Petrolierele au fost lovite de o furtună pe 15 decembrie. Unul s-a rupt în două, iar celălalt a eşuat.
Scurgerile rezultate au acoperit plajele de nisip din Anapa, o staţiune populară, şi au cauzat probleme serioase pentru animale sălbatice, inclusiv păsări marine, delfini şi marsuini.
Peste 10.000 de persoane au fost mobilizate pentru operaţiunile de curăţare. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă wikipedia
Precizările MApN vin după ce în spaţiul public au apărut informaţii referitoare la o rachetă rusească ce ar fi intersectat, miercuri dimineaţă, spaţiul aerian naţional.
”Sistemul de supraveghere aeriană al României, ca parte a sistemului integrat al NATO, care monitorizează în permanenţă situaţia aeriană din zonă, nu a detectat o astfel de situaţie”, anunţă ministerul.
Potrivit MApN, autorităţile militare române au fost informate de cele ucrainene despre faptul că, în jurul orei 7,30, o rachetă a forţelor Federaţiei Ruse, care ar fi avut impactul în regiunea Cernăuţi, Ucraina, ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, şi prin spaţiul aerian al României, în zona de nord, în proximitatea localităţii Darabani.
”Din datele de monitorizare ale sistemelor de supraveghere aeriană ale României şi din cele furnizate de mijloacele ţărilor NATO care suplimentează monitorizarea în zona de responsabilitate a României, nu a fost confirmată traversarea spaţiului aerian românesc”, arată sursa citată.
Structurile competente ale MApN vor continua să cerceteze această situaţie, pentru clarificarea tuturor circumstanţelor.
De asemenea, forţele şi mijloacele angrenate în executarea Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană – sub comandă naţională şi sub comandă NATO rămân permanent la datorie pentru protejarea spaţiului aerian naţional şi aliat. AGERPRES
Acordul a intrat în vigoare miercuri, când documentele ratificate după acordul semnat în iunie de liderul nord-coreean Kim Jong Un şi omologul său rus Vladimir Putin au fost schimbate la Moscova între cele două ţări, a adăugat agenţia.
Oficializarea tratatului intervine în contextul în care Statele Unite şi Coreea de Sud au acuzat Coreea de Nord, dotată cu arme nucleare, că a trimis peste 10.000 de militari pentru a ajuta Rusia să lupte cu Ucraina.
Potrivit experţilor, liderul nord-coreean Kim Jong Un doreşte să dobândească tehnologii avansate de la Moscova şi, în schimb, experienţă de luptă pentru trupele sale.
Kim şi preşedintele rus Vladimir Putin au semnat acordul de parteneriat strategic în cursul vizitei liderului de la Kremlin la Phenian.
Acest acord obligă cele două state să ofere asistenţă militară ‘fără întârziere’ în cazul unui atac împotriva celuilalt şi să se opună în comun sancţiunilor occidentale.
Luna trecută, parlamentarii de la Moscova au votat în unanimitate în favoarea acordului, care a fost semnat ulterior de Vladimir Putin. Phenianul a spus că a fost ratificat printr-un decret al lui Kim.
Tratatul va servi drept ‘forţă motrice puternică accelerând stabilirea unei ordini mondiale multipolare, independente şi juste, fără dominaţie, supunere sau hegemonie’, a declarat KCNA.
Analiştii au sugerat că Phenianul ar putea folosi Ucraina pentru a-şi reorienta politica externă.
Prin trimiterea de trupe, Coreea de Nord se poziţionează în economia de război rusă ca furnizor de arme, sprijin militar şi forţă de muncă şi ar putea chiar să ocolească aliatul său tradiţional, vecinul şi principalul său partener comercial, China.
Coreea de Nord şi Rusia şi-au întărit legăturile militare de la invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.
Ambele ţări sunt supuse unei serii de sancţiuni ale ONU, prima pentru programul său de arme nucleare şi a doua pentru conflictul din Ucraina.
Kim a declarat săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Phenian a ministrului rus al apărării, Andrei Belousov, că guvernul, armata şi poporul său ‘vor sprijini invariabil politica Federaţiei Ruse de a-şi apăra suveranitatea şi integritatea teritorială’.
În iunie, liderul de la Kremlin a numit acordul drept ‘document revoluţionar’. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro
Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat că biroul acestuia nu va comenta relatări ce privesc chestiuni operaţionale militare.
Marea Britanie a furnizat deja Ucrainei rachete cu lansare aeriană Storm Shadow, similare rachetelor franceze SCALP, de asemenea oferite Kievului de Franţa, care au o rază de acţiune de 550 de kilometri. Forţele aeriene ucrainene le-au lansat până în prezent asupra unor ţinte din Crimeea şi din celelalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia, folosind avioane de atac de concepţie sovietică Sukhoi SU-24, modificate de specialiştii occidentali pentru a purta rachete de acest tip.
Guvernul britanic a precizat în trecut că permite Ucrainei să folosească aceste rachete doar în interiorul graniţelor ucrainene recunoscute internaţional, dar în ultima vreme a exercitat presiuni asupra SUA să ridice restricţiile de folosire a armamentului oferit Kievului astfel încât să poată fi lovite ţinte în profunzimea teritoriului rus.
În cele din urmă, preşedintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, a decis duminică să dea curs cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a ridica aceste restricţii asupra folosirii rachetelor ATACMS, rachete cu lansare terestră care au o rază de acţiune de 300 de kilometri.
După unda verde primită de la Washington, Ucraina a folosit marţi în premieră astfel de rachete într-un atac asupra unei instalaţii militare în regiunea rusă de graniţă Briansk. Potrivit Moscovei, antiaeriana rusă a doborât cinci din cele şase rachete ATACMS lansate în acest atac.
