIASI.

Conform acestuia, au existat şase grupuri de lucru care au realizat o serie de propuneri privind subiecte precum: cariera didactică, echitatea sistemului educaţional, profesionalizarea managementului educaţional, învăţământul profesional şi tehnic, autonomia, calitatea şi internaţionalizarea în învăţământul terţiar, educaţia timpurie sau evaluarea elevilor şi studenţilor. În afara organizării dezbaterii de la Iaşi, Politehnica ieşeană a mai fost implicată în acest proiect prin prezenţa rectorului în comisia care a analizat învăţământul profesional şi tehnic.

‘Fiind singurul reprezentant al mediului universitar în acest grup, am prezentat o serie de analize proprii referitoare la solicitările de ingineri pe piaţa muncii româneşti şi europene, la capacitatea de a răspunde la aceste solicitări a absolvenţilor şi, implicit, a universităţilor, la gradul de satisfacţie a angajatorului, dar şi al angajatului etc. În sinteză, concluziile care au fost incluse şi în raport au evidenţiat rolul major al învăţământului dual profesional şi tehnic, cu implicarea consistentă a companiilor care au interes în această zonă, în găsirea şi formarea abilităţilor tinerilor pentru o meserie sau un parcurs universitar tehnic’, a declarat rectorul TUIASI.

El a subliniat necesitatea demarării unei iniţiative ce vizează promovarea învăţământului profesional şi tehnic în rândul tuturor elevilor de liceu şi şcoli profesionale precum şi în rândul angajatorilor şi autorităţilor.

‘Din punctul strict de vedere al Universităţii Tehnice, ne interesează foarte mult rezultatele la care s-a ajuns în sensul activităţii din liceele profesionale, liceele tehnologice, din şcolile profesionale, învăţământul dual care combină teoria cu practica în diferite companii. Ne interesează pentru că absolvenţii acestor şcoli ar putea fi viitorii noştri candidaţi’, a subliniat rectorul TUIAŞI.

(Agerpres/FOTO profit.ro)