SUA şi Rusia au stabilit la Riad să abordeze elementele ‘iritante’ în relaţiile lor

Statele Unite şi Rusia au convenit la această întâlnire stabilirea unui mecanism bilateral de consultări pentru a aborda elementele ‘iritante’ în relaţiile lor şi să înceapă să lucreze la o modalitate de a pune capăt războiului în Ucraina, după ce preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, au fost de acord în convorbirea lor telefonică de săptămâna trecută să iniţieze negocieri de pace, a transmis Departamentul de Stat al SUA.

‘O discuţie telefonică urmată de o întâlnire nu sunt suficiente pentru stabilirea unei păci durabile’, a declarat după încheierea convorbirilor de la Riad purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, dând astfel de înţeles că eforturile de pace sunt încă în stadiu incipient.

Aceeaşi idee rezultă şi din declaraţia consilierului pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, participant la reuniunea de la Riad. ‘Am discutat, ne-am expus abordările de principiu şi am convenit ca echipe distincte de negociatori asupra acestui subiect să intre în contact la momentul potrivit’, a spus Uşakov în faţa presei ruse. ‘Americanii trebuie să-şi desemneze reprezentanţii, noi îi vom desemna pe ai noştri, iar apoi, probabil, activitatea va începe’, a adăugat acesta.

Uşakov a mai declarat că întrevederea de la Riad ‘nu a decurs rău’, cele două delegaţii au avut ‘o discuţie foarte serioasă asupra tuturor aspectelor pe care dorim să le abordăm’, dar este improbabil ca săptămâna viitoare să se desfăşoare un summit între Putin-Trump. Încă mai trebuie să se lucreze ‘intens’ la organizarea acestui summit, a indicat el. Totuşi, consilierul lui Putin a asigurat că Rusia şi SUA au convenit la Riad să-şi respecte interesele în mod reciproc.

Oficiali ruşi şi americani au avut de asemenea la Riad o discuţie separată despre cooperarea economică, inclusiv despre preţurile energiei, a declarat şeful fondului suveran rus, Kirill Dmitriev.

În acest timp, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că Rusia respinge nu doar aderarea Ucrainei la NATO în prezent, ci doreşte în plus un angajament din partea Alianţei că aceasta va revoca promisiunea făcută la summitul de la Bucureşti din 2008 privind o admitere a Ucrainei în NATO în viitor.

Rusia leagă soluţionarea conflictului ucrainean de crearea unei noi arhitecturi de securitate. În decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident, răspunsul ulterior al Rusiei fiind invazia în Ucraina.

(AGERPRES/FOTO radioiasi.ro)

Consilierul şefului NATO în problema ameninţărilor hibride: Intervenţia Rusiei în alegerile prezidenţiale din România, pregătită cu mult timp înainte

Conform acestuia, efectul manipulării Moscovei este mai subversiv decât orice ajutor făţiş acordat filoruşilor din Europa, iar scenariul se poate repeta inclusiv în alegerile din Germania de luna aceasta.

Bogdan Isopescu are detalii de la Bruxelles: James Appathurai spune că acest gen de intervenţii şi manipulări ale Rusiei au un efect negativ mult mai puternic decât orice alt tip de operaţiune de destabilizare a societăţii europene. În esenţă, Moscova reuşeşte să promoveze în societatea europeană figuri filoruse care îi servesc ţintele. Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la EUobserver, demnitarul NATO spune că în cazul României operaţiunile de manipulare au presupus crearea unor conturi neatribuite pe reţelele de socializare, care au stat în hibernare poate câţiva ani şi care au fost activate apoi la momentul oportun pentru a influenţa rezultatul votului. Conform acestuia, operaţiunea a presupus plăţi către influenceri mici, care aveau între 100 şi 5.000 de abonaţi fiecare, însă plăţi către foarte mulţi astfel de influenceri. Astfel, o simplă recenzie a unui influencer asupra unui produs căruia îi făcea reclamă, cum ar fi cosmeticele, promova şi o propoziţie favorabilă candidatului Călin Georgescu. Pe scurt, este vorba de o înşelăciune pregătită din timp, iar acest lucru, adaugă demnitarul NATO, s-ar putea repeta în Germania, o altă ţintă a manipulării Rusiei, în condiţiile în care aici vor fi alegeri pe 23 februarie. Pe locul doi în sondaje este partidul AfD, considerat rusofil şi care se opune sprijinului militar pentru Ucraina. După invazia Ucrainei, statele vestice au expulzat mii de diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj, spune James Appathurai. Însă Rusia s-a repliat pentru a-şi recupera capacitatea de influenţare a societăţii europene, mărindu-şi paleta de metode.

(RADOR/FOTO radioiasi.ro)

Rusia declară stare de urgenţă la nivel federal din cauza scurgerii de ţiţei din Marea Neagră

Publicat de Andreea Drilea, 27 decembrie 2024, 06:25

Petrolierele au fost lovite de o furtună pe 15 decembrie. Unul s-a rupt în două, iar celălalt a eşuat.

Scurgerile rezultate au acoperit plajele de nisip din Anapa, o staţiune populară, şi au cauzat probleme serioase pentru animale sălbatice, inclusiv păsări marine, delfini şi marsuini.

Peste 10.000 de persoane au fost mobilizate pentru operaţiunile de curăţare. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă wikipedia

Precizări MApN: Nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc de o rachetă rusească

Publicat de Andreea Drilea, 25 decembrie 2024, 10:07

Precizările MApN vin după ce în spaţiul public au apărut informaţii referitoare la o rachetă rusească ce ar fi intersectat, miercuri dimineaţă, spaţiul aerian naţional.

”Sistemul de supraveghere aeriană al României, ca parte a sistemului integrat al NATO, care monitorizează în permanenţă situaţia aeriană din zonă, nu a detectat o astfel de situaţie”, anunţă ministerul.

Potrivit MApN, autorităţile militare române au fost informate de cele ucrainene despre faptul că, în jurul orei 7,30, o rachetă a forţelor Federaţiei Ruse, care ar fi avut impactul în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, şi prin spaţiul aerian al României, în zona de nord, în proximitatea localităţii Darabani.

”Din datele de monitorizare ale sistemelor de supraveghere aeriană ale României şi din cele furnizate de mijloacele ţărilor NATO care suplimentează monitorizarea în zona de responsabilitate a României, nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc”, arată sursa citată.

Structurile competente ale MApN vor continua să cerceteze această situaţie, pentru clarificarea tuturor circumstanţelor.

De asemenea, forţele şi mijloacele angrenate în executarea Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană – sub comandă naţională şi sub comandă NATO rămân permanent la datorie pentru protejarea spaţiului aerian naţional şi aliat. AGERPRES

Intrarea în vigoare a tratatului de apărare dintre Rusia şi Coreea de Nord, anunţă KCNA

Publicat de Andreea Drilea, 5 decembrie 2024, 06:30

Acordul a intrat în vigoare miercuri, când documentele ratificate după acordul semnat în iunie de liderul nord-coreean Kim Jong Un şi omologul său rus Vladimir Putin au fost schimbate la Moscova între cele două ţări, a adăugat agenţia.

Oficializarea tratatului intervine în contextul în care Statele Unite şi Coreea de Sud au acuzat Coreea de Nord, dotată cu arme nucleare, că a trimis peste 10.000 de militari pentru a ajuta Rusia să lupte cu Ucraina.

Potrivit experţilor, liderul nord-coreean Kim Jong Un doreşte să dobândească tehnologii avansate de la Moscova şi, în schimb, experienţă de luptă pentru trupele sale.

Kim şi preşedintele rus Vladimir Putin au semnat acordul de parteneriat strategic în cursul vizitei liderului de la Kremlin la Phenian.

Acest acord obligă cele două state să ofere asistenţă militară ‘fără întârziere’ în cazul unui atac împotriva celuilalt şi să se opună în comun sancţiunilor occidentale.

Luna trecută, parlamentarii de la Moscova au votat în unanimitate în favoarea acordului, care a fost semnat ulterior de Vladimir Putin. Phenianul a spus că a fost ratificat printr-un decret al lui Kim.

Tratatul va servi drept ‘forţă motrice puternică accelerând stabilirea unei ordini mondiale multipolare, independente şi juste, fără dominaţie, supunere sau hegemonie’, a declarat KCNA.

Analiştii au sugerat că Phenianul ar putea folosi Ucraina pentru a-şi reorienta politica externă.

Prin trimiterea de trupe, Coreea de Nord se poziţionează în economia de război rusă ca furnizor de arme, sprijin militar şi forţă de muncă şi ar putea chiar să ocolească aliatul său tradiţional, vecinul şi principalul său partener comercial, China.

Coreea de Nord şi Rusia şi-au întărit legăturile militare de la invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.

Ambele ţări sunt supuse unei serii de sancţiuni ale ONU, prima pentru programul său de arme nucleare şi a doua pentru conflictul din Ucraina.

Kim a declarat săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Phenian a ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, că guvernul, armata şi poporul său ‘vor sprijini invariabil politica Federaţiei Ruse de a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială’.

În iunie, liderul de la Kremlin a numit acordul drept ‘document revoluţionar’. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro

Ucraina a lansat rachete britanice Storm Shadow asupra Rusiei (Bloomberg)

Publicat de Lucian Bălănuţă, 20 noiembrie 2024, 17:49

Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că biroul acestuia nu va comenta relatări ce privesc chestiuni operaţionale militare.

Marea Britanie a furnizat deja Ucrainei rachete cu lansare aeriană Storm Shadow, similare rachetelor franceze SCALP, de asemenea oferite Kievului de Franţa, care au o rază de acţiune de 550 de kilometri. Forţele aeriene ucrainene le-au lansat până în prezent asupra unor ţinte din Crimeea şi din celelalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia, folosind avioane de atac de concepţie sovietică Sukhoi SU-24, modificate de specialiştii occidentali pentru a purta rachete de acest tip.

Guvernul britanic a precizat în trecut că permite Ucrainei să folosească aceste rachete doar în interiorul graniţelor ucrainene recunoscute internaţional, dar în ultima vreme a exercitat presiuni asupra SUA să ridice restricţiile de folosire a armamentului oferit Kievului astfel încât să poată fi lovite ţinte în profunzimea teritoriului rus.

În cele din urmă, preşedintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, a decis duminică să dea curs cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica aceste restricţii asupra folosirii rachetelor ATACMS, rachete cu lansare terestră care au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

După unda verde primită de la Washington, Ucraina a folosit marţi în premieră astfel de rachete într-un atac asupra unei instalaţii militare în regiunea rusă de graniţă Briansk. Potrivit Moscovei, antiaeriana rusă a doborât cinci din cele şase rachete ATACMS lansate în acest atac.

(Agerpres/ FOTO captura video)