S-a întâmplat într-o zi de 28 noiembrie

Publicat de , 28 noiembrie 2016, 09:24

* Se împlinesc 195 de ani (1821) de când Panama şi-a proclamat independenţa şi a intrat în componenţa Republicii Federative Marea Columbie, după a cărei destrămare (1831) a rămas parte a Columbiei. Explorată de spanioli pe parcursul secolului al XVI-lea, Panama a făcut parte din Real Audencia de Panama (1538), din Viceregatele Peru (1718) şi Noua Granada (1751). La 3 noiembrie 1903 se proclama Republica independentă Panama. În 1977 au fost semnate, la Washington, Tratatul privind Canalul Panama şi Tratatul privind neutralitatea permanentă şi funcţionarea Canalului Panama. Istoria Republicii Panama a fost, în bună parte, marcată de regimuri militare, în decembrie 1989, generalul Manuel Antonio Noriega fiind înlăturat de la putere. În decembrie 1999, Zona Canalului Panama a trecut în deplina suveranitate a Republicii Panama

* Acum 139 de ani (1877), după încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul Osman Paşa se preda generalului român Mihail Cerchez şi semna capitularea armatei turce. Căderea Plevnei, la care contribuţia Armatei române a fost de prim ordin, a avut urmări decisive asupra desfăşurării ulterioare a războiului (28.XI/10.XII)

* În urmă cu 123 de ani (1893), apărea la Bucureşti, săptămânal (până la 28.I.1896), revista literară „Vieaţa”, sub conducerea lui Al. Vlahuţă şi V. A. Urechia, care a rămas în istoria publicisticii literare româneşti ca una din publicaţiile care a polemizat cel mai intens cu cele de orientare ideologică socialistă, respingând aservirea faţă de un partid politic şi arătând nocivitatea aplicării unor directive în literatură şi artă. Revista a dat la lumină câteva din poeziile lui Vlahuţă, a încurajat debuturile lui Şt. O. Iosif şi ale altor tineri scriitori şi l-a îndemnat pe bătrânul V.A. Urechia să scrie mici nuvele şi schiţe „Viaţa în trecut” bazate pe documente

* Acum 122 de ani (1894), Adunarea naţională de la Sibiu protesta împotriva deciziei guvernului ungar de a desfiinţa Partidul Naţional Român şi hotăra convocarea Congresului naţionalităţilor, în vederea coordonării programului de luptă naţională şi politică a popoarelor asuprite de Imperiul Austro-Ungar

* Cu 97 de ani în urmă (1919), România semna, la Washington, o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minimă de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere

* În urmă cu 73 de ani (1943), în perioada 28.XI – 1.XII, s-a desfăşurat Conferinţa de la Teheran, prima reuniune a şefilor guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS (Roosevelt-Churchill-Stalin), la care s-au luat hotărâri cu privire la mersul războiului şi la unele probleme referitoare la organizarea postbelică a lumii

* Acum 69 de ani (1947), Adunarea Naţională a votat Legea pentru organizarea judecătorească (prezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu), care suprima inamovibilitatea magistraţilor şi instituia sistemul asesorilor populari (iniţial aceştia au funcţionat numai în instanţele penale, din 1948 extinzându-se şi la instanţele civile). Legea a intrat în vigoare la 1.III.1948. Justiţia era astfel supusă complet controlului PCR

* Se împlinesc 60 de ani (1956) de la înfiinţarea Asociaţiei Artiştilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. În baza Ordinului Ministerului Culturii, probabil în perioada 28 – 30 noiembrie 1956, a avut loc întocmirea Actului oficial de înfiinţare a AAF (pe xerocopia documentului obţinut este trecută doar luna şi anul întocmirii, mai puţin data exactă). Membrii fondatori au fost: Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever

* Cu 6 ani în urmă (2010), site-ul WikiLeaks a început publicarea a 251.287 de telegrame diplomatice americane, punând într-o situaţie incomodă numeroase ţări. Deşi majoritatea telegramelor se referă la relaţiile diplomatice dintre SUA şi ţările din Orientul Mijlociu, aproape nici un stat nu a scăpat fără să fie pomenit în aceste documente, inclusiv România